La finalul lunii martie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a propus dezvoltarea unui sistem național de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase și implementarea unui sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, ce va avea ca scop îmbunătățirea capacității APCRS în gestionarea exploatării vegetației forestiere.

Proiectul „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat“, aferent Componentei 7 – Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului – sprijin financiar nerambursabil, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 46 milioane euro, presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluții digitale pentru păduri și monitorizarea transportului de masă lemnoasă.

De asemenea, din analiza compoziției spectrale a pixelilor, pot fi derivați următorii parametri: indicele de vegetație, estimarea stării de sănătate a pădurilor (uscare, defoliere, incendii) și a habitatelor.

Având în vedere frecvența comparării imaginilor (o dată pe lună), se va analiza tendința în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice. Astfel, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va putea dezvolta măsuri de adaptare a politicilor de mediu pe baza unor informații precise.

„Scopul principal al investiției este de a avea un sistem digital inovator pentru combaterea exploatărilor forestiere ilegale, integrat cu SUMAL 2.0. Acest sistem, asemănător celui pentru verificarea valabilității rovinietei, va cuprinde și o rețea de camere video amplasate pe întreg teritoriul național și va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0. Pe baza imaginilor satelitare vor putea fi identificate periodic zonele cu goluri în vegetația forestieră, iar prin analiza și compararea cu datele referitoare la tăierile legal aprobate, extrase din SUMAL 2.0 și cu zonele în care au avut loc calamități naturale, se pot semnala alerte zonale în care dispariția vegetației nu este justificată (tăieri ilegale), inclusiv cu identificarea zonelor de risc“, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Suprafața vegetației forestiere care va face obiectul monitorizării este de aproximativ 70.000 km2. Prin monitorizarea video a transporturilor de material lemnos pe toate categoriile de drumuri, se urmărește reducerea timpului de reacție și intervenție, optimizând astfel resursele de control existente.

În urma aprobării actului normativ, MMAP poate demara, în cel mai scurt timp, procedurile de achiziție pentru fiecare dintre subcomponentele sistemului, termenul de implementare fiind sfârșitul anului 2024.

Laura ZMARANDA

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat pe 16 februarie apelul de proiecte în cadrul Investiției 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane – Subinvestiția I.1.B – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale“. Alocarea financiară totală acordată prin PNRR pentru subinvestiția C2/I.1.B. – Refacerea potențialului forestier este de 491,9 milioane de lei.

„Finanţăm, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, refacerea suprafeţelor forestiere acolo unde fondul forestier a fost afectat de factori biotici, abiotici, de fenomene meteo, furtuni, doborâturi. Avem un buget de 100 milioane de euro. Este un nou început pentru pădurile din România, cu un buget fără precedent, care permite ca judeţele care au suprafeţe foarte mici de pădure să beneficieze de aceste scheme de finanţare, să refacă ecosistemele, să refacă echilibrul natural, ecologic în acele judeţe. În total, vom împăduri peste 56.000 hectare până în 2026 prin cele două linii de finanțare: cea destinată reîmpăduririlor, pe care o lansăm astăzi, și schema privind înființarea de păduri noi, lansată în noiembrie 2022. Schimbările climatice pot fi prevenite şi acest fenomen poate fi încetinit doar dacă acţionăm pe cele două planuri: reducem emisiile şi creştem capacitatea de sechestrare a carbonului la nivel mondial“, a spus ministrul Barna Tánczos.

Beneficiarii acestei măsuri sunt:

– deținători publici de teren de împădurit – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“; Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“; unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii pentru domeniul public și privat deținut de către acestea); alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora;

– deținători privați de teren de împădurit: persoanele fizice; persoanele fizice autorizate; întreprinderile individuale; întreprinderile familiale; societățile comerciale; asociațiile și fundațiile; alte persoane juridice de drept privat, precum și formele asociative ale acestora.


  • Apelul de finanțare este de tip necompetitiv, deschis până la 23.01.2026, ora 23:59, pentru toți solicitanții eligibili, pe principiul „primul venit, primul servit“, în limita bugetului maxim alocat
  • Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel puțin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.700 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Laura ZMARANDA

La Jupiter, județul Constanța, a avut loc cea de-a doua ediție a Forumului Smart Village. Evenimentul și-a propus să conștientizeze conceptul de „sat inteligent“ în România și să îl aplice pentru comunitățile rurale ce au nevoie de strategii de dezvoltare sustenabilă, care să determine creșterea calității vieții la sat. La conferință au participat reprezentanți ai autorităților locale, ai ministerelor care implementează strategii și reforme legate de Smart Village, ai mediului academic, de cercetare și inovare, ai mediului de afaceri care dezvoltă soluții de dezvoltare economică modernă.

Au fost prezentate și discutate diverse teme ce au acoperit aspecte precum: soluții pentru satul românesc; tehnologii care vor schimba fermierii și agricultura; digitalizarea și tranziția verde, rolul centrelor de inovare digitală; soluții și servicii pentru creșterea eficienței energetice, telemedicina; Politici Publice în domeniul e-guvernării; programe de finanțare comunitară – PNRR; impactul investițiilor gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației prin PNRR asupra economiei, Turismului și Mediului; sustenabilitatea arhitecturală și urbanism; sistemele ionice și fotovoltaice; oportunități de finanțare, bune practici și scalarea unor modele de succes la nivel local; particularități privind accesarea Fondurilor Europene; dezvoltarea comunităților cu ajutorul GAL; proprietatea funciară; apa – sursa vieții, protejarea resurselor de apă etc.

„Open Village – Comuna noastră tradițională“

Ecosistemul USH Pro Business a adus contribuții importante la aspectele legate de definirea conceptului de Smart Village și importanța elaborări unei strategii și a unui sistem de indicatori privind performanțele unei comunități rurale. A fost prezentată tema „Soluții și servicii de tranziție verde și digitală pentru autorități și mediul de afaceri“.

De asemenea, evenimentul a avut două mese rotunde cu temele: „Digitalizare pentru creșterea atractivității localității și implicarea cetățenilor“, în cadrul căreia s-au discutat aspecte precum: Cum poate ajuta digitalizarea la creșterea imaginii pe plan local și regional? Cum pot fi incluși diferiți actori în dezvoltarea comunei? Studii de caz practice pentru a identifica și posibile oportunități de cooperare și tema „Open Village – Comuna noastră tradițională“, în care aspectele principale au fost cu referire la: conceptul despre oameni și pentru oameni. Este vorba despre revenirea la rădăcinile care s-au pierdut într-o mare măsură; vorbim despre sentimentul de unitate, despre cum putem oferi o voce comunității. Ideea principală din spatele conceptului a fost aceea de a încuraja liderii comunităților să-și prezinte potențialul local.

„Am insistat în dezbateri pe înțelegerea faptului că satul inteligent este un loc în care se prioritizează corect pe baza unei strategii, nu câte tehnologii digitale sau non digitale introduci într-un sat, ci dacă acestea au efecte concrete asupra bunăstării cetățenilor, stopării declinului demografic al localităților, atragerii forței de muncă, a investițiilor verzi în zonă. Ne lipsește un ghid național care să indice, pe de o parte, numeroasele opțiuni pe care pot miza autoritățile locale, precum și, pe de altă parte, modele de bună practică“, a declarat conf. univ. dr. Costin Lianu, director general USH Pro Business.

Exemplu de digitalizare a administrației

Pe de altă parte, Asociația Română pentru Smart City/Village susține că Uniunea Europeană promovează activ ideea „satelor inteligente“. Adoptarea noilor tehnologii – în special, utilizarea Internetului – este văzută ca o parte vitală a strategiilor pentru a combate declinul rural. În februarie anul trecut, asociația a și anunţat lansarea, alături de o serie de parteneri, a programului Kit Smart Village, dedicat comunităţilor rurale din România, un program dezvoltat în patru etape (Analiză, Proiectare, Implementare, Monitorizare şi optimizare), cu o durată totală de implementare de 90 de zile. Unul dintre primele exemple: celebrul centru de vinificație Jidvei. Primăria Comunei Jidvei din județul Alba a optat pentru digitalizarea aparatului administrativ public și s-a alăturat comunității Smart Village inițiate de Asociația Română pentru Smart City. Conform asociației, implementarea Kitului Smart Village a început cu verticala Smart Governance prin implementarea aplicației City Manager, furnizată de TNT Computers. Astfel, din 2020 cei aproximativ 5.300 de cetățeni din comuna Jidvei beneficiază de acces în timp real la informații de interes public, posibilitatea de a achita amenzile online și de a verifica statusul documentelor online.

În România au fost realizate până în prezent 70 de proiecte „smart“ în 59 de comune.


Evenimentul a fost organizat de Asociația Satelor Inteligente, în cooperare cu USH Pro Business, alături de ecosistemul său (Asociația Inter-Bio, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export-ACEX, Wallachia eHub și Smart eHub, care au fost parteneri ai evenimentului).


(I.B.)                                                                                   

Clubul Fermierilor Români solicită urgentarea demersurilor Guvernului României pe lângă Comisia Europeană pentru modificarea PNRR și alocarea de fonduri pentru agricultură, cu prioritate pentru dezvoltarea sistemului de irigații și de desecare-drenaj. Clubul a lansat o petiție online privind includerea finanțărilor pentru sistemele de irigații și desecare-drenaj în PNRR care poate fi completată și semnată până pe data de 15 iulie. Petiția este disponibilă pe site-ul Clubului, pe următorul link: https://cfro.ro.

În contextul în care garantarea securității alimentare a Uniunii Europene, și nu numai, reprezintă o nouă provocare pentru statele membre și având în vedere situația geopolitică actuală, organizația consideră absolut necesară coordonarea acțiunii tuturor ministerelor relevante – MADR, MAE, MIPE – pentru solicitarea urgentă către Comisia Europeană a amendării PNRR, prin includerea finanțării programelor pentru o agricultură românească rezilientă și competitivă.

De altfel, pe fondul schimbărilor climatice care se fac tot mai puternic resimțite, în ultimii ani, Clubul a transmis și susținut în mod repetat mai multe propuneri de alocări financiare pentru modernizarea infrastructurii de irigații și desecare-drenaj, tot mai necesare în agricultura României.

Reziliența fermelor este pusă la grea încercare: pe lângă schimbările climatice care afectează viabilitatea afacerilor agricole, efectele economice ale pandemiei Covid 19, creșterile alarmante ale prețurilor la inputuri și energie, precum și războiul din Ucraina amenință securitatea alimentară a cetățenilor din multe țări din afara UE, dar și a categoriilor defavorizate ale unor cetățeni europeni.

Clubul Fermierilor Români invită toți fermierii din România să susțină refacerea sistemelor naționale de irigații și desecare-drenaj și să semneze petiția privind includerea în PNRR a fondurilor aferente modernizării și extinderii infrastructurii de irigații și drenaj la nivel național.

Mai multe informații https://cfro.ro.

Chiar dacă România nu va putea investi în irigații fonduri europene alocate prin PNRR, Comisia Europeană considerând că programul prezentat nu este suficient de verde, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite alte investiții în agricultură. Potrivit ministrului Oros, măsurile de tranziție 2021-2022 prevăd investiții de 3,258 de miliarde de euro. Din acești bani, 760 de milioane de euro se vor direcționa către exploatații agricole (sM4.1 „Investiții în exploatații agricole“) pentru componentele: achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (125 de milioane de euro); vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic – 75 de milioane de euro); zootehnie (producție primară, condiționare și marketing – național – 240 de milioane de euro); zootehnie – montan – 60 de milioane de euro; legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing – 100 de milioane de euro); legume, cartofi – 50 de milioane de euro. Prin sM4.1a „Investiții în exploatații pomicole“ se vor aloca 122,70 milioane de euro, iar prin sM4.2 și sM4.2a vor fi alocați 140 de milioane de euro în procesare și marketing pentru produse agricole, respectiv 10 milioane de euro pentru sectorul pomicol – procesare și marketing.

Bani și pentru activități neagricole

Măsurile anunțate de ministrul Oros continuă cu sM4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole“ – componenta drumuri agricole, pentru care se prevede o alocare publică în valoare de 100,66 de milioane de euro. Pentru sM6.1 „Instalare tineri fermieri“, măsurile anunțate de ministrul Agriculturii prevăd un buget de 100 de milioane de euro și 50 de milioane de euro pentru înființarea de activități neagricole, prin sM6.2. Alte investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole sunt prevăzute și prin sM6.4, suma alocată fiind 100 de milioane de euro.

Zona montană și ferme mici

Pentru dezvoltarea fermelor mici se vor aloca 87 de milioane de euro, din care 26,10 milioane de euro sunt pentru Zona montană. Măsurile iau în calcul și înființarea de grupuri de producători în sectorul agricol (sM9.1), pentru care se alocă doar 5 milioane de euro. M10 se referă la „Agromediu și climă“, pentru care se vor aloca 288,76 de milioane de euro, potrivit ministrului Adrian Oros.

Pentru agricultura ecologică se vor aloca 232,28 de milioane de euro, iar pentru zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se prevăd 660,12 milioane de euro. Investițiile anunțate de ministrul Oros se referă și la bunăstarea animalelor – porc și pasăre, pentru care se alocă 273,60 de milioane de euro. Totodată, sprijinul pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare este de 40 de milioane de euro, iar pentru sectorul pomicol este de 10 milioane de euro. Au fost luate în calcul și primele pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, suma prevăzută nedepășind însă 20 de milioane de euro. Sprijinul pregătitor pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală (viitoare) este de 5 milioane de euro, iar sprijinul pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală este de 100 de milioane de euro. Nu au fost uitate nici GAL-urile, pentru acestea fiind alocat un sprijin în valoare de 23 de milioane de euro.

Când vine vorba de irigații…

În ceea ce privește strategia de gestionare a apei, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a reamintit de PNRR și de cele 6,5 miliarde de euro ce ar fi urmat să fie investite în irigații, desecare – drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării, sistem antigrindină și de creștere a precipitațiilor, sumă pierdută deși, spune ministrul Oros, România a depus „cel mai verde Plan Național“...

Simona Nicole-David

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti