goodwill mai2022 top
update 17 May 2022

Alianța pentru Agricultură și Cooperare luptă pentru fermierii din Romania, siguranța alimentară europeană și ajustarea cerințelor Pactului Verde în contexul actual

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisie din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională.

Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole.

O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18 % din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde EUR sau aproximativ 30 % din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%, aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu rămâne fără o reacție fermă. Cele  4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, au solicitat, prin prezența și activitățile desfășurate prin intermediul Copa-Cogeca, o serie de acțiuni și măsuri pentru adoptarea în regim de urgență a pașilor următori scopul evitării colapsului sectorului agro-alimentar autohton:

  • Derogarea de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității (fără suprafețe pârloagă, orice suprafață agricolă este esențială acum!);
  • Derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor și este un adevărat susținător. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare.

Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari.

În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor.

Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor ,,organizații de fermieri’’ pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere.  

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

 

DIRECTIVA PRACTICILOR COMERCIALE NELOIALE - ultima ocazie reală a fermierilor din România să obțină o relație comercială corectă cu hypermarketurile

Alegem să dăm această dimensiune, de ultimă ocazie pentru un act de comerț echitabil, în condițiile actuale din două considerente: unul este că, dacă previziunea documentarului (anexat prezentei) se materializează, marile hypermarketuri vor fi scoase din piață, sau vor fi preluate de alți jucători care s-au impus deja pe alte piețe precum SUA și China, care schimbă radical regulile jocului, dar și din considerentul că dacă amenințarea cu infringement a României nu convinge legiuitorul român asupra necesității legiferării în favoarea fermierilor, nimic nu o va face în următorii ani.

În acest context, publicăm prezenta analiză în atenția deputaților și senatorilor din Parlamentul României - comisiile de agricultură, a reprezentanților marilor magazine din România, a comisarilor Consiliului Concurenței, dar mai ales a mediului asociativ din Agricultură și a membrilor acestora, analiză bazată pe materiale relevante la nivelul Uniunii Europene și al României, dar și pe interpretarea acestora.

Începem prin a arăta că, în conformitate cu un studiu relevant la nivel național, realizat de Insights PulseZ și publicat de Agerpres, în rândul generației Z (tinerii din România), se manifestă o preocupare semnificativ mai mare decât a altor segmente de vârstă cu privire la protejarea mediului, a risipei alimentare dar și a deciziei de cumpărare la raftul de produse alimentare. Astfel 61% dintre respondenți au declarat că este destul de important și foarte important ca un brand să fie sustenabil și doar pentru 3% din respondenți acest aspect nu contează deloc. Este o prezentare parțială, deși vedem și alte procente îmbucurătoare privind responsabilitatea civică a noii generații, însă această majoritate ne dă ocazia să arătăm că viitorul României va petrece mai mult timp citind etichetele, va alege și după alte criterii decât cel mai mic preț și, sperăm noi, va alege să nu cumpere marca proprie (private label) a magazinului, dacă ea va mai exista în viitorul apropiat. Referirea la marca proprie a magazinului este relevantă în contextul  derulării procedurilor parlamentare asupra propunerii legislative Plx 178/2021, unde am arătat că această practică face ca furnizorii să își canibalizeze brandul propriu atunci când livrează ambele produse, identice, dar etichetate diferit și la prețuri diferite. Credem noi că am arătat și una din motivațiile pentru care societatea are și ea nevoie de transparență, are nevoie de branduri responsabile, care nu aleg să distrugă mici afaceri în agricultură doar pentru un profit exportat în țara de proveniență a retailerului.

De asemenea, cu titlu de noutate și motiv al prezentei scrisori deschise, am constatat apariția în spațiul public (rulat pe televiziunile din Germania și Franța), a documentarului Arte TV difuzat în 12 Octombrie a.c., documentar care analizează pe parcursul a mai multor ani practicile comerciale neloiale ale marilor retaileri la nivel european, care pot fi catalogate ca scandaloase (chiar  șocante), de către  consumatorul care nu este implicat în acest tip de raport. Pentru cursivitate, am ales ca analiza să facă obiectul anexei la prezenta, cu mențiunea că realitățile expuse și demonstrate din prisma legiuitorului francez în ancheta finalizată cu amendă de către autoritatea cu rol de control din Franța, dar și cu informațiile cuprinse în înregistrări cu camera ascunsă, sunt relevante pentru oricare dintre țările Uniunii Europene, cu precădere în Sud-Estul Europei, unde dezvoltarea și nivelul de capitalizare al fermierilor îi face cu mult mai vulnerabili.

În tot acest context, raportându-ne la lucrările Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, unde susținerile mediului asociativ relevant din Agricultură sunt pe deplin confirmate de acest documentar, înțelegem să formulăm următoarele solicitări referitoare la conținutul Plx 178/2021, imperios necesar a fi conținute de actul de transpunere care se află în dezbatere și urmează a intra în vigoare.

Pe lângă pozițiile avute atât în scris cât și în dezbateri, este necesar să întărim necesitatea ca dispozițiile din actul normativ de transpunere al Directivei, cât și din Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, să prevadă, dacă este cazul, că anumite servicii prestate de cumpărător în favoarea furnizorului, precum servicii de marketing sau logistică, să fie prestate în baza unui contract separat contractului de furnizare. De asemenea, în cazul produselor ce compun coșul zilnic, cele menționate în Anexa la L321/2009, toate taxele și serviciile, risturnele și remizele să fie – complet interzise, cu unica excepție pentru servicii de logistică, în cazul în care tipul de organizare al hypermarketului presupune livrarea produselor la platformă. Așa cum reiese și din documentar, reprezentanți ai marilor magazine au recunoscut în unele contexte că aceste servicii sunt fictive, așa cum și noi am susținut în toți acești ani, reprezentând doar o modalitate de a scădea prețul produselor ulterior vânzării.

Actul de transpunere al Directivei trebuie să conțină posibilitatea producătorilor și a organizațiilor profesionale de a reclama prezența la raft a unor alimente identice, provenite din comerț intra sau extra comunitar, dar cu un preț semnificativ mai mic. Este una dintre practicile comerciale neloiale practicate de marii retaileri, de a achiziționa produse vândute la preț de dumping, care în cele mai multe cazuri sunt doar fraude alimentare, respectiv codul de producător aplicat pe ambalajul unui produs care nu îndeplinește nici standardele nici siguranța alimentară obligatorie în Uniunea Europeană.

De asemenea, ca și măsură complementară la capitolul sancțiuni susținem, urmând a justifica în fapt și în drept de o manieră suficientă în discuțiile pe Plx 178/2021 din Camera Deputaților, că este imperios necesar ca autoritatea cu rol de control să posteze pe siteul propriu atât sancțiunile emise în baza noii legi, cât și operatorii sancționați, dar mai ales motivul sancțiunii.

Modificarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare trebuie să prevadă pe de o parte abrogarea Legii modificatoare nr 28/2020, lege intens criticată pentru că a agravat semnificativ condiția producătorului agroalimentar primar, iar pe de altă parte interdicția facturării de taxe și servicii pentru produsele menționate în Anexă la Lege dar și includerea animalelor vii în această Anexă pentru aplicarea termenului de plată de 7 zile de la livrare. Proiectul de act normativ va fi depus de mediul asociativ în Camera Deputaților la data difuzării prezentei și considerăm că doar intrarea în vigoare simultană a celor două acte normative – Legea de transpunere a Directivei PCN și Legea de modificare a  Legii 321/2009 - poate fi considerată conduită responsabilă a membrilor comisiei.

Stimați domni deputați și senatori, documentarul difuzat de Arte TV nu face altceva decât să dovedească toate susținerile mediului asociativ cu privire la conduita marilor retaileri și, mai mult, aduce dovezi incontestabile acolo unde noi, îngrădiți de necesitatea de a proteja identitatea furnizorilor, poate nu am reușit să producem suficiente dovezi. Legiferați acum, stimați domni, în cunoștință de cauză, nu mai poate susține nimeni că există vreo urmă de bună credință în practicile marilor magazine, există doar o cursă isterică pentru profit în așa fel încât să existe fonduri pentru lupta cu marii jucători ce vor schimba în curând regulile jocului. O cursă care doar se intensifică spre absurd de ceva ani, acum, reușind să vedem întregul context, înțelegem că marii retaileri au nevoie de fonduri ridicol de mari și au nevoie de aceste fonduri urgent.

Stimați reprezentanți ai Consiliului Concurenței, instituția  pe care o reprezentați este desemnată, în Plx 178/2021 să ancheteze cazurile de practici comerciale neloiale în raportul comercial dintre furnizor și cumpărător și considerăm că sunteți singura instituție din România care are premise să îndeplinească acest rol. Chiar și așa, observând că în multe cazuri există tendința reprezentanților la discuții să susțină că această Lege trebuie să țină cont de libertatea contractuală a ambelor părți,  trebuie să aveți în vedere că oricine care a avut de a face profesional cu acest segment de piață cunoaște că nu există, în atâția ani, niciun exemplu de contract modificat la solicitarea furnizorului. În fapt aceste contracte sunt de adeziune în condițiile art. 1.175 din Codul Civil și nu previzionăm în mod realist că acest aspect se va schimba ca și consecință a actului național de transpunere. În aceste condiții, dar observând și modus operandi al marilor magazine la nivel european, cu mutări de activități și conturi în Elveția, pentru a evita jurisdicția europeană, cu abuzuri și încălcări de legi la ordinea zilei, cu juriști angajați doar să țină ilegalitățile ascunse de opinia publică, considerați în mod real că instituția pe care o reprezentați poate aduce o schimbare benefică furnizorilor din România? Considerați că și în acest context în care practicile comerciale neloiale s-au dovedit a fi săvârșite prin modalități, absolut în afara Legii, de o manieră care nu s-a mai întâlnit până acum, autoritățile din România vor putea să exercite un control efectiv?

Apreciem că este important să ne adresăm și membrilor societății, respectiv consumatorilor produselor furnizate de producători agroalimentari pe care îi reprezentăm. Stimați clienți, documentarul la care facem referire și al cărui transcript parțial îl regăsiți în anexa la această scrisoare face lumină în spatele raftului. Acolo unde asupra producătorilor de alimente se aplică metode și presiuni pe care niciodată un crescător de găini nu le-ar aplica pentru a primi mai repede un ou, nici un crescător de vaci nu le-ar practica pentru a primi mai repede laptele. Cu mențiunea că tertipurile din material nu sunt singurele, puteți observa că un furnizor este primit la negocieri într-o cameră mult subdimensionată, lăsat să aștepte acolo o oră sau mai mult, vara camera este încălzită suplimentar, iarna este răcită suplimentar, scaunul pe care se poate așeza are un picior sau mai multe slăbite, în așa fel încât în acest tip de așteptare să nu poată sta confortabil. După acest timp de așteptare negocierea constă strict în scăderea prețului de vânzare, fără vreun alt beneficiu pentru această scădere de preț. Cu toate acestea producătorul agroalimentar din România face eforturi extreme, inclusiv din fondurile proprii ale familiei pentru a nu scădea calitatea produsului oferit. Calitatea produsului pus pe piață este ultima redută în apărarea unui furnizor față de agresiunea cumpărătorului, pentru că știe că făcând acel compromis, dumneavoastră vă veți îndrepta spre un alt produs similar. Sunteți cel mai important argument și poate cel mai relevant pe care producătorii români îl pot aduce în fața marilor retaileri, decizia dumneavoastră de cumpărare este poate singura posibilitate reală ca producătorii români să aibă venituri decente din Agricultură și să poată să furnizeze alimente de o calitate net superioară celor aruncate de alți producători pe piața din Sud Estul Europei.

Dragi producători agroalimentari din România, membri în organizații profesionale, sau nu, vă invităm pe toți să urmăriți siteul Camerei Deputaților Comisia pentru Agricultură, vă rugăm să urmăriți înregistrările dezbaterilor, dar mai ales vă rugăm să comunicați fie electronic, fie direct în discuții, poziția dumneavoastră în raport cu dispozițiile Directivei PCN și a celor dezbătute. Veți observa că juriști ai marilor magazine susțin că este imposibil ca legiuitorul să stabilească un termen de plată de 7 zile de la livrarea produselor alimentare proaspete, pentru că în multe cazuri primesc facturile de la furnizori prin Poșta Română (?!?), deși noi știam că factura trebuie să însoțească marfa. Veți observa cum reprezentanții marilor magazine susțin că acestea (marile magazine) sunt parte din soluție, nu din problemă, astfel că vă rugăm să transmiteți tuturor celor din ședințe la câte probleme din producția adaptată pentru a respecta solicitările marelui retailer ați găsit soluții în "negocieri". Asta deși în codurile de conduită și de etică pe care le semnați, confirmând că marele retailer le respectă sunt menționate atâtea clauze ce ar trebui să suțină sustenabilitatea lanțului de aprovizionare, deși dumneavoastră de multe ori vindeți sub costul de producție din cauza presiunii și a practicilor comerciale neloiale.

Suntem obișnuiți ca astfel de mesaje să intre în zona puțin frecventabilă a presei, ba mai mult să fie de multe ori total ignorate, cunoaștem că un trust de presă nu va alege să expună adevărata față a celor mai potenți contributori la bugetul redacției prin contractele de reclamă. Ba mai mult, observăm că acest mod de "barter" non combat pentru contracte de publicitate, sponsorizări sau organizări de evenimente a atins și mediul Organizațiilor Non Guvernamentale din România, activând în acest domeniu nu putem să nu observăm cum cei mai mari poluatori susțin financiar prin contractele de publicitate chiar ONG-urile care declară că luptă pentru protecția mediului. Denunțăm astfel de metehne și le considerăm la fel de indezirabile precum repercusiunile practicate de sistem, sau de retail, atunci când unul dintre producătorii români alege să facă pasul în față și să își susțină drepturile. Practicanții unor astfel de coerciții aparțin unui trecut întunecat, vom susține mereu că practica Uniunii Europene, unde la lucrările comisiei pentru Agricultură se prezintă frecvent fermieri care spun răspicat și denunță birocrații sau reguli care îi stânjenesc activitatea, poziția sa generând modificări de legislație, fiind cea mai corectă formă de deschidere a administrației față de mediul antreprenorial. Poziția mediului asociativ din Agricultură este și va rămâne în sensul de combatere a acestor practici, de expunere a lor și de a solicita sancționare celor abuzează de o poziție la un operator privat potent financiar, sau o poziție din aparatul administrativ care îi permite săvârșirea de astfel de abuzuri.

Suntem convinși că transcriptul din Anexă este suficient, răspuns, inclusiv la întrebările retorice de mai sus.

ANALIZĂ A DOCUMENTARULUI

Practici Comerciale Neloiale - difuzat de Arte TV raportat la specificul pieței din România

Puteți urmări documentarul pe siteul ARTE cu traducere în limbile Germană, Spaniolă, Engleză, Poloneză și Italiană.

Prezenta analiză are rol de transcript ale unor aspecte relevate de anchetă jurnalistică, aspecte care vizează informații prețioase pentru a forma o  opinie limpede, documentată, tuturor actorilor implicați în dezbaterile legislative din Camera Deputaților atât pe marginea Plx178/2021, cât și pe marginea unui nou proiect de modificare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. De asemenea, pe lângă informațiile relevante din documentar am adăugat percepția mediului asociativ relevant din Agricultură, care constată că toate dintre practicile comerciale neloiale analizate și demonstrate în documentar se regăsesc sunt practicate în România, ba chiar la un nivel mai josnic.

Este evident că în relația furnizor - cumpărător pe lanțul de aprovizionare agricol și alimentar există grave abateri de la etica morală în afaceri, de la propriile sisteme de certificare și calitate pe care marii retaileri suțin că le respectă în achiziția produselor alimentare, dar mai ales abateri de la legislația în vigoare la nivelul Uniunii Europene și a fiecărui stat membru în parte.

Tehnicile de "negociere" reclamate de furnizori în toți acești ani cuprind atât acțiuni directe de scoatere din zona de confort a fiecărui individ care este chemat la negocieri prin tehnici care aduc aminte mai repede de practici ale organelor represive din era comunistă, încălzirea sau răcirea unei camere minuscule și lăsarea furnizorului să aștepte pe un scaun care nici nu conferă o poziție corectă nu fac decât să confirme că sectorul de retail este profund dezumanizat. Salariați cu rol de specialist juridic, care funcționează în baza unei legislații speciale ce impune o anumită conduită de probitate morală, au rol de facilitare a infracțiunilor economice în fapt, precum și de "acoperire a urmelor".

Observăm din material că principii precum "cheia este să îi rupem picioarele furnizorului și să începem negocierea când el este la pământ" sunt recunoscute și apreciate ca utile în zona de achiziții a unui mare retailer. De asemenea dat fiind că achizitorii sunt încurajați să folosească replici denigratoare în așa fel încât furnizorul să pară un incompetent, nu putem să nu ne întrebăm cum de un achizitor a cărui poziție nu presupune nici studii superioare, nici competențe deosebite se poate raporta la un producător care a reușit și reușește să conducă o afacere în agricutură ca la un incompetent, însă probabil nivelul de persuasiune a multinaționalei a afectat și minima logică, bunul simț fiind în mod evident iremediabil afectat.

Toate aceste tehnici și tertipuri nu au decât menirea să ducă prețul de vânzare în jos, fără vreun motiv real de scădere și pe seama exclusivă a furnizorului, chiar și când acesta ajunge sub costul de producție, forțând practic furnizorul să acorde cele mai mici salarii din industrie, ba mai mult, să practice munca la negru, în așa fel încât prin neplata taxelor pe muncă să susțină profitul marelui magazin. Așa cum se poate observa din material dar și din practica din România, un furnizor adesea nu poate ieși din contract, singura scăpare fiind propriul faliment.

Putem observa că, la nivelul marelui magazin, coerciția față de furnizorii care îndrăznesc să își solicite drepturile este extrem de clar stabilită, probabil de aceeași "redutabili" juriști, și se aplică etapizat, calculat, până la sacrificare totală economică a furnizorului. Deși din poziție de forță aceste practici calculate și perfecționate în timp nu rezistă totuși unui control al autorităților cu prerogative în anticoncurență, după 5 ani de anchetă primul brand de retail modern din istoria Franței, prezent și pe piața din România printre primii sosiți, a fost amendat în Februarie 2021 cu 1,75 de milioane de euro, amendă care nu a fost contestată.

Cu titlu de noutate pentru mediul asociativ din Agricultură, observăm că amploarea acestor retaileri și influența negativă asupra furnizorilor la nivel european este imposibil de contracarat. Pentru a concentra puterea, în mod vădit ilegal din punct de vedere anticoncurențial, au format Alianța Retailului, alianță formată din 4 grupuri care gestionează 67.500 de hypermarketuri la nivelul Uniunii Europene, mutând însă operațiunile și conturile în Elveția, ca orice alt grup infracțional care se respectă am spune noi, evitând legislația comunitară, precum și eventuale anchete asupra fondurilor încasate ca urmare a derulării practicilor comerciale neloiale și anticoncurențiale.

În Alianța Retailului se impun servicii contracost marilor jucători care doresc relevanță comercială la raft în întregul spațiu comunitar, pentru o întâlnire între executivii de rang înalt ai retailului și cei ai furnizorului, acesta din urmă trebuie să achite costuri imense. În schimbul unui preț de 2,16 milioane de euro pe an, furnizorul interesat primește, total inutil aflăm din documentar, date și informații dar și o presupusă coordonare între retaileri la nivelul diferitelor state membre, împărțirea pieței pe alte criterii decât cele concurențiale, putem deduce.

Unul dintre reprezentanții aparatului legislativ din Franța apreciază că la nivelul uniunii europene practicile comerciale neloiale generează un venit injust, în conturile Alianței Retailului de aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Atragem atenția că această sumă nu reprezintă nici cifra de afaceri, nici profitul, doar incasări pe taxe și servicii, remize și risturne, de multe ori serviciile fiind fictive și cu siguranță fără nicio legătură directă și justă în raport cu actul de comerț, în dauna furnizorului și a consumatorului.

Se prezintă, cu date, inclusiv relația dintre marele retailer și propriul francizat, acele magazine de proximitate sub brandul marelui retailer. Făcând o trimitere către toți reprezentanții administrației locale, putem să îi rugăm să discearnă foarte clar pentru ce tip de afacere aleg să dea autorizație de construcție sau autorizație de funcționare și să nu valideze continuarea și extinderea unor astfel de capcane atât pentru antreprenorii interesați de franciză cât și pentru consumatori. Contractul tipic care este în vigoare în Franța, presupune o durată obligatorie de 99 de ani din care francizatul nu poate alege să iasă întrucât a fost nevoit să cesioneze 26% din părțile sociale către marele retailer, iar pentru a putea înceta colaborarea are nevoie de voturi care să reprezinte 76% din totalul propriei societăți comerciale. Magazinul francizat supus analizei prezintă unele cifre și niște practici comerciale care îl duc pe ceea ce ar trebui să se numească partenerul de afaceri al marelui retailer într-o zonă falimentară aproape similară furnizorilor. În cazul unor produse, marele magazin al marelui retailer practică prețuri mai mici decât prețul la care îi furnizează, din același depozit, exact același produs francizatului. Practic, francizatul ar câstiga o mai bună marjă dacă ar cumpăra ca și persoană fizică acele produse și dacă le-ar pune în magazinul francizat, evident, această posibilitate fiind interzisă și sever sancționată în contractul principal. O astfel de afacere are o cifră de 2,2 milioane de euro, dar un profit de 17.000 de euro într-un an, în condițiile în care francizatul își acordă un salariu de 2.800 de euro pe lună, iar celorlalți salariați salariul minim pe economie.

În mod evident, nu am suprins și transcris toate datele și cifrele prezentate în documentarul celor de la Arte, unele dintre ele fiind însă extrem de relevante pentru a dezvălui furnizorilor locali, legiuitorilor, dar și reprezentanților actorilor implicați, că acest sistem de retail, care a pătruns în România mai târziu decât în statele din Vestul Europei din simplul motiv că România a fost acceptată în Uniunea Europeană mult mai târziu, este un sistem profund ilegal, abuziv, dezumanizat la nivel de interacțiune al reprezentanților, profund dăunător atât mediului antreprenorial din Agricultură dar și consumatorului, un sistem care totuși își trăiește ultimii ani la nivel european, aspect care îl face mult mai feroce pe această cursă a îmbogățirii fără justă cauză.

Sperăm că prezenta scrisoare să vă convingă să urmăriți materialul documentar și să constatați că în relația furnizor - cumpărător, în înțelesul Directivei PCN, există un agresor dovedit, marele retailer dar și o victimă certă, respectiv producătorul agroalimentar.

Sursa:


    • Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
    • Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
    • Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
    • Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR”

S.O.S. Fermierii români au nevoie de suportul europarlamentarilor români pentru votul în Parlamentul European pe F2F

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

SURSA: ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Modificarea Legii vânzării terenurilor nu trebuie făcută contra fermierilor, sectorului agroalimentar și României

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”   ., apreciază că proiectul de modificare și completare al Legii vânzării terenurilor intervine asupra unei legi organice, care a făcut obiectul unor consultări și dezbateri intense și care a fost deja trecută prin filtru Curții Constituționale a României cu privire la anumite aspecte reclamate de către actualii inițiatori, legea fiind promulgată de Președintele României și intrat în vigoare la 13.10.2020.

Considerăm total neadecvată și lipsită de fair play atitudinea Comisiei Juridice de Senat care a refuzat dezbaterea și a forțat trecerea tacită a proiectului în varianta inițiată, deși au fost transmise nenumărate solicitări din partea organizațiilor de fermieri, care au menționat că doresc dezbateri.

Obiectivul principal al Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, actualizată la zi, este să reducă și să combată specula cu terenuri și fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E, iar acest lucru trebuie adăugat la scopul legii. Se impune reglementarea corespunzătoare a pieței funciare în vederea menținerii stabilității economice pe plan local, regional și național în vederea atingerii obiectivelor de interes național pe termen mediu și lung.

Recomandăm de asemenea elaborarea unor noi instrumente de colectare a datelor privind structura regimului funciar în Romania, implementată cu sprijinul autorităților statului care țin de securitatea națională, cu date referitoare la utilizarea terenurilor, caracteristicile sociale ale proprietarului terenului sau arendașului, relația proprietarului cu terenurile aflate în posesia sa, etc.

Suntem singura țară din UE care nu are o situație statistică din care să reiasă concret ce suprafață de teren este deținută în proprietate și ce suprafață este exploatată de străini pe persoană fizică sau prin intermediul unor societăți comerciale, pe acțiuni, fonduri de investiții, etc.

Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ aprobat, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine.

Așteptăm cu speranță ca parlamentarii să se aplece asupra problemelor sectorului agroalimentar din țara noastră, să întreprindă toate demersurile legale pentru a dezbate acest proiect legislativ de mare importanță pentru România și să fim invitați la aceste discuții.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

7 milioane de ha arabil deținute de străini până în 2030

Dacă se aprobă în forma inițială a proiectul legislativ L 107/2021 pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, riscăm să ajungem la 7 milioane de ha arabil, din 9.4 milioane de ha, deținute de străini.

Obiectivul principal al dezbaterii timp de 2 ani a proiectului Legislativ (Plx. 336/2018) pentru modificarea Legii nr. 17/2014, privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, a fost să prevină specula cu terenuri agricole și să reducă și să combată fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E.

Având în vedere că:

  • Legea 175 a fost publicată și intrat în vigoare pe 13 octombrie 2020;
  • Ordinul cu normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 17/2014, actualizat la zi a fost publicat și intrat în vigoare în 8 februarie 2021;
  • Proiectul legislativ L 107/2021 a fost înregistrat la Senat pe 9 martie 2021, la 30 de zile după intrarea în vigoare a normelor metodologice, fără a aștepta să treacă minimum 1 an pentru a vedea cum funcționează forma îmbunătățită;

Este prematur ca orice parte interesată să se pronunțe și să spună că Legea nr. 17/2014 actualizată la zi nu este bună, din moment ce nu am așteptat nici să fie încheiate primele tranzacții inițiate după apariția normelor metodologice din 8.02.2021, ale prezentei legi.

La elaborarea și aprobarea Legii nr. 175/2020, au fost analizate împreună cu organizațiile profesionale din sectorul agricol, preluate și aprobate condiții din alte state europene, precum Franța și Germania, motiv pentru care a și trecut la Curtea Constituțională.

Este foarte important pentru asigurarea securității alimentare și suveranității teritoriale a României, să rămână în vigoare obligația cumpărătorilor și/sau acționarilor persoanelor juridice care intenționează să achiziționeze teren extravilan agricol, de a avea domiciliul pe teritoriul național, cu minimum 5 ani înainte de tranzacție, preluată după modelul francez unde există această obligație pentru minimum 7 ani.

Totodată, în Germania, pentru a preveni specula cu terenuri agricole, preluate de către fondurile de investiții, s-a introdus obligația impozitării cu 80 % a diferenței de preț, dacă se vinde terenul mai devreme de 10 ani. În România, există în legea în vigoare, obligația impozitării cu 80 % a diferenței de preț, dacă se vinde terenul mai devreme de 8 ani, de la momentul achiziției, la momentul vânzării.

Aceste două elemente, sunt cele mai importante elemente de protecție, pentru a preveni specula cu terenuri agricole și exploatarea terenului în scopul pentru care a fost achiziționat. Dacă acestea vor fi eliminate din conținutul Legii nr. 17/2014, atunci vom rămâne fără nici un fel de protecție, nerespectând inclusiv principiul reciprocității.

Practic, toate consultările și schimbările de legislație cu privire la acest subiect au fost îndreptate împotriva terenului agricol pentru ceea ce este: resursa strategica de interes național, invocându-se în schimb limitarea dreptul de proprietate care este de fapt, doar de “exploatare “ al acest bun.

Proprietarul are un drept de exploatare cu respect pentru fertilitatea solului și pentru calitățile lui de producție, ori vânzarea terenurilor agricole la liber, reducând sancțiunile prevăzute în forma legislativă în vigoare, continuă procesul de fărămițare și încurajează înstrăinarea în favoarea unor investitori speculativi, în detrimentul celui autohton care lucrează terenul, respectând un cod de bune practici.

Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ L 107/2021 aprobată, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine.


Ionel ARION, Președinte Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”

Mircea Băluță, Președinte Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”  

România are nevoie de soluții care să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și europarlamentarilor români o adresă în care și-a manifestat aprecierea pentru progresul făcut în cadrul negocierilor pentru Politica Agricola Comuna (PAC) și îndemnul de a se insista, în cadrul discuțiilor din Trialog, pe soluții eficiente, livrate în timp util pentru fermierii europeni și cooperativele acestora.

PAC trebuie să continue să ofere sprijin de venit fermierilor pentru ca aceștia să-și poate continua activitatea și să furnizeze hrană la prețuri rezonabile către consumatori, după cum stipulează Art. 39 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În plus, trebuie să ofere suportul necesar pentru a ajuta fermierii să facă față schimbărilor climatice și să producă sustenabil (din punct de vedere ecologic, economic și social), prin promovarea progresului tehnic. În perioada de tranziție pe care o traversăm, decidenții politici ar trebui să se asigure că fermierii și cooperativele acestora vor rămâne sustenabile din perspectivă economică.   

Având în vedere că în România nu există un instrument integrat pentru managementul riscului în sectorul agricol, lucru resimțit foarte dur, în special prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020,  Alianța pentru Agricultură și Cooperare și-a manifestat îngrijorarea privind impactul major al schimbărilor climatice și nevoia implementării unor măsuri urgente de gestionare a riscurilor.

Dezideratul Alianței pentru Agricultură și Cooperare este ca eurodeputații români să susțină amendamentele aduse definiției instrumentelor de gestionare a riscurilor, care ar trebui să fie suficient de flexibilă astfel încât statele membre, pe baza evaluării necesităților și a analizei SWOT,  să poată acorda sprijin fermierilor, permițând configurarea și contribuția financiară (inclusiv costul administrativ al înființării) pentru orice sistem public, privat sau public-privat, în concordanță cu legislația națională. Aceasta se referă la orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv scheme de (re)asigurare și fonduri mutuale, care ar trebui să fie permise și suficient de flexibile pentru a se potrivi realității din fiecare țară.

Această solicitare vine în întâmpinarea nevoii producătorilor agricoli din România, pentru a putea beneficia cât mai rapid cu putință de o soluție integrată de management al riscului, specific condițiilor țării noastre.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se implică activ la definirea se implementarea unui astfel de proiect de interes strategic național pentru sectorul agro-alimentar și România.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor calamitați de seceta severă din 2020

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Stimați membri ai Guvernului,

Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale.

Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare GUVERNULUI, sunt:

I. PLATA DIN CREDITE BUGETARE

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens propunem ca:

Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel:

MADR, Cap 8301, gr.59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura:  (mii lei ) 

Specificație:

2020 

2021

%

Credite Bugetare

930.000

1.093.000

117,53

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.

II. SCONTARE ÎN BAZA PROTOCOLULUI APIA/BĂNCI

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe ha acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a  ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate.

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.

III. COMPENSAREA SUMELOR REPREZENTÂND DESPĂGUBIRI ACORDATE FERMIERILOR CU SUMELE REPREZENTÂND CREANȚE BUGETARE (IMPOZIT PE VENIT/SALARII, CAS, CASS).

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe ha = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS, etc).   

Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.

IV. ACCESAREA UNOR CREDITE CAPITAL DE LUCRU CU GARANȚII DE STAT SIMILAR IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe ha).

Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.

Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021.

Aceste soluții sunt instrumente prin care suma de cca. 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactului economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Finanțelor Publice, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,  vă solicităm aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura prin intermediul a cel puțin uneia din cele 4 soluții prezentate mai sus.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR -  Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare protestează împotriva proiectului de lege privind bugetul consolidat

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

PROTESTĂM

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale Alianței

Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID – 19 și seceta pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:

  • nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
  • desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ;
  • încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției vegetale;
  • posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:
    • preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții;
    • grad mai mare de sărăcie în rândul populației;
    • nivel ridicat al SOMAJ-ului;
    • creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizează fermierii pentru că nu au acces la APA și la INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

CEREM RESPECTAREA și ÎNCURAJAREA ANTREPRENORILOR inclusiv în sectorul agricol!

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC, Fără Hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

  • aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;
  • aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricola cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită devansarea termenului de finalizare a procedurii de evaluare și constatare a pagubelor la culturile de primăvară

Condițiile meteorologice extreme, fără precedent în ultimii 50 de ani, au afectat, în diferite grade, o suprafață de cca 500.000 ha cu culturi agricole semănate în primăvara anului 2020. Din cauza lipsei precipitațiilor, plantele au îmbătrânit prematur în zonele calamitate, astfel încât, de pe suprafețe extinse, nu vor putea fi recoltate, vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporate în sol pentru a pregăti semănatul rapiței, în perioada optimă, acolo unde va ploua suficient.  

Condițiile de secetă pedologică severă din anumite zone fac necesare evaluarea și constatarea pagubelor la culturile agricole de primăvară mult mai devreme decât perioadă trecută inițial.

Conducerea U.A.T.-urilor este rugată să informeze fermierii cu suprafețe potențial calamitate de pe raza localităților administrate, să depună înștiințările de pagube, cât mai rapid cu putință.

În acest sens, facem un apel la toți fermierii ale căror culturi înființate în primăvara 2020 sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30% să completeze și depună la Primărie, până pe 24 iulie a.c., înștiințarea  de daune cauzate de seceta pedologică și atmosferică severă.

Subliniem pe această cale importanța mobilizării și coordonării tuturor fermierilor afectați astfel încât Comisia contituită să se deplaseze o singură dată pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. pentru ca procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie finalizat până la 15 august.

Procesele verbale de evaluare și constatare a pagubelor înregistrate la culturile agricole sunt necesare pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil.

În acest scop, Alianța a făcut demersuri către conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru devansarea termenului până la care trebuie efectuate aceste operațiuni, prin modificarea în regim de urgență a regulamentului anexat ordinului 97/2020, actualizat, pentru a permite evaluarea și constatarea daunelor în condițiile total precare din acest an, preluând termenele propuse de noi, urmare a analizării stării de vegetație a culturilor.

Pentru informații suplimentare:

  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Alianța Pentru Agricultură și Cooperare în dialog susținut cu reprezentanții Guvernului României pentru deblocarea unor soluții la problemele urgente cu care se confruntă sectorul agro-alimentar

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut, în lunile iunie și iulie, un intens schimb de opinii cu conducerea executivului României, cu scopul soluționării unor probleme presante cu care agricultura și industria alimentară se confruntă  în acest an deosebit de dificil.

Acesta a culminat cu întâlnirea Alianței cu prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, și conducerea MADR (ministrul Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat) , în data de la 2 iulie. Dialogul s-a purtat la Palatul Victoria și a avut ca subiect principal seceta dramatică ce a afectat agricultura Românei în acest an, context în care premierul și-a exprimat preocuparea pentru dificultățile cu care se confruntă sectorul și a dat asigurări că sumele destinate despăgubirilor  vor fi prevăzute în bugetul MADR în urma rectificării bugetare de după 1 august.

Reprezentanții fermierilor au subliniat că România se află în pragul unei crize economice puternice, inclusiv în agricultură, ceea ce poate avea consecințe dramatice în aprovizionarea populației. Având în vedere că aproximativ 90% dintre fermierii români achită inputurile folosite în obținerea produselor agroalimentare după valorificarea producției, respectiv în perioada 15 iunie – 15 iulie, iar foarte mulți nu vor avea ce recolta sau producția le va fi semnificativ diminuată, plata datoriilor către furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanți, combustibili), precum și a altor obligații precum leasing-uri, salarii, credite, etc. va fi extrem de problematică.    Pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli în timp util, este nevoie de URGENTAREA PAȘILOR PROCEDURALI NECESARI PENTRU ÎNCASAREA DESPĂGUBIRILOR PENTRU SECETA PEDOLOGICĂ SEVERĂ ÎN PERIOADA 5-20 AUGUST 2020, de aceea MADR s-a angajat să intensifice demersurile de a obține de la Comisia Europeană un răspuns în timp util pentru a putea trece la plata efectivă a despagubirilor prin schema de ajutor de stat notificată.

Alianța a mai solicitat organizarea urgentă a unei întâlniri cu reprezentanții  Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociația Română a Băncilor și Banca Națională cu scopul de a găsi o soluție cu privire la amânarea plății ratelor la creditele bancare și nebancare pentru o perioadă de 12 luni.

În data de 9 iulie, reprezentanții Alianței au discutat cu conducerea Ministerului Finanțelor Publice, a Ministerului Agriculturii și a ANAF, urmare a întâlnirii de la Palatul Victoria. Agenda propusă de Alianță a inclus puncte precum: măsuri pentru introducerea de facilități/amânarea pentru o perioadă de 12 luni a plății ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la instituții de credit și instituții financiare nebancare;  urgentarea pașilor procedurali necesari pentru încasarea despăgubirilor pentru seceta pedologică severă ; plata de urgență a tuturor arieratelor ; compensarea directă creanțe – datorii ; recunoașterea de către ANAF a costurilor cu producția în curs, aferente culturilor agricole calamitate 2020 ; eliminarea practicilor prin care fermierilor li se consideră nedeductibile cheltuielile cu stocurile de producție în curs de execuție 2019-2020, conform art 25 și art 269 din Codul Fiscal ; înregistrarea drept cheltuială deductibilă a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate, confirmate cu procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor ; stoparea practicilor de impozitare în avans a unor sume / venituri din subvenții înainte de a fi încasate.

MFP si ANAF au arătat că sectorul agroalimentar rămâne un domeniu strategic și au reiterat preocuparea pentru a fi alocate prioritar sumele solicitate de MADR la rectificarea bugetară de la începutul lui august.

Ca urmare a argumentelor expuse de reprezentanții Alianței, ANAF a întreprins măsurile necesare pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și a recunoașterii cheltuielilor de producție și a TVA aferent culturilor agricole afectate de secetă și care au proces verbal de constatare și evaluare a daunelor. ANAF a formulat catre MFP o solicitare pentru analiza juridică, fiscală și privind impactul bugetar pentru: compensarea datoriilor către bugetul de stat cu sumele reprezenând creanțe bugetare cuvenite fermierilor din TVA și concedii medicale, precum și privind impozitarea veniturilor din subvenții doar după încasarea acestora.

Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației!

Pentru informații suplimentare:

  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

SOLICITARE PUBLICĂ DE RETRAGERE A CONTESTAȚIEI LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A LEGII VÂNZĂRII TERENURILOR

România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind țara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor. Comisia Europeană a evidențiat în studiul ,, AMPLOAREA FENOMENULUI DE ACAPARARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN UE” realizat de Direcția Generală de Politici Interne, că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislație specifică. Am insistat foarte mult în ultimii ani prin adrese scrise către toate partidele, autoritățile din România, în funcție de atribuțiile pe care le au, inclusiv către Președintele României, să dispună măsurile legale care se impun pentru modificarea, completarea, aprobarea și promulgarea legislației privind înstrăinarea terenurilor.

Criza COVID a evidențiat necesitatea ca statele să își asigure rezervele și producția strategică pentru asigurarea hranei și nevoilor de bază ale societății, pentru a nu ajunge în situații similare sectorului medical din România, unde s-au înregistrat grave blocaje la începutul crizei datorate lipsei de capacitate de producție autohtonă a materialelor și echipamentelor vitale, punând în pericol existența noastră ca nație.

Reprezentanții statului român au obligația să asigure condiții de reciprocitate pentru cetățenii de naționalitate română comparativ cu orice cetățean din alt stat. Această prevedere din tratatul UE a fost până acum neglijată, vulnerabilizând capacitatea economică a fermierilor români și implicit periclitând pe termen lung securitatea și siguranța alimentară a țării. Nu au fost făcute acorduri de reciprocitate cu state ale căror cetățeni cumpără neîngrădiți terenuri agricole valoroase în detrimentul cetățenilor români. Considerăm că este de datoria partidelor politice responsabile să remedieze această gravă și periculoasă inechitate.

Aproape toate statele din Uniunea Europeană au avut maturitatea, capacitatea și curajul să-și asume proiecte legislative, acte și proceduri subsecvente care să le protejeze înstrăinarea terenurilor către străini și să încadreze terenul la bun de patrimoniu național.

Acum mai mult ca niciodată este nevoie de soluții care să servească interesul național. Politicienii români sunt aleși să reprezinte interesele românilor, nu ale cetățenilor din alte state.

Fermierii români sunt profund nemulțumiți și dezamăgiți de instituțiile statului (Parlament, Guvern, Președinție) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de față din lipsa unor reguli clare și a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate care să cuprindă o piață funciară echilibrată și care să asigure elemente juridice de protecție a patrimoniului funciar național.

Este foarte grav că din 2014 până în prezent nu s-au găsit soluții concrete. După 2 ani de dezbateri avem în sfârșit un proiect legislativ care reglementează piața funciară din România.

Ne manifestăm dezamăgirea și dezaprobarea față de inițiativa PNL și USR de contestare la Curtea Constituțională a proiectului legislativ pentru vânzarea terenurilor.

 Așa cum arată toate studiile de piață prețul terenului agricol nu a scăzut deloc în ultimii 15 ani și nici nu va scădea, decât în caz de catastrofe naturale semnificative care să modifice fertilitatea solului. Mai mult decât schimbările climatice preconizate vor transforma zone întinse din ASIA și AFRICA în deșert și presiunea pentru controlul și proprietatea resurselor alimentare va crește exponențial în următorii ani, deci și prețul terenurilor agricole.

Este responsabilitatea noastră față de viitorul României să ne asigurăm că transmitem generațiilor viitoare un patrimoniu agricol valoros câștigat cu truda și sângele generațiilor trecute.

Impozitul prevăzut este o măsură de prevenție a speculei prin care se aplică recomandarea comisiei de garantare a faptului că terenurile sunt în bună măsură exploatate de către proprietarii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția de resort pe acest subiect a fost implicată direct pe parcursul acestui proiect, a venit cu propuneri de amendamente dintre care majoritatea au fost preluate, inclusiv un punct de vedere favorabil cu mici amendamente.

Considerăm că este total iresponsabil și inacceptabil ca acele partide care au avizat favorabil proiectul în comisia juridică (compusă din notari, avocați, juriști) și comisia de agricultură să conteste același proiect la Curtea Constituțională. Și mai grav, contestă amendamente bine argumentate juridic pe care le-au propus și votat chiar specialiștii lor în Comisia de Specialitate. Este o dovadă de politicianism, diletantism și lipsă de respect față de fermierii români.

Prin acest proiect legislativ pentru prima dată se crează un sistem transparent de informare a potențialilor preemtori care încurajează necesara comasare a terenurilor din România. Prin legea 17 din 2014 în vigoare, practic află că se vinde un teren mai ales secretarii/primarii și arendașii. Prin acest proiect legislativ s-a lărgit aria de acoperire a potențialilor preemtori. Această transparentizare va asigura în timp echilibru în mediul rural, efecte pozitive și durabile pentru fermierii mici și mijlocii.

Politicianismul, superficialitatea, lipsa de profesionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare.

Partidele politice nu trebuie să se joace cu legi de o asemenea importanță. Ne-am bucura să vedem că partidele din România care se grăbesc să conteste acest proiect legislativ să fi venit cu soluții concrete în acest sens, să fi tratat cu prioritate și să fi alocat importanța necesară pentru ca azi România să nu fie țara cu cele mai multe suprafețe înstrăinate din UE. Deși aceste partide au avut, în trecut în campania electorală priorități precum,, Recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local”  și ,, introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole.”, nu au venit cu soluții profesioniste asumate public pentru punerea în practică a acestor priorități.

Nu dorim să intrăm într-un joc politic și să fim prinși la mijloc între partidele care s-au poziționat pro și contra acestui proiect legislativ.

Chiar dacă această lege va fi promulgată, este perfectibilă și dacă partidele din România vor cu adevărat să lucreze pentru binele țării, le solicităm să nu blocheze promulgarea și intrarea în vigoare din august 2020. După alegeri se pot organiza grupuri de lucru la care să participe reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai organizațiilor profesionale de profil care să amelioreze acolo unde mai este cazul legea deja în vigoare, printr-un proiect legislativ nou, în iarnă.

Facem un apel la responsabilitate către toate partidele politice și factorii decidenți pentru a debloca intrarea în vigoare cu celeritate a acestui proiect legislativ necesar și benefic sectorului agroalimentar și siguranței alimentare a României.

În numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare,

PRO AGRO

Ionel ARION

UNCSV

Mircea BĂLUȚĂ

APPR

Nicolae SITARU

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE SOLICITĂ DECLARAREA STĂRII DE URGENȚĂ ÎN AGRICULTURĂ

În data de 29 aprilie 2020, ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE s-a adresat conducerii MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE în legătură cu problematica cea mai presantă, care are multiple și dramatice implicații asupra sectorului - prelungirea perioadei de secetă pedologică și extinderea sa pe suprafețe din ce în ce mai mari din toată țara. După cum arată chiar datele prezentate de MADR și ANMH, seceta pedologică a afectat 2,9 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică și rapiță, în grade diferite, dar situația în jumătatea estică a țării capătă accente dramatice.

În acest context, Alianața consideră că, dacă nu vor cădea precipitații substanțiale, de cel puțin 25 l/mp în următoarea săptămână, se impune declararea stării de calamitate în agricultură, adică recunoașterea unei stări de fapt.

Aceasta situație de forță majoră se impune pentru a putea salva activitatea din fermele din România. Este o situație extremă cu care nu ne-am confruntat până acum și suntem conștienți că sunt necesare soluții complexe pentru a susține sectorul agricol. ALIANȚA PENTRU AGRICULTURA ȘI COOPERARE se va implica activ în propunerea de soluții complementare care să ajute fermierii aflați în dificultate și își va pune la dispoziție toate resursele pentru ca împreună cu autoritățile să se găsească metodele de sprijin cele mai fezabile economic și social.

Declararea STĂRII DE URGENȚĂ ÎN AGRICULTURĂ cumulată cu un pachet de măsuri de sprijin necesare într-o astfel de situație pot duce la salvarea de la faliment a celor mai afectați fermieri.

Având în vedere amploarea fenomenului de secetă pedologică care afectează suprafețe mari de culturi agricole, precum și urgența sprijinirii fermierilor în aceasta perioadă, Alianța solicită acordarea unei scheme de sprijin în sumă forfetară (lei/ha).

Un astfel de sprijn, pe fondul declarării stării de urgență în agricultură, ar putea salva locurile de muncă în sectorul agro-alimentar și ar permite continuarea ciclurilor de producție și multiplele activități complementare celor de pe filierele produselor.

Alianța consideră că elaborarea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de seceta pedologică 2019 – 2020, în concordanța cu Orientarile UE 2014-2020, Cap. 1.2.1.2. – necesită o vastă procedură birocratica, calcule financiar-contabile pe o perioada îndelungată (5 ani anterior anului de paguba). Totodată, o astfel de schemă de ajutor de stat va putea fi implementată NUMAI după recoltarea și vânzarea culturilor agricole 2020 (dacă va mai fi ceva de recoltat) – pentru a avea comparabilitatea datelor (respectiv, a pierderilor de venit rezultate coroborând producția obținută și prețul de vânzare).

În concordanță cu măsurile de ajutor promovate de CE pentru fermierii din Statele Membre, în contexul crizei de coronavirus,  România poate acorda granturi / ajutoare de minimis pentru sprijinirea fermierilor calamitați, nefiind necesară aprobarea din partea Comisiei.

Referitor la OMADR 97 / 2020 - Aprobare Regulament privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, publicat în MO nr. 320/16.04.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, Alianța a transmis o serie de observații punctuale, menite să  ducă la o interpretare si aplicare unitară la nivel național a prevederilor, să elimine birocrația, să pună în acord diferite prevederi legislative.

Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației !

  • Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO
  • Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR
  • Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”  
  • Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR

COMUNICAT: Fermieri și Distribuitori - Acționăm! Împreună facem SCUT împotriva falsificării produselor de protecție a plantelor și semințelor. Protejați-vă afacerea! STOP furtului din depozitele și magaziile de pesticide

În fermele din România, începutul de primăvară se caracterizează printr-un necesar ridicat de semințe și produse de protecție a plantelor. Distribuitorii de inputuri pentru agricultură și fermierii trebuie să fie precauți în această perioadă, atât în ceea ce privește comercializarea produselor de protecție a plantelor și semințelor suspecte a fi contrafăcute, cât și în ceea ce privește furturile din depozitele și din magaziile fermelor, a căror frecvență a crescut îngrijorător în acest interval de timp!

Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (D.A.E.S.P) din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române împreună cu Autoritatea Națională Fitosanitară, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), Alianța Industriei Semințelor din România  (AISR) și Alianța pentru Agricultură și Cooperare (LAPAR, PROAGRO, APPR și UNCSV) derulează în comun o amplă campanie de informare și avertizare prin intermediul Oficiilor Fitosanitare Județene, Inspectoratelor de Poliție Județene, Direcțiilor Agricole Județene și centrelor județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, astfel încât fermierii să poată să recunoască mai ușor un produs contrafăcut și să poată lua o serie de măsuri pentru a-și securiza depozitele de pesticide și semințe. Găsiți toate aceste recomandări afișate la sediile instituțiilor implicate în campania de informare.

Vă recomandăm ca în cazul în care ați intrat în posesia unor produse sau semințe asupra cărora aveți suspiciuni că ar putea fi falsificate sau neconforme, să raportați imediat autorităților și reprezentanților companiilor producătoare.

  • cumpărați produsele de protecția plantelor și semințe de la producătorii și distribuitorii autorizați;
  • solicitați factura și bonul fiscal la orice achiziție;
  • verificați dacă ambalajele sunt sigilate corespunzător;
  • verificați ca produsele și semințele pe care le cumpărați să aibă etichetă în limba română;
  • verificați pe site-ul MADR dacă respectiva firma de la care ați făcut achiziția este un operator economic autorizat. Pentru mai multe detalii puteți suna la Oficiul Fitosanitar din județul dumneavoastră.

Vă prezentăm o serie de măsuri minime pe care fermierii le pot lua pentru a-și securiza depozitul de pesticide și semințe:

  • depozitați produsele de protecție a plantelor într-un spațiu securizat, bine luminat, cu acces permis numai personalului autorizat și instruit;
  • afișați într-un loc vizibil numerelor de telefon pentru situații de urgență;
  • efectuați periodic inventarierea produselor de protecție a plantelor din depozit sau din magazie;
  • instruiți personalul cu privire la măsurile necesare ce trebuie implementate pentru a preveni furtul de produse de protecție a plantelor și semințe;
  • reduceți la minim perioada de timp în care produsele de protecție a plantelor și semințele sunt depozitate în spațiul amenajat din fermă;
  • blocați căile de acces sau intrările din apropierea depozitului de pesticide, pentru a evita sustragerile din depozit.

Produsele de protecție a plantelor și semințele lăsate nesupravegheate sau depozitate necorespunzător sunt ținte sigure pentru hoți. Furturile pot fi identificate prin inspecția atentă a locului unde sunt depozitate produsele chimice.

Asociațiile profesionale de fermieri și autoritățile competente se implică activ în monitorizarea și stoparea comerțului cu produse de protecție a plantelor contrafăcute și pentru evitarea furturilor din ferme prin campanii de informare adresate fermierilor. Acest set minim de reguli privind identificarea și combaterea contrafacerii și securizarea depozitelor de inputuri reprezintă modalitatea prin care Inspectoratul General al Poliției Române și Autoritatea Națională Fitosanitară, întreaga industrie de protecția plantelor din România, alături de asociațiile profesionale ale fermierilor, militează pentru depozitarea corespunzătoare a pesticidelor și semințelor și pentru protejarea fermierului român împotriva sustragerilor din fermă.

În curând, veți găsi aceste seturi de recomandări și reguli care vă vor ajuta dacă sunt aplicate corespunzător, afișate în cadrul Oficiilor Fitosanitare Județene din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), Direcțiilor Agricole Județene (DAJ), a Oficiilor Județene ale Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA).

Campanie de informare realizată de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, Alianța Industriei Semințelor din România - AISR și Alianța pentru Agricultură și Cooperare (LAPAR, PRO AGRO, APPR și UNCSV) în parteneriat cu Autoritatea Națională Fitosanitară și Inspectoratul General al Poliției Române.

Cercetătorii avertizează: „Sistarea, reducerea, plafonarea subvenției produce pierderi“

Recent, în cadrul manifestării Farm Food Forum organizată de Federația Națională ProAgro dl. profesor universitar dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management a USAMV București, a prezentat rezultatele unui foarte interesant studiu. Cercetarea a urmărit rezultatele obținute de 34 de ferme mari și foarte mari (peste 500 ha) din județul Călărași în perioada 2010 – 2016. S-au urmărit atât rezultatele economice, așa cum au fost ele raportate și apoi publicate de către Registrul Comerțului, precum și subvențiile primite.

Agricultura s-a capitalizat

Suprafața totală asupra căreia s-a făcut studiul măsura, la începutul perioadei, 84.000 ha, iar la sfârșitul perioadei, 81.000 ha. Activele societăților analizate au crescut, pe întreaga perioadă, cu 102% în date nominale sau cu 67% în termeni reali raportat la anul 2010. Pe hectar, creșterea nominală a fost de 109%, respectiv 73%, în termeni reali. Prin termeni reali se înțeleg valorile calculate în funcție de rata inflației la nivelul anului 2010, în timp ce termenii nominali reprezintă valorile din fiecare an. În intervalul studiat, capitalul total al societăților s-a triplat. „În opinia mea, acest fapt indică că agricultura devine o activitate mai scumpă. Capitalizarea este evidentă. Nevoile de capital au crescut, ceea ce mă face să cred că acestor ferme le scade transmisibilitatea atunci când apar la vânzare“, consideră dl Toma Dinu.

Activele circulante, adică fondurile necesare input-urilor, s-au dublat și ele. Conform autorului cercetării, această creștere este determinată de intensificarea activității, dar și de scumpiri însemnate.

Datoriile fermierilor au crescut și ele cu 72% în termeni reali, pe întreg intervalul. Dar, pentru că ritmul de creștere a datoriilor a fost mai mic decât cel al creșterii capitalului, rata de îndatorare a scăzut. „Este un lucru îmbucurător, care reflectă acumularea de capital în ferme“, spune cercetătorul.

Creșterea cifrei de afaceri a fost de 170% în termeni reali, ceea ce reflectă o creștere a producției și un mai bun management.

Profitul, adesea mai mic decât subvenția

Profitul total al firmelor cuprinse în studiu a fost, în cel mai bun an al intervalului, 2011, de 75 milioane lei. Media profitului pe intervalul cercetat a fost de 45-50 milioane lei/an. Profitul net mediu pe hectar a înregistrat valori cuprinse între 250 și 900 lei/an. Cea mai mare valoare a profitului net/ha/an a fost de 1.600 lei, iar cea mai mică a fost de fapt o pierdere de 88 lei.

Numărul de salariați angajați de firmele analizate a crescut constant, de la 1.2017 la 1.720. Profitul net adus de un salariat pe an a fost, în medie, de 25.000 de lei. „Totuși, este în scădere probabil din cauza necesității creșterii numărului de angajați, încă nu pot să-mi dau seama. Cert este că e o evidentă scădere a productivității“, consideră dl decan.

În aceeași perioadă subvenția per hectar a crescut cu 80%, fiind în medie de 935 lei/ha. Profitul însă a rămas dependent de anul agricol. „În patru ani, 2010, 2014, 2015 și 2016, subvenția a fost mai mare decât profitul“, arată rezultatele studiului.

„Acest studiu arată că cele mai multe dintre firmele incluse în studiu ar fi dispărut fără subvenție. Sistarea, reducerea, plafonarea subvenției produc pierderi în sector“, a fost concluzia finală a d-lui prof. Toma Dinu.

Alexandru GRIGORIEV

POZIȚIA PRO AGRO PRIVIND VIITOAREA POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC) DUPĂ 2020

Prezentul document prezintă proiectul privind punctul de vedere comun al organizațiilor membre PRO AGRO privind viitorul politicii agricole a UE (PAC) după 2020.

Poziția este rezultatul unor analize și discuții comune desfășurate în perioada septembrie 2017- ianuarie 2018.

Sectorul agroalimentar românesc constituie un motor de creștere economică și furnizor de locuri de muncă, motiv pentru care este necesar ca, pentru viitorul PAC, România să aibă un punct de vedere important în contextul negocierilor bazat pe o sustenabilitate economică a Europei în raport cu concurența tot mai acerbă a țărilor terțe, să devină un sector competitiv și orientat spre piață, capabil pentru asigurarea securității alimentare prin furnizarea de alimente de calitate corespunzătoare la prețuri accesibile, precum și de a furniza bunuri și servicii publice și ecologice în favoarea societății.

Uniunea Europeană  se confruntă cu o serie de provocări, cea mai importantă fiind Brexitul care, în fapt, reprezintă o reducere a bugetului UE post 2020 și implicit bugetul viitoarei PAC.

Conform noului PAC, Uniunea Europeana va continua să rămână principalul furnizor mondial de produse agricole, cu toate garanțiile de securitate și de siguranță alimentară atât pentru consumul intern, cât și pentru export.

Cu toate acestea, Uniunea Europeana pe piața mondială este puternic concurată de producția agricolă extracomunitară, care nu respectă exigențele impuse privind securitatea, siguranța și calitatea alimentelor.

Uniunea Europeana – deși este lider privind diversitatea, calitatea și volumul exportat de produse agroalimentare, prin deficitul de produse proteice rămâne un mare importator de soia și derivate ale sale, cu toate că, unele țări din Uniunea Europeană, precum România, beneficiază de condiții favorabile și foarte favorabile pentru cultivarea de astfel de culturi cum ar fi lucerna, soia, mazărea, fasolea, etc.. Prin extinderea în cultură a acestora, s-ar putea asigura pe aceasta cale o contribuție semnificativă la reducerea importurilor Uniunii Europene de produse proteice, fapt foarte puțin stimulat astăzi.

Trebuie menționat totodată că aceste culturi sunt plante ameliorative pentru sol, contribuind astfel în mod direct la practicarea unei agriculturi durabile, în consens cu noua politică PAC, motiv pentru ca într-un program european de creștere a volumului de culturi proteice în Uniunea Europeana, să se acorde un sprijin suplimentar cultivatorilor implicați în acest program.

Un deziderat al noului PAC il reprezinta productia ecologică. Această noțiune presupune în general o abordare radicală, foarte greu de practicat, presupunând constrângeri cu reguli stricte și complicate pentru agricultorii care o practică.

Din acest motiv, credem că poate prezenta interes și abordarea parțială a acestui deziderat, contribuind fără echivoc într-o măsura mai mică la durabilitatea practicilor agricole, la siguranța alimentelor și la creșterea calității acestora.

Printre aceste măsuri parțiale, enumerăm:

- utilizarea unor tehnologii cu standarde reduse de poluare precum:

- doze reduse de pesticide;

- doze fracționate de azot;

- cultivarea plantelor fixatoare de azot pentru reducerea dozelor de îngrășăminte chimice cu azot;

- practicarea unei agriculturi de precizie prin aplicarea unor tratamente sau fertilizări variabile prin optimizarea nevoilor plantelor la nivel micro.

Pentru ameliorarea rentabilității fermelor, indiferent de dimensiunea acestora, este necesar un sprijin financiar compensatoriu pentru suprafețele la care se aplică astfel de măsuri.

Excluderea sau limitarea fermelor mari de la plățile directe reprezintă o adevărată inechitate, care poate avea urmări greu de imaginat. Cu siguranță că, în primul rând, s-ar produce mari dezechilibre în valorificarea capitalului uman din zonele agricole, prin reducerea locurilor de muncă pentru locuitorii care nu dețin pământ și trăiesc în mediul rural, fără șanse de subzitență dacă ei și familia lor n-ar primi un salariu de la aceste ferme așa zise mari.

În concluzie, printr-un sprijin financiar echitabil, fermele mari trebuie să primească în continuare același sprijin pe suprafață ca și celelalte exploatații sau o sumă apropiată ca valoare cu aceasta, în funcție de numărul de salariați, de suprafața minimă pe salariat sau de valoarea fondului de salarii utilizat.

În contextul în care în viziunea SM, care până acum au practicat o agricultură hiperintensivă și hiperchimizată, este de a reveni la agricultura tradițională, este oportun ca în România, care are la acest moment o mare parte din exploatații în acest sistem, să creăm posibilitatea de a le stimula prin plățile directe.

Astăzi țările din est, inclusiv România, din cauza migrației propriei forțe de muncă în vestul Europei, se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă calificată și numai o creștere substanțială a salariilor va putea asigura stabilizarea acesteia, motiv pentru care, prin asigurarea unor compensații financiare (sprijin pe unitatea de suprafață) se poate da viabilitate și echitate acestor ferme mari în care lucrează astăzi un numar foarte mare de salariați.

BREXIT ȘI INFLUENȚA FINANCIARĂ ÎN VIITORUL PAC

Contribuția netă a Regatului Unit este de aproximativ 10,2 miliarde de euro anual. Acest lucru este comparat cu cheltuielile bugetului UE, excluzând cheltuielile din Marea Britanie în valoare de 129 miliarde EUR în 2016 sau o diferență de 7,9%.

În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, va exista o creștere a ponderii cheltuielilor UE-27 față de VNB-ul UE-27 rămas, presupunând că cheltuielile sunt menținute neschimbate. Cheltuielile trebuie reduse cu echivalentul a 10,2 miliarde EUR (în prețurile din 2016), în cazul în care trebuie evitată o creștere a contribuțiilor brute ale statelor membre.

Pentru a evalua impactul Brexit, presupunem simplificarea conform căreia contribuția netă a UE de 10,2 miliarde EUR (în prețurile din 2016) ar crește în conformitate cu creșterea VNB UE în perioada 2016-2027 (estimată la 3,8% p.a.). În practică, creșterea contribuției nete a Regatului Unit în cazul în care Regatul Unit ar rămâne un stat membru, ar depinde de creșterea VNB în Regatul Unit, de creșterea importurilor din afara UE în Regatul Unit (ceea ce ar avea un impact asupra veniturilor tarifare ale uniunii vamale transferate la Bruxelles ), creșterea cheltuielilor UE în Regatul Unit și de modul în care reducerea din Regatul Unit ar fi afectată de creșterea viitoare a cheltuielilor UE.

În această ipoteză, contribuția netă a Regatului Unit în 2020 (în prețuri nominale) ar crește la 11,8 miliarde EUR. Pe parcursul perioadei până în 2027, va crește până la 15,4 miliarde de euro. Cumularea acestor contribuții nete (în prețuri nominale) pe întreaga perioadă a Cadrului Financiar Multianul (CFM) ar însuma 96,5 miliarde EUR. Această sumă reprezintă exact jumătate din "locurile de creștere" anticipate din cheltuielile non-PAC în această perioadă de 195 de miliarde de euro. Astfel, Brexit, dintr-o singură lovitură, are ca rezultat dispariția a jumătate din spațiul așteptat de creștere în cheltuielile non-PAC în perioada 2021-2027.

Dacă, în plus, celelalte state membre UE-27 au convenit (probabil sub presiunea contribuabililor net rămași) că ar trebui menținut "plafonul politic" pentru bugetul UE de 1% din VNB al celorlalte state membre UE-27 , "spațiul pentru creștere" în cheltuielile non-PAC ar scădea cu mult mai mult. Reducerea cheltuielilor în valoare de 16 miliarde EUR (în 2016)  ar fi de 18,6 miliarde EUR în 2020, iar această reducere ar reprezenta cheltuieli de 24,1 miliarde EUR în 2027. Cumularea reducerilor necesare în perioada 2021-2027 se ridică la 151,4 EUR miliarde, sau aproape 80% din "locația de creștere" prevăzută în cheltuielile non-PAC în absența Brexit.

În acest scenariu, este greu de imaginat că noile priorități politice ale UE pentru perioada următoare, inclusiv securitatea și migrația, precum și creșterea, ar putea fi finanțate din "spațiul de creștere" pus la dispoziție prin menținerea constantă a cheltuielilor PAC în termeni nominali. Probabilitatea unei reduceri a dimensiunii absolute a bugetului PAC, chiar și în termeni nominali, ar fi copleșitoare.

OBIECTIVE

Recunoscând noile provocări cu care se confruntă Europa, susținem teza că, obiectivele majore ale PAC stabilite la articolul 39 alineatul (1) din tratat privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care nu sunt mai puțin actuale astăzi și care ar trebui să se concentreze asupra formării cadrului PAC,  trebuie să fie sprijinite, și anume:

- creșterea productivității agricole prin promovarea progresului tehnic și prin dezvoltarea rațională a producției agricole și utilizarea optimă a factorilor de producție agricolă, în special forța de muncă;

- un nivel de trai echitabil pentru comunitatea agricolă, în special prin creșterea veniturilor individuale ale persoanelor implicate în agricultură;

- stabilizarea piețelor;

- asigurarea securitații alimentare a Uniunii Europene;

- menținerea accesului la hrană al consumatorilor europeni la  prețuri rezonabile;

- crearea cadrului de asigurare a veniturilor fermierilor care desfășoară activități în sectoare cu piețe volatile

BUGET

Politica Agricolă Comună este o politică de bază a UE, care contribuie direct și indirect la menținerea obligațiilor UE față de angajamentele internaționale contribuind în mod decisiv la consolidarea coeziunii politice, economice și sociale a UE, chiar dacă fiecare stat membru are o anume specificitate a sectorului agroalimentar.

Agricultura este un sector fundamental și important pentru UE și necesită nu numai o abordare comună dar și atenția și sprijinul prin intermediul bugetului comun european, atât pentru agricultură, cât și pentru regiuni agricole chiar și cu o perspectivă deloc optimistă în ceea ce privește viitorul buget, motiv pentru care, este nevoie mai mult decât oricând de întărirea încrederii în politicile agricole promovate de UE. Astfel este total inoportună poziția Comisiei Europene de a susține reduceri financiare viitoare sau încercări de trecere a situației financiare din sarcina PAC în bugetele naționale ale statelor membre.

În contextul actual al cadrului financiar multianual (CFM) și al CFM după 2020, este de o importanță primordială acordarea unei finanțări adecvate și comune a PAC, care ar trebui să reflecte valoarea adăugată europeană ridicată a acestei politici cu impact major social de mediu și climă.

Este nevoie de o strategie a viitoarei PAC bazată pe competitivitate a sectorului agroalimentar, dezvoltarea sustenabilă a mediului rural și nu în ultimul rând, o abordare bazată pe menținerea locurilor de muncă în acest sector important de activitate.

Reducerea bugetului PAC comparativ CU PIB-ul UE-27, ar restrânge eficacitatea PAC în atingerea obiectivului comunitar, prin urmare, apelăm la menținerea dimensiunii financiare existente a PAC în UE relația cu PIB-ul UE-27.

Cu un buget redus al viitoarei PAC, există riscul ca agricultura și industria alimentară europeană să devină necompetitive iar fermierii europeni, constrânși de presiunea mediului concurențial mondial bazat pe globalizare, precum și constrângerile privind standardele tot mai crescute la nivel european privind mediul, clima, bunăstarea animalelor, respectarea tuturor constrângerilor naturale, etc. ale căror produse vor intra în competiție direct cu altele din țări terțe, vor fi net dezavantajați și fără o compensare a pierderilor generate de respectarea acestor standard, vor fi net perdanți în această competiție inechitabilă.

ECHILIBRU ÎN ABORDAREA VIITOAREI PAC

Este nevoie de o sustenabilitate economică a fermierilor pentru ca dezideratele UE privind ecologizarea, aspectele sociale influențate în mod direct și indirect de către agricultură și industria alimentară, precum și politicile de dezvoltare durabilă ale acestui sector să fie atinse și cuantificate în mod corect și nu doar emoțional și politic, așa cum, nu de puține ori, s-a întâmplat în trecut.

PAC ar trebui să continue să încurajeze orientarea către piață din reformele anterioare, din moment ce un sector agricol viabil din punct de vedere economic și orientat spre piață va fi capabil să furnizeze bunuri și servicii publice și ecologice în favoarea societății.

Coordonate cu alte politici, agricultura și producția de alimente sunt din ce în ce mai influențate de către alte sectoare ale UE, politicile în domeniul comerțului, mediului, climei, surselor regenerabile de energie, dezvoltare, coeziune, concurență, sănătate, impozite și altele.

O atenție specială ar trebui acordată politicii fiscale, din cauza necesității de a atinge un nivel maxim de TVA pentru produsele alimentare din diferitele state membre, pentru a preveni concurența neloială printre producătorii din SM și pentru a opri abuzul TVA în intracomunități.

De asemenea, credem că viitoarele negocieri comerciale ale UE ar trebui să fie armonizate cu reforma comună PAC, care să țină seama de sectoarele sensibile din cadrul UE, astfel încât aceasta să poată fi plasată, în condiții de Securitate privind concurența neloială a țărilor terțe, în ciuda sprijinului lor explicit în cadrul UE.

PLĂȚI DIRECTE (RP)

Pilonul I din PAC - plățile directe are la baza o abordare comună a UE față de toate fermele care sprijină veniturile fermelor, garantarea durabilității agriculturii, menținerea producției viabile, a alimentelor și securitatea alimentară.

Rolul plăților directe ca stabilizator și facilitator al adaptării, este din ce în ce mai mare, mai ales în contextul instabilității din piețele agricole, al presiunii concurenței internaționale cauzate de comerțul cu tratatele UE privind acordurile de liber schimb.

După 2020, plățile directe ar trebui să:

- ofere sprijin și stabilizarea veniturilor agricole;

- condiții similare pe piața unificată a UE;

- compensare pentru costuri și pierderi de venituri ca urmare a aplicării unor standarde ridicate de producție și ecologice conform cerințelor UE;

- menținerea producției agricole în cele mai puțin favorizate regiuni și sprijin pentru sectoarele vulnerabile.

După 2020 fermierii PRO AGRO au ca obiective stabilite:

  • plățile directe nu trebuie condiționate de dimensiunea exploatației atât timp cât singurul criteriu care stă la baza acordării este cultivarea hectarului de teren sau deținerea animalelor care fac obiectul cererii de plată;
  • egalizarea nivelurilor plăților directe între statele membre;
  • eliminarea criteriilor istorice de distribuire a fondurilor plăților directe;
  • continuarea aplicării schemei de plată unică pe suprafață în statele membre, încorporată în UE după 2004;
  • lăsarea la latitudinea statelor membre a posibilității de aplicare și majorare a fondurilor pentru sprijinul cuplat în anumite sectoare (în special în domeniile social și economic), dar cu o mai mare flexibilitate a acestui instrument, prin posibilitatea de aplicare în mai multe sectoare, decât în ​​prezent, în cadrul angajamentelor asumate ale UE în cadrul OMC;
  • acordarea unei intensități a sprijinului pentru producerea culturilor proteice care are un grav deficit la nivelul ​​UE, rolul lor în creșterea calității ecosistemelor;
  • includerea unor noi subvenții directe pentru apicultură datorită importanței esențiale a acesteia pentru conservarea și menținerea echilibrului ecologic și biologic diversificat;
  • actuala politică de ecologizare este compromisul adecvat între politicile tradiționale (sprijin pentru venituri) și noile provocări pentru mediu și climă și fiecare schimbare potențială a cerințelor ar trebui să rezulte din evaluarea de la aplicarea lor până în prezent și să fie prevăzut financiar în bugetul PAC după 2020;
  • sprijinul acordat fermelor agricole ar trebui să fie în continuare orientat doar către activitățile agricole iar definiția pentru " tânăr fermier " ar trebui revizuită;
  • este necesară simplificarea reală atât pentru fermieri, cât și pentru administrație a procedurilor de implementere a plăților directe inclusiv prin utilizarea digitalizării, a teledetecției și IT pentru a stabili eficiența, sistemele de aplicare și controlul mai precis și de calitate;
  • adoptarea unor forme de sprijin direct și de stabilizare a veniturilor agricole aplicate fermierilor după modelul din SUA și Canada, ca instrumente suplimentare, voluntare sau pilot.
  • continuarea plății redistributive la praguri stabilite de statul membru
  • creșterea procentului alocat de la 15% la, cel puțin, 25 % este o măsură care ar putea compensa exploatațiile mari în eventualitate une plafonări a plăților și ne permite o acceptare procentuală a acestora în funcție de dimensiune

SIMPLIFICARE

Considerăm că este necesară o reformă reală cu simplificarea PAC după 2020, în urmatoarele directii:

- simplificarea sistemului de control al aplicării, atât a măsurilor de la punctele Pilonului I, precum și Pilonul II, datorită efectului lor direct asupra agricultorilor;

- reducerea numărului de inspecții la fața locului și a inspecțiilor duble (foarte complexe, consumatoare de timp, birocratice, ineficiente în ceea ce privește costurile și beneficiile, provocând un grad de risc insuportabil și insecuritate agricultorilor) – regimul ar trebui să fie mai favorabil pentru agricultori;

- sancțiuni foarte complexe și grave (disproporționate) - ar trebui să fie clare, ușor de înțeles, proporțional, altfel ar putea periclita situația continuării activităților agricole;

- rata de tolerabilitate echilibrată, contabilizarea riscurilor, costurile de control și plata nivelului;

- teledetecție și tehnologii de informare și comunicare cu scopul îmbunătățirii eficacității, preciziei, calității și oportunității inspecțiilor; audituri pentru reducerea eficientă a birocrației pentru agricultori și administrația națională;

- regulile și prevederile sistemului de plăți și regimul de inspecție ar trebui să țină cont de status-quo-ul în agricultură - plata fondurilor în temeiul diferitelor planuri rămân în urmă sau sunt întârziate în mod semnificativ în ceea ce privește perioada în care agricultorii au cea mai mare nevoie de fonduri pentru a le asigura activitatea lor de producție;

- ecologizarea - raționalizată și simplificată prin aplicarea practicilor corespunzătoare activităților agricole, efectuate în mod obișnuit de agricultori, care nu pun în pericol potențialul de producție;

- simplificarea în cadrul eco-condiționalității și în ceea ce privește inspecțiile –  agricultorii să aibă dreptul de a corecta discrepanțele într-o anumită perioadă de timp, fără a fi pedepsiți;

- o structură mai puțin detaliată a politicii de dezvoltare rurală și simplificarea actuală a regulilor de aplicare și de contabilitate ale sectorului rural.

SECTORUL APICOL

În privința sectorului apicol considerăm că următoarele propuneri ar trebui să se regăsească în noua Politică Agricolă Comună:

  • creșterea bugetului pentru apicultură la nivel european
  • investiții în achiziții directe de familii de albine ca măsură directă

Revenim asupra solicitării privind necesitatea includerii șn noul PAC a unui nou sistem de sprijin direct pentru apicultori, pe baza numărului de familii de albine. Acest sprijin este imperios necesar ca și o compensare a activității de polenizare pe care albina o realizează nu numai la culturile agricole ci și asupra florei spontane, cu efecte majore în păstrarea biodiversității.

  • protejarea rasei și a populațiilor locale de albine.

Protejarea albinei Apis Mellifica Carpatica și a  varietăților de albine locale și regionale față de răspândirea nedorită a varietăților străine naturalizate sau invazive în UE, așa cum prevede și propunerea de rezoluție a Parlamentului European privind perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE: „statele membre și regiunile să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a proteja varietățile de albine locale șii regionale de răspândirea nedorită a varietăților străine naturalizate sau invazive în UE”

  • protejarea producției de miere la nivel european

În propunerea de rezoluție a Parlamentului European privind perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE se fac multe referiri la calitatea, promovarea și consumul mierii, convingerea noastră este că toate aceste probleme se pot rezolva foarte simplu prin modificarea Directivei 2001/110/CE privind mierea, în sensul de a nu se permite cupajarea mierii.

Măsuri de stimulare a consumului de miere: legiferarea și funcționarea programului „MIEREA ÎN ȘCOLI”

  • fonduri pentru cercetare și obținerea de medicamente și tratamente alternative

Comunicarea Comisiei Europene nr. 714 din 6.12.2010 evidențiază importanța protejării proactive a sănătății albinelor, luând în considerare particularitățile apiculturii și recunoscând disponibilitatea limitată a medicamentelor pentru tratarea bolilor care afectează albinele, din cauza dimensiunii mici a pieței de medicamente pentru albine și a lipsei de medicamente eficiente pentru tratarea bolilor acestora.

  • sustinerea financiara a unitatilor de producere a materialului biologic apicol autohton

-  măsuri de stimulare pentru folosirea în cultură a speciilor entomofile autohtone.

-  refacerea arealului melifer forestier și încurajarea înființării de perdele de protecție ce au ca și componența specii melifere.

-  măsuri concrete de protejare a familiilor de albine față de substanțele folosite în  tratamentele fitosanitare, prin transpunerea în practică agricolă a măsurilor de combatere integrată a dăunătorilor.

-  măsuri de reducere a fiscalizării sectorului apicol în special în ceea ce privește taxa de înmatriculare a mijloacelor de transport destinate exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral (taxa de mediu – poluare).

AGRICULTURĂ ȘI IT

Ca urmare a faptului că noua viziune PAC specifică în mod clar necesitatea restructurării, modernizării și digitalizării fermelor, cu un sprijin special pentru fermele mici și mijlocii, programele UE și cele naționale trebuie să prevadă dezvoltarea competențelor digitale ale fermierilor și îmbunătățirea conectivității rurale. De aceea am formulat și câteva propuneri care să vină în întâmpinarea acestui deziderat al UE:

  • Măsură de sprijin pentru înființarea, înregistrarea la Madr și dezvoltarea de organizații cu profil de Hub de Inovare Digitală (HID) care să cuprindă operatori de inovare/dezvoltare de aplicații digitale pentru sectorul agro-alimentar, organizații cu rol de centre de competențe tehnologice în domeniul agro-alimentar, organizații/operatori din domeniul agro-alimentar și autorității locale/centrale interesate.
  • Măsură care să finanțeze realizarea de experimente inovatoare pentru sectorul agro-alimentar propuse de HID.
  • Includerea dezvoltării competențelor digitale (formare profesională) pentru fermieri și angajații acestora.
  • măsură de eficientizare a competitvități filierelor pe produse cerealiere cu înaltă valoare nutrițională

Mod de realizare – subvenții pentru fermierii care produc cereale cu înaltă valoare nutrițională (conținut de proteină mai mare de 12,5%)

Impact:

  • stimularea producției de cereale cu înaltă valoare nutrițională
  • asigurarea de produse cu valori nutritive ridicate, pentru consumul intern
  • creșterea competitivități produselor procesare din cereale la export
  • includerea în pachetul de măsuri privind management-ul riscurilor

Realizarea unei platforme de colectare date, analiză, prognoză și prevenție a riscurilor pe filierele agro-alimentare:

  • riscuri de producție primară – cantitate, calitate, contaminare în câmp;
  • riscuri climatice și de mediu
  • riscuri de siguranța alimentelor – contaminare depozitare, transport, procesare, comerț;
  • riscuri de nutriție pentru categoriile sensibile – copii, femei, vârsta a treia;
  • riscuri financiare și de piață.
  • măsură de finanțare proiecte: cercetare-inovare, proiectare și relizare a unui sistem ITC integrat de tip bigdata (IT-BD) și aplicații de colectare date, analiză, prognoză/predicție, management prevenție, pe tip/tipuri de  riscurilor, integrabile în cadrul IT-BD.

BIOMASĂ ȘI BIOGAZ

Astăzi numai o parte din cele 28 țări din Uniunea Europeană au introdus impozit pentru emisii de CO2 în atmosferă.

În același timp, dacă direcția europeană este către agricultura de calitate, cu respectarea standardelor de mediu, atunci este nevoie să existe un impozit minim pentru toate țările europene. Impozitul respectiv va stimula investițiile în reducerea emisiilor, iar în sectorul agricol și zootehnic va avea ca impact schimbarea echipamentelor invechite cu unele mai performante și mult mai puțin poluante.

O măsura care să cuprindă un impozit comun pentru toate țările și un pachet de stimulente pentru a micșora emisiile de CO2 va avea avantaje multiple pentru agricultura europeana, în special pentru țările mai puțin dezvoltate.

Nu este o coincidență că Biomasa și Biogazul (BioEnergia) sunt dezvoltate în multe țări europene, în special în sectorul agricol. BioEnergia reprezintă forma de energie din surse regenerabile cea mai răspândită astăzi în Europa, având o cotă de 62,5% din toată energia regenerabilă consumată în Europa.

BioEnergia este integrată în ciclul economic agricol și oferă avantaje pentru profesioniștii din agricultură și zootehnie:

Rezolvarea problemei deșeurilor la nivel de ferma sau entitate de producție aduce următoarele avantaje, conform Ierarhiei Europene pentru Gestionarea Deșeurilor (2014)

  • Venituri suplimentare, care creează oportunități noi pentru deținătorii stațiilor și cresc considerabil competitivitatea lor.
  • Independență energetică și pentru actori economici, dar și pentru țară.
  • Ecologizarea producției
  • Economii de scară și foarte des stimularea investițiilor noi.

Este foarte important că în data de 17.01.2018 Parlamentul European a votat favorabil pentru un nou target legat de energia regenerabilă, ca parte a consumului energetic în Europa. Targetul nou este 35% până în 2030 și baza acestuia rămâne la nivel european în sectorul BioEnergiei.

Viitoarea PAC este important să înglobeze decizia aceasta și să introducă un buget semnificativ pentru a stimula în continuare investițiile în energia regenerabilă. Luând în considerare și discrepanțele care există astăzi în dezvoltarea BioEnergiei în multe țări europene (discrapențe care se văd în competitivitate scăzută a fermierilor din țările fără sector de BioEnergie puternic), este important pentru PAC să ofere o îndrumare clară spre tehnologii care ajută  agricultura și zootehnia europene să devină mai competitive.

PROPUNERI

După 2020 Federația PRO AGRO propune ca:

  • BioEnergia să rămână principalul motor al scăderii emisiilor de CO2 în Europa
  • Fermele și producătorii care implementează proiecte pentru eficiență energetică și/sau tratează deșeurile organice conform Ierarhei pentru Gestionarea Deșeurilor să obțină punctaj suplimentar sau sprijin suplimentar.
  • Culturile energetice să fie susținute și dezvoltate, respectând legislația europeană și fără ocuparea solului propice altor culturi.
  • Cogenerarea de electricitate și căldură să devină prioritară, iar sectorul agricol să fie îndrumat în a găsi soluții de eficientizare peste standardele actuale de astăzi.
  • Țările care încă nu au dezvoltat sectorul BioEnergiei și surselor regenerabile în agricultura, zootehnia și procesare să aibă permisiune de a oferi fermierilor și producătorilor stimulente pentru implementarea lui.
  • Energia din surse regenerabile să aibă în continuare prioritate la intrarea in rețea.

SECTOR DE CREȘTERE A OVINELOR

Susținem și pentru viitorul PAC menținerea Pilonului 1 și acordarea în continuare a plăților pe suprafață, fără plafonarea acestora și fără a impune obligativitatea fermierilor cu subvenții mai mari să se autorizeze ca persoane juridice.

Susținem în continuare și Pilonul 2, dezvoltarea rurală, la care să se pună accent sporit pe sprijinul acordat pentru dezvoltarea zonelor cu constrângeri  naturale pentru o agricultură eficiență și durabilă, să se pună accent sporit pe susținerea fermierilor din zona montană. Să se ia măsuri care să ducă la familiarizarea fermierilor din zonele montane ale țării cu standardele și condițiile agricole din UE, cu modele și practici agricole care să le eficientizeze munca și să-i facă să nu mai abandoneze zonele montane și meseriile tradiționale.

Prin sprijinul acordat și măsurile de finanțare, să se asigure un nivel de trai echitabil pentru populația ocupată în sectorul agricol, în special prin creșterea veniturilor individuale ale lucrătorilor agricoli; să se promoveze măsuri care să ducă la stabilizarea piețelor, la accesul tuturor producătorilor agricoli pe piață, la asigurarea siguranței aprovizionărilor și, mai ales, la asigurarea unor prețuri rezonabile, atât pentru fermieri, cât și pentru consumatori.

Pentru un succes garantat, in viitorul PAC trebuie adăugat și Pilonul 3, anume creșterea rolului cercetării în agricultură, susținerea apropierii și colaborării cercetării cu fermierii, factor important care va duce cu siguranță la modernizarea, dezvoltarea durabilă și creșterea eficienței fermelor românești. Procesul de consolidare și restructurare a fermelor mici este crucială după 2020 pentru dezvoltarea agriculturii, iar organizarea fermierilor, asocierea lor, cercetarea și inovarea trebuie promovate și susținute în aceeași măsură.

PILONUL 2

Propuneri de îmbunătățire a PAC din partea Asociația Națională a firmelor de consultanță și training în management (AMCOR):

  • abordări integrate pentru fermieri pentru valoarea adăugată a produsului final.
  • restructurarea și modernizarea exploatației agricole, nu pe măsuri ci pe domenii de intervenție reduce birocrația documentațiilor din proiectele distincte.
  • sistemul de îndeplinire al obiectivelor la nivel integrat pe filiera de produs în cadrul proiectelor comune sau individuale cu aceeași valoare adăugată.
  • promovarea sectoarelor de agricultură inteligentă, ce urmarește impactul socio-economic la nivelul zonelor rurale.
  • diversificarea sectoarelor de activitate ce urmaresc siguranța alimentară, calitatea alimentelor , standarde de mediu la nivelul organizațiilor profesionale și de producători.
  • inovarea aplicată la nivelul fermei prin costuri alocate la nivel de proiect, cooperarea fiind premisa dezvoltării, nu scopul acesteia.
  • serviciile de consiliere agricolă din cadrul sistemelor agricole de cunoaștere și inovare să fie realizate la nivelul organizațiilor profesionale cu tematici orizontale și cu crearea de rețele profesionale ca și serviciul externalizat fermierilor, activități de mentorat și antreprenoriat cu aplicabilitate pe specificul agricol al organizațiilor de producători.
  • investițiile în restructurarea, inovarea și diversificarea fermelor trebuie să urmărească valoarea adaugată la nivelul produselor obținute, nu cantitatea rezultată prin performanță agrară.
  • ameliorarea lanțului alimentar prin intervenția asupra asigurării calității produsului, siguranței alimentare, determinării calității produselor, a valorii adăugate în avantajul negocierii și orientării către piață.
  • un mai mare rol al consilierii în afaceri și promovare a investițiilor prin mecanisme colective , filiere de produs, acțiuni de cooperare pe lanțul alimnetar, în special pe produsele procesate, nu numai pe materii prime.
  • definirea rolului de fermier prin prisma antreprenorului, cu o valoare comparativă cu fermierul cu competențe agricole pentru fermele de dimensiuni mici și medii.
  • măsurile și intervențiile de minimis să fie transferate pe programele de Leader, pentru o mai bună omogenizare la nivel local a afacerilor și dezvoltării rurale, pentru o mai buna corelare a acestora cu strategiile de dezvoltare locală.
  • ajutoarele de tip instalare, subzistență, transferul exploatației să fie componentă în cadrul integrat către proiecte de investiții, ce au componentă valorică de tip grant, care urmăresc dezvoltare dincolo de ajutor a unei economii circulare sau filiere de produs. Acestea pot fi assimilate ca și contribuții private la proiectul integrat.
  • lanțurile valorice rurale să urmeze strategiile de tip GAL sau SDL prin Leader.
  • producția circulară și integrată la nivel local prin investiții ce au rolul de a asigura complementaritate agriculturii sau produselor de valoare reziduală a acesteia, bio-industrii, independeța energetică, piață locală pentru produse.
  • abordarea Leader la nivel local trebuie să integreze mediul de afaceri cu lanțul scurt în contribuția acestora la incluziunea socială, dezvoltarea unei economii locale, dezvoltarea de produse pentru piața locală, generarea de venituri locale .
  • reducerea măsurilor de finanțare, schimbarea paradigmei de finanțare pe masură cu finanțare pe obiective și valori adăugate ce conțin politici integrate .
  • investițiile prin PAC urmăresc și performața economică, dar prin includerea politicilor agricole într-un singur produs, nu obținerea unui produs prin mai multe măsuri, proiecte, determinarea și delimitarea rezultatelor pe proiect, nu pe rezultatul economic, valoare adaugată la nivel integrat.
  • dezvoltarea agriculturii durabile la nivelul fermei pe lanțul de valoare prin proiect integrator de politici, de orientare către piață, de dezvoltare a piețelor agricole pe filiere de produs și transferul conceptual de la exploatație agricolă către ferma agroindustrială.

Din parte celor 16 membri ai Federației Naționale PRO AGRO:

1. Asociaţia Fermierilor din România – A.F.R.;

2. Organizaţia  Naţională Interprofesională Vitivinicolă – O.N.I.V.;

3. Uniunea Crescătorilor de Păsări din România – U.C.P.R.;

4. Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România – A.N.T.PA.R;

5. Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România – A.P.C.P.R.;

6. Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România - A.N.A.M.O.B.;

7. Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc - A.P.A.R.;

8. Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România - L.U.A.I.R;

9. Federaţia Oierilor de Munte din România – F.O.M.;

10. Asociația Română a Cărnii – A.R.C.;

11. Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România –  A.C.E.B.O.P. ;

12. Asociaţia Crescătorilor de Albine din România – A.C.A;

13. Asociția Română Biomasă și Biogaz – A.R.B.I.O.;

14. Asociația Crescătorilor de Vaci ”Holstein RO”  – A.C.V.- Holstein RO;

15. Federația Crescătorilor de Bovine din România - F.C.B.R;

16. Patronatul Peștelui din România - P.P.R.;

Sursa: cnproagro.ro

Rareș Mihai Hăbeanu este noul director executiv al Federației Naționale PRO AGRO

În data de 31 ianuarie 2018, Consiliul Director al Federaței Naționale PRO AGRO a decis prin vot numirea în funcția de director executiv a lui Rareș Mihai Hăbeanu. Cu o experiență de 5 ani în presă, dintre care mai bine de 3 ani presa agricolă, Rareș Mihai Hăbeanu a ocupat funcția de director de programe al postului AGRO TV și a realizat emisiunea Jurnalul de Agricultură. În 2016, Rares Hăbeanu a activat în cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor ca purtător de cuvânt al instituției.

Printre obiectivele noului director executiv se numără promovarea viziunii Federației Naționale PRO AGRO asupra Politicii Agricole Comune atât la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și în cadrul organizațiilor europene de fermieri. Totodată, echipa condusă de Rareș Hăbeanu își propune consolidarea identității federației, imbunătățirea comunicării interne și dezvoltarea relației cu mass media.

Federaţia Naţională PRO AGRO este o organizaţie profesională înfiinţată în anul 2012 de şi pentru producătorii din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe din România,în vederea promovării, reprezentării, susţinerii şi apărării intereselor membrilor organizaţiilor profesionale reprezentative la nivel naţional în raport cu instituţiile europene şi naţionale, publice sau private.

Federația Națională PRO AGRO este o organizație umbrelă care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 16 organizații profesionale și interprofesionale afiliate, prin promovarea și sprijinirea unei economii rurale durabile în care agricultura este esențială pentru viitorul tuturor și este vocea producătorilor din acest sector, care constituie un important pilon al economiei naționale românești, reprezintă interesele și nevoile membrilor, coordonând și sprijinind organizațiile profesionale pe teme agricole, economice, juridice, fiscale, educaționale și sociale.

Sursa: cnproagro.ro

Fermă mică, potențial mare. Un nou eveniment de agribusiness

În data de 08 septembrie 2017, la orele 11.00, în localitatea Chiselet, județul Călărași, la Ferma de Familie Dumitru, va avea loc evenimentul “Fermă mică, potențial mare”. Cu această ocazie, veți putea afla chiar la fața locului informații legate de metodele aplicate într-o fermă de familie pentru a-i crește cât mai mult eficiența și productivitatea, prin utilizarea seminței certificate și a altor verigi tehnologice.

Mesajul pe care dorim să îl transmitem este acela că viitorul satului românesc își poate afla resorturile si în fermele de familie, mai ales dacă sunt încurajate politicile dedicate. Cu veniturile corespunzătoare, și o astfel de fermă poate deveni competitivă. Agricultura europeană de astăzi se bazează pe produse inovative și tehnologii moderne, dar și pe acordarea de subvenții care să crească gradul de competitivitate al fermierului european.” declară Emil Dumitru, Președinte al Federației Naționale ProAgro și unul dintre fondatorii Fermei de Familie Dumitru.

Suntem alături de fermierii din România și susținem demersurile asociațiilor din domeniul agricol și ale entităților conexe, pentru a găsi împreună soluțiile optime pentru creșterea randamentelor din fermă. Când în agricultura de astăzi se pune accentul pe inovație, iar cifrele vorbesc, nouă nu ne rămâne decât să fim alături de fermieri și să îi încurajăm să facă performanță cu DEKALB.” afirmă Daniel Stanciu Director de Marketing si Strategie al Monsanto România.  

Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, organizație cu profil tehnic, susține creșterea productivității culturii de porumb, indiferent de dimensiunea fermei, atâta vreme cât fermierii sunt conștienți de rolul aplicării tehnologiilor noi, performante și mai ales, adaptate condițiilor pedo-climatice din țara noastră.”, spune Alina Crețu, Director Executiv al APPR.

În cadrul evenimentului vor fi prezentați hibrizi semitardivi de porumb convențional marca DEKALB si tehnologiile aplicate, informații referitoare la situația reală din teren și exemple din provocările pe care le-a depășit Ferma de Familie Dumitru.

Evenimentul este susținut de Federația Naționala PRO AGRO, Monsanto România și Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, având partener media Agrointeligența. 

PRO AGRO solicită aprobarea Hotărârii pentru pesta porcină

Membrii Federației Naționale PRO AGRO sunt profund îngrijoraţi de pericolul pe care îl reprezintă pesta porcină africană pentru filiera porcului românesc și pentru toată economia României.

Lipsa unei hotărâri guvernamentale aplicabile în regim de urgență face ca orice măsură să nu prezinte o acoperire legală.

Fermierii au cheltuit din surse proprii sume imense pentru acoperirea programelor de biosecuritate din ferme.

Serviciile veterinare au muncit ani de zile pentru ieșirea porcului românesc în spațiul comunitar și la export.

Această boală poate duce în faliment pe toți crescătorii de suine, este alertă de gradul zero pentru sectorul suin din România!

PRO AGRO solicită Guvernului să acționeze urgent, dând imediat undă verde  proiectului de HOTĂRÂRE postat în consultare publică, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, precum și pentru modificarea și completarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane.

În această boală focarele se extind rapid, nu există tratament sau vaccin, porcii sunt uciși și cadavrele neutralizate. Statele vecine care trec prin această boală de ceva timp au incinerat zeci de mii de cadavre, costurile sunt enorme!

De asemenea PRO AGRO solicită aprobarea de urgență a sumelor necesare acoperirii costurilor de despăgubire a fermierilor în caz de necesitate - conform H.G. 1214/2009 modificată.

Semnalul de alarmă  din județul Satu Mare impune Guvernului României să aprobe în regim de urgență actul normativ aflat în dezbatere publică și să demareze procedurile specifice în această situație.

Sursa: Federația Națională PRO AGRO

cnproagro mic

PRO AGRO: Fermierii au numai de pierdut, comercianții numai de câștigat

PRO AGRO își manifestă îngrijorarea referitor la modul în care prețurile la cereale scad continuu în bazinul Mării Negre, fără să existe vreo justificare, cu implicații majore asupra prețurilor pentru recolta nouă din România 2017.

În această situație și ținând cont de estimările privind o calitate bună și foarte bună a noii recolte de cereale, PRO AGRO susține ferm, pentru toți fermierii, aplicarea unei strategii de preț bazată în mod agresiv pe calitatea produselor furnizate.

Profitând și de faptul că fermierii au susținut introducerea conținutului de proteină în noul plan de gradare la grâu, PRO AGRO recomandă cu insistență ofertarea prețului pentru grâul livrat de fermieri în funcție de gradul alocat, în principal în funcție de conținutul de proteină.

Este, în sfârșit, momentul în care prețurile ofertate și oferite pe piața să fie diferențiate în funcție de calitatea produselor, iar contractele propuse fermierilor să cuprindă nu doar clauze de scădere de preț, calculate față de parametrii standard de calitate solicitați, ci și, FOARTE IMPORTANT ( !!!), BONUS-URI DE PREȚ atunci când calitatea este superioară față de parametrii respectivi.

Motivația că unii parteneri externi (importatori) nu plătesc bonus de calitate (ex. Egipt) nu se susține pentru că întotdeauna, UN COMERCIANT PROFESIONIST CUNOAȘTE TEHNICILE DE AMESTEC (BLENDING) AL UNUI GRÂU DE CALITATE SUPERIOARĂ CU CEL DE CALITATATE INFERIOARĂ (care îl cumpără la prețuri scăzute), astfel încât să obțină o calitate conformă cu cerințele de export.

În contractele pe care comercianții le impun fermierilor sunt introduse numai clauze penalizatoare fără a exista și bonusări atunci când marfa comercializată are calități net superioare față de stas.

În sensul celor menționate, PRO AGRO solicită ferm organizațiilor interprofesionale recunoscute, adoptarea Acordurilor interprofesionale pe filierele de produs, care să includă, în mod expres, în contractele-cadru asociate, condițiile de comercializare, care să impună în mod obligatoriu prețuri în funcție de calitatea produselor livrate și instrumentarea acestora în regim de urgență prin acte normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Aceste acorduri urmând a fi legiferate, cu condiția obligatorie, conformă cu prevederile existente în legislația Uniunii Europene, de opozabilitate față de toți operatorii care sunt sau care nu sunt membri OIPA.

PRO AGRO duce lupta cu rețelele comerciale la nivel european

Având în vedere modificările legislative din România, cu impact direct asupra activității marilor magazine și modul de implementare, ales în mod unitar de toate marile rețele, PRO AGRO consideră că se impune intervenția dvs. în așa fel încât filiala societății dvs. din România să respecte dispozițiile legale în vigoare.

Cadrul legislativ a fost modificat având în vedere situația dificilă în care producătorii români au ajuns ca și consecință directă a practicilor abuzive ale marilor magazine. În acest sens legea interzice în mod expres facturarea de către magazin a oricărui tip de taxă sau serviciu, ori marile rețele, speculând poziția dominantă, au ales sa calculeze contravaloarea taxelor și serviciilor în discounturi impuse unilateral. Aceasta situație nu se poate accepta, la foarte multe categorii de produs s-a ajuns în situația în care producătorii sunt forțați să vândă sub costul de producție, practică interzisă în mod expres de legislația în vigoare. Pentru aceste motive PRO AGRO solicită în mod ferm ca legislația în vigoare să fie respectată, respectiv prețul de vânzare către consumator să fie suma prețului de achiziție al produsului și adaosul comercial, fără orice alt tip de reduceri, discounturi sau alte practici care ar pune producătorul în situația anterioară modificărilor legislative.

Se menționează ca niciuna dintre prevederile legale în favoarea producătorilor nu a fost respectată de condițiile comerciale impuse de buyer, după cum urmează:

- termenul de maxim 7 zile pentru plata produselor alimentare proaspete a generat noi costuri în sarcina producătorilor, de aproximativ 1% din valoarea bunurilor vândute, cu alte cuvinte marile magazine pot respecta reducerea termenului de plata doar dacă producătorii suportă acest impact financiar;

- obligativitatea efectuării recepției la momentul livrării este nerespectată având în vedere ca marile magazine își rezervă dreptul de a returna eventualele neconformități oricând, ulterior livrării, returul produselor alimentare proaspete nefiind permis de legislația română;

- obligativitatea stabilirii de penalități în oglindă pentru nelivrare la termen și neplată la termen este nerespectată prin introducerea unor noi sancțiuni în cuantum extrem de mare.

În acest context PRO AGRO își manifestă încrederea că veți interveni pentru ca filiala dvs. din România să implementeze în mod legal aceste modificări și nu prin găsirea de subterfugii în comun cu celelalte rețele. Acest mod de lucru afectează în mod grav mediul concurențial, activitatea producătorilor români cât și drepturile consumatorului român.

În concluzie, se consideră absolut necesar anularea tuturor înțelegerilor comerciale semnate deja cu unii producători români, acestea fiind asumate în mod evident ca urmare a presiunii exercitată de perisabilitatea specifică produselor alimentare proaspete cât și de practica de a bloca orice plați datorate de marile magazine până la acceptarea acestor condiții stabilite și impuse în mod unilateral.

PRO AGRO: “Vă asigurăm de întreaga disponibilitate a producătorilor în vederea stabilirii de relații contractuale convenabile pentru ambele părți, însă daca practicile abuzive nu se vor opri, ne vom vedea puși în situația de a sesiza organele în drept, cât și de a solicita eliminarea societății dvs. dintre semnatarele codurilor de conduită la nivel local sau european la care ați aderat. Abordarea filialei dvs. în raport cu producătorii, în general, dar mai ales ca urmare a modificării cadrului legislativ nu este conform practicilor de etică specifice și asumate de societatea dvs.”.