Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 May 2021

Fermieri din toată Moldova s-au întâlnit la Ruginoasa cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale

Peste 200 de fermieri din toată Moldova s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute, la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, Iași, pentru a discuta problemele din domeniu şi a se întâlni cu reprezentanți ai autorităților din domeniu. La întâlnire a participat şi Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Evenimentul a fost organizat de ABplus Events și Consiliul Județean Iași, cu sprijinul Direcțiilor Agricole din toate județele Moldovei și al Agenției de Plăți
și Intervenție pentru Agricultură.


Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova este primul eveniment din seria celor organizate sub umbrela AGRALIM. Evenimentele AGRALIM organizate în acest an la Iași reprezintă cele mai importante evenimente dedicate sectorului agricol din Regiunea de Nord-Est și se adresează tuturor categoriilor de public direct interesate de aceste domenii: antreprenori în agricultură, fermieri cu exploatații zootehnice, fermieri cu exploatații vegetale, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari, reprezentanți ai instituțiilor publice subordonate MADR, reprezentanți ai instituțiilor publice locale și regionale.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova, organizată pe 6 iunie la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și-a propus să creeze un cadru optim de dialog între toți factorii de decizie din acest sector de activitate (mari fermieri, companii de profil, reprezentanți ai autorităților centrale și locale), care, împreună au identificat și găsit soluții pentru problemele din agricultura din Regiunea Moldovei.

 

Urarea de bun venit la eveniment a fost făcută de Florin Mindirigiu, Directorul ABplus Events: „În calitate de organizator al acestei manifestări, vreau să mulțumesc celuilalt co-organizator al evenimentului, este vorba de Consiliul Județean Iași care a avut amabilitatea și care s-a implicat în ultima perioadă în organizarea unor numeroase manifestări în domeniul agriculturii. De asemenea, mulțumesc domnilor președinți de Consilii Județene parteneri ai acestui eveniment, domnilor deputați

prezenți aici, domnilor directori de Direcții și fermierilor. Adresez un cuvânt de bun venit și sponsorilor acestui eveniment.”

 

În prima parte a zilei a avut loc o Întâlnire consultativă la nivel regional, în care au fost dezbătute principalele probleme ale fermierilor din zona de Nord-Est. Întreaga discuție a fost moderată de Petronela Cotea Mihai, realizator al emisiunii Satul românesc de la Radio România Iași. Printre cei care au luat cuvântul a fost și deputatul Ion Melinte, care deține și exploatații agricole în județul Bacău. Acesta a menționat printre probleme vânzarea de terenuri către străini: „Noi am cerut înfiinţarea unei agenţii sau a unei instituţii bancare prin care să se asigure prioritate pentru români la cumpărarea terenurilor. Mai este şi problema accizei la motorină, care trebuie rezolvată”.

 

Deputatul ieșean Vasile Mocanu a ridicat şi el câteva probleme care ar putea afecta culturile agricole. „Pentru iulie, august şi septembrie se anunţă secetă puternică iar culturile de porumb ar putea fi afectate. Irigaţiile trebuie să devină politică naţională”, a susţinut acesta. Alte puncte importante identificate de fermierii prezenți la Întâlnirea de la Ruginoasa au vizat lipsa unei strategii naţionale pentru agricultură, nivelul subvenţiilor sau lipsa spaţiilor de depozitare și a pieţelor de desfacere, legea asigurărilor în agricultură, impozitarea, legea Camerelor Agricole și liberalizarea pieței funciare.


De asemenea, unul din cei mai mari fermieri din zona de Nord-Est, Culiţă Tărâţă, actualmente preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, a adus în discuție problema irigațiilor. Totodată, acesta a venit cu propuneri concrete pentru ministrul agriculturii. „Eu am propus taxarea inversă la TVA şi mă înjurau politicienii la televizor, spuneau că vreau să fac eu evaziune. Acum s-a văzut că e bună. E o problemă cu valorificarea producţiei, şi trebuie făcut ceva. Samsarii se îmbogăţesc pentru că tu, ca fermier, eşti obligat să vinzi în condiţii dezavantajoase”, a susţinut președintele Consiliului Județean Neamț.


Pe parcursul acestei prime întâlniri au avut loc și prezentări ale unor companii ce activează în domeniul agricol: Agritehnica, Banca Comercială Carpatica, Volanpack-Fitokondi, BancPost, Green Expert, Azomureș, Ecotec și Gea Farm Technologies.


În a doua parte a zilei a avut loc o Întâlnire consultativă la nivel național, unde au participat în calitate de invitați de onoare: Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Cristian Adomniței, Președintele Consiliului Județean Iași; Daniel Botănoiu, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Gheorghe Benu, Director General al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; George Turtoi, Director General APDRP și Adi Florinel Barbu, Director General ANIF.


Președintele Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței și-a exprimat bucuria de a-l avea din nou la Iași pe Ministrul Daniel Constantin. „Domnia sa vine la evenimente importante care țin de viața agricolă a Județului Iași și a întregii Regiuni a Moldovei. Anul trecut, domnul Ministru a fost invitatul principal de la AGRALIM și de la Festivalul Toamnei și sper că ne va onora cu prezența și în toamnă. Evenimentul de astăzi, focusat pe viața fermierilor, este unul de maximă importanță pentru mine, Președinte al unui județ în care viața agricolă are o pondere foarte mare”, a declarat acesta.


În ceea ce îl privește pe Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, acesta a promis în cadrul Întâlnirii Marilor Fermieri din Moldova, creşterea sumelor alocate din fonduri europene. „Va exista o facilitate pentru tinerii fermieri. Sprijinul pe suprafaţă va fi crescut cu 25% pentru fermierii de până la 40 de ani. Această măsură va fi luată pentru a încuraja întinerirea populaţiei care lucrează în agricultură, dar şi pentru menţinerea tinerilor în mediul rural”, a afirmat Daniel Constantin.


De asemenea, acesta a anunțat fermierii că în 2012 nu va fi acordată subvenția pentru motorină. Din cauza constrângerilor bugetare, facturile pentru motorina utilizată în agricultură în 2013 vor fi decontate la începutul anului viitor. Ministrul a prezentat şi avantajele pe care le vor avea agricultorii după ce PAC 2014-2020 va intra în vigoare: „Până acum ați primit 100-150 de Euro la ha. Din anul 2014 suma va crește procentual până în anul 2020 când vom primi și veți primi 196 de Euro pe ha”, a menționat acesta.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri de la Ruginoasa a deschis seria evenimentelor care vor fi organizate în acest an pentru agricultorii din zona de Nord-Est. În ultima săptămână din septembrie sunt programate patru manifestări de o importanță majoră pentru zona Moldovei: Târgul pentru fermieri și industrie alimentară AGRALIM (în perioada 26-29 septembrie), Forumul Agricol (26-27 septembrie), Balul Fermierilor (26 septembrie) și Festivalul Naturii (27-29 septembrie). „Trebuie și noi în Moldova să încercăm să organizăm o mare manifestare comercială și de informare. Acesta ar fi un îndemn pentru dvs. de a vă alătura acestei expoziții din toate punctele de vedere”, a susţinut Florin Mindirigiu, directorul AB Plus Events.

 


Susținători media: Ziarul de Iași, IașiFun, Radio România Iași, Agro TV, Agrointel


Partener oficial: Agritehnica


Parteneri: Banca Comercială Carpatica, Volanpack-Fitokondi, Green Expert, Banc Post

Marii fermierii din Moldova se întâlnesc la Ruginoasa pe 6 iunie

ABplus Events și Consiliul Județean Iași, organizatorii evenimentelor AGRALIM, în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură a Județului Iași, organizează pe 6 iunie 2013 Întâlnirea Fermierilor din Moldova, la Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, județul Iași. La eveniment va fi prezent și Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

Întâlnirea Fermierilor din Moldova reunește aproximativ 200 de mari fermieri din Regiunea de Nord-Est și reprezintă un prilej pentru planuri pe termen lung și discuții importante între toți factorii direct implicați în acest sector de activitate. Astfel, ne propunem ca prin intermediul acestui eveniment să creăm un cadru optim de dialog între toți factorii de decizie din acest sector de activitate (mari fermieri, companii de profil, reprezentanți ai autorităților centrale și subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), care, împreună vor putea identifica și soluționa problemele din agricultura din această regiune.

 

Importanța Întâlnirii este una majoră, având în vedere situația agriculturii din România la momentul actual, intenția politicienilor de a schimba modul de organizare teritorială a țării și mai ales apropierea momentului în care noua Politică Agrară Comună va intra în vigoare. De aceea, și dezbaterile din cadrul acestei Întâlniri se vor axa pe trei direcții/teme de maxim interes pentru participanți: PAC 2014 - 2020, Programe de susținere a fermierilor și Impactul regionalizării asupra agriculturii românești.

 

Programul preliminar al evenimentului cuprinde două sesiuni de discuții. Prima va avea loc în cursul dimineții și se va desfășura sub titulatura: Întâlnire consultativă la nivel regional. În cadrul acesteia, fermierii din cele șase județe ale Moldovei vor avea posibilitatea de a afla punctele de vedere ale reprezentanților instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind cele trei teme menționate mai sus. Astfel, la dezbatere vor lua parte: Neculai Olariu, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Iași; Sergiu Jităreanu, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Iași; Anghel Ficu, Directorul General Adjunct al Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 1 Nord-Est IAȘI; Eugen Țicău, Director Executiv al Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași; Cristian Delibaș, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Botoșani; Liviu Zaharia, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Botoșani; Vasile Schipor, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Suceava; Delia Moldoveanu, Director Executiv Adjunctal Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Suceava; Ioan Serediuc, Consilier Superior al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Botoșani; Gabriela Mazilu, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bacău; Ghiță Burlui, Șef Serviciu la Direcția pentru Agricultură a Județului Bacău; Răzvan Arteni, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui; Corneliu Deliu, Director Executiv Adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui și Ionel Bunea, Director Executiv, al Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui. 

 

După-amiază va avea loc o Întâlnire consultativă la nivel național, unde vor fi prezenți Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR); Nini Săpunaru, Președintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice, Camera Deputaților; Mihai Niță, Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală, Senat; George Turtoi, Director General APRDP și alți invitați de la nivel central, din cadrul instituțiilor  subordonate MADR. Astfel, toți cei prezenți la Palatul de la Ruginoasa vor avea ocazia să discute direct cu factorii de decizie de la nivel central și să obțină soluții pentru probleme lor.

 

Evenimentul este realizat cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură a Județelordin Moldova și al Agențiilor de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din această zonă. Întrucât ne-am dorit o reprezentare echilibrată a fermierilor din fiecare județ al Moldovei, Direcțiile Agricole și centrele județene APIA s-au implicat activ în procesul de selectare, invitare și transmitere de informații către aceștia.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova de pe 6 iunie face parte din seria de evenimente dedicate agriculturii și industriei alimentare din Moldova, desfășurate sub umbrela AGRALIM, alături de: Targul pentru Fermieri și Industrie Alimentară AGRALIM, Forumul Agricol pe tema Exemple de succes și modele europene de activități în agricultură și industria alimentară și Balul Fermierilor.

 

Parteneri ai evenimentului: Banca Comercială Carpatica, Fitokondi – Volánpack, GreenExpert, Banc Post

 

Companii prezente: Ecotec, Frisomat, Azomureș, GEA Farm Technologies, AHIS Consulting, Bayer

 

Pentru detalii despre evenimentele AGRALIM, puteti contacta Managerul de Proiect: Oana Luchian, telefon: 0740 117 599, E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Dacian Cioloş despre impactul reformei PAC asupra agricultorilor români

Reforma politicii agricole comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) nu va afecta pe termen scurt plăţile directe din România, a declarat, joi, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, cu ocazia lansării dialogului tripartit - CE, Consiliul UE şi Parlamentul European - privind reforma PAC.

'Reforma PAC intră în vigoare de la 1 ianuarie 2014, doar că, pentru anumite măsuri, impactul la agricultori va apărea abia din 2015 pentru că statele membre, guvernele naţionale, vor avea nevoie de timp pentru ca să-şi pregătească procedurile administrative şi pentru ca agenţiile de plăţi să se pregătească pentru a aplica noile reguli. E vorba mai ales de plăţile directe. Dacă vorbim specific de România, acest lucru nu va afecta România, pentru că şi în 2014, şi în 2015, şi în 2016 România foarte probabil va aplica acelaşi sistem de plată la hectar şi nu va avea din acest punct de vedere schimbări de făcut în imediat', a declarat Dacian Cioloş la Bruxelles, după ce a anunţat începerea trialogului privind reforma PAC.

El a adăugat că 'doar acea creştere financiară, de la un an la altul, a plăţilor directe, va continua în România şi după 2016, pentru că, în momentul de faţă, avem o creştere care e prevăzută prin tratat până în 2015-2016, dar cu noua reformă a PAC creşterea plăţilor directe va continua şi după 2015-2016'.

Potrivit înaltului oficial european, România nu va fi afectată nici de discuţiile privind convergenţa internă din reforma PAC, 'pentru că în România avem deja un sistem de plată la hectar care este uniform'. 

În cadrul dialogului început joi, România este interesată de aspectele legate de sprijinul pentru tinerii agricultori şi respectiv exploataţiile mici. 'Am propus un sprijin consistent în primii cinci ani după instalare pentru tinerii agricultori, deci plata directă pentru tinerii agricultori va fi mai mare, să vedem acum cu ce procentaj, noi am propus cu 25% pentru tinerii fermieri în primii cinci ani după instalare. Am propus, totodată, o plata simplificată, cu un număr de controale aproape de zero pentru fermele mici, mai ales pentru a reduce birocraţia pentru micii fermieri şi pentru a putea să se dezvolte', a precizat Cioloş.

Trialogul între CE, Consiliul UE şi Parlamentul European privind reforma PAC a început joi, fiind programate nu mai puţin de 30 de întâlniri în următoarele săptămâni. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, şi-a exprimat speranţa că se va putea ajunge la un acord politic privind reforma PAC până la sfârşitul lui iunie, cel târziu în iulie.

Sursa: AGERPRES

 

Daciana Sârbu: Reforma Politicii Agricole Comune a UE este un proiect ambiţios, dar finanţat sub aşteptări

Reforma Politicii Agricole Comune are obiective foarte ambiţioase, dar tăierile la nivelul bugetului european pot conduce la menţinerea aşa-numitei agriculturi europene 'cu două viteze', a atras atenţia Daciana Sârbu în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Eurodeputata PSD, membră în Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, a subliniat că principalul risc derivat din reducerea bugetului destinat agriculturii este 're-naţionalizarea' acesteia, prin menţinerea şi adâncirea inegalităţilor între statele membre: 'Sper ca aceste tăieri bugetare să nu ducă spre o re-naţionalizare a Politicii Agricole Comune, care să menţină aşa-numita agricultură europeană cu două viteze, din cauza faptului că statele mai puternice vor avea mai multe posibilităţi să-şi sprijine propriii agricultori', a spus Daciana Sârbu, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii miercuri.

Daciana Sârbu a atras atenţia, de asemenea, că inechitatea se menţine, iar agricultorii români sunt în continuare dezavantajaţi de nivelul subvenţiilor: 'Este nevoie de mai multă echitate în distribuirea fondurilor între fermierii din diferite state membre. Prin actuala propunere, aceasta a fost doar parţial asigurată: spre exemplu ţara mea, România, va primi şi în viitor subvenţii sub media europeană'.

Subliniind punctele pozitive ale acestei propuneri de reformă, eurodeputata a apreciat faptul că, pentru prima dată, se acordă o atenţie sporită micilor fermieri, aceştia beneficiind de un program special menit să îi scutească de sarcini birocratice. Promovarea unei agriculturi mai durabile, precum şi sprijinul mai consistent pentru agricultură ecologică sunt paşi înainte esenţiali, în viziunea sa.

Daciana Sârbu consideră extrem de important programul destinat tinerilor fermieri, care în opinia sa trebuie să fie obligatoriu în toate statele membre, deoarece în acest fel Politica Agricolă Comună poate facilita schimbul de generaţii atât de necesar în acest moment în agricultura europeană.

Menţinerea unui standard de calitate a alimentelor şi ridicarea standardului de trai în zonele rurale sunt, în opinia eurodeputatei PSD, principalele priorităţi ale reformei PAC: 'E nevoie ca agricultura europeană să fie reformată substanţial, iar această reformă trebuie să permită accesul cetăţenilor la alimente de calitate, la preţuri accesibile, şi în acelaşi timp să asigure condiţii de viaţă mult mai bune populaţiei din mediul rural'.

Plenul Parlamentului European votează miercuri, 13 martie, mandatul de negociere al PE pentru noua Reformă a Politicii Agricole Comune. Dacă textul votat în Comisia AGRI va trece de plen, atunci vor începe negocierile cu Comisia şi Consiliul privind forma finală a textului legislativ.

Propunerea CE de Reforma a PAC după 2013 şi-a propus obiective ambiţioase, şi anume să asigure competitivitate şi sustenabilitate agriculturii, să asigure mai multă echitate în distribuirea subvenţiilor şi să menţină activităţile agricole în toate regiunile. Din păcate, Consiliul European a decis reducerea cu aproximativ 12% a bugetului dedicat agriculturii şi dezvoltării rurale pentru perioada 2014-2020.

Sursa AGERPRES

PAC 2014-2020, subiect de dezbatere între reprezentanţii statului şi fermieri

La jumătatea lunii februarie, a avut loc dezbaterea „Politica agricolă comună şi contribuţia sa la realizarea obiectivelor Strategiei 2020 din perspectiva României“, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, la sediul Facultăţii de Management din cadrul USAMV, ce a reunit, în vederea facilitării interacţiunii dintre instituţiile prin care se derulează fondurile europene şi beneficiarii acestora, reprezentanţi ai mediului academic, ai autorităţilor naţionale şi europene şi ai asociaţiilor de fermieri. Evenimentul face parte din planul de informare cu privire la reforma PAC 2014-2020, ce urmează adoptării bugetului PAC pentru viitorii şapte ani. Dezbaterea i-a avut printre protagonişti pe secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Nicolae Popa, consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu şi pe preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, alături de alţi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din agricultură.

Eficienţa noii abordări ţine de simplificare

Principalele subiecte abordate au vizat atât problematica distribuţiei fondurilor în viitorul exerciţiu 2014-2020 (subvenţii, plăţi directe şi fondurile de dezvoltare), cât şi problema alocării unor finanţări în această proiecţie PAC, inclusiv accesibilitatea în raport cu birocraţia pentru obţinerea fondurilor europene. Astfel, în ansamblu, la nivelul întregului buget de 17,5 miliarde de euro, alocat României pentru agricultură, se va permite o mai mare flexibilitate a distribuţiei fondurilor între cei doi piloni componenţi: „S-a obţinut ca 25% din pilonul unu, adică ceea ce înseamnă plăţi directe, să poată fi transferat pe investiţii fără a mai trece pe la Comisia Europeană“, după cum a declarat consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu. Totodată, pe partea de investiţii ce revine PNDR-ului, fermierii au cerut ca viitorul program de dezvoltare regională să simplifice procesul de acordare a finanţării europene. În acest sens, Nicolae Sitaru, agricultor, membru al LAPAR, a considerat că în noul PNDR nu ar trebui să se regăsească situaţii precum cea în care, pentru a achiziţiona utilaje agricole, îţi sunt necesare avize de la SANEPID şi DSVSA.

Oficialii consideră că toate aceste modificări negociate la Bruxelles nu sunt suficiente dacă, la rândul lor, băncile şi firmele distribuitoare de inputuri nu îşi modifică politica de creditare a investiţiilor, respectiv de comercializare a produselor achiziţionate prin fonduri europene. „Vreau să avem o discuţie cu firmele care vând utilaje în România deoarece acestea ar trebui să reducă preţurile utilajelor când există o cerere atât de mare, nu să le crească cu 20%, cum au făcut. De asemenea, am avut o discuţie cu băncile, care se duceau numai pe pilonul I, unde nu aveau niciun risc. Problema majoră este pe pilonul II, unde, până acum, băncile s-au ferit să ofere beneficiarilor cofinanţare deoarece există riscul ca proiectul să nu se finalizeze. În acest context, am chemat băncile şi le-am zis să facă un pachet – pilonul I şi pilonul II – şi să reducă dobânda de la 14 la 7%, deşi şi aşa este mult peste ce se întâmplă în Vest, unde se creditează cu 3,5%“, a explicat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

Priorităţile noului PNDR – modernizarea fermelor, infrastructura şi tinerii fermieri

În perioada 2014-2020, dezvoltarea rurală va beneficia de 7,1 miliarde euro, cu un miliard mai puţin decât în prezent, fapt care creşte presiunea asupra distribuirii fondurilor în noul PNDR. În acest sens, noul program va fi simplificat prin reducerea numărului de măsuri: „În perioada 2007-2013, am avut în jur de 15-20 de măsuri, iar acum încercăm să eficientizăm utilizarea fondurilor astfel încât toţi aceşti bani să nu mai meargă pe măsuri care nu au relevanţă sau care nu sunt atractive pentru beneficiari“, a precizat directorul adjunct al APDRP, Nicolae Popa.

În perioada 2014-2020, România va beneficia de 39,8 miliarde de euro fonduri europene, dintre care 17,5 miliarde sunt destinate implementării PAC. Creşterea cu 27% a finanţării agriculturii româneşti nu este însă uniformă; pilonul I, ce cuprinde plăţile directe, are o creştere până la aproximativ 10,4 miliarde euro, în timp ce dezvoltarea rurală (pilonul II) pierde un miliard, ajungând la 7,1 miliarde euro. În acest context, se pune problema modului în care vor fi distribuite fondurile în următorii şapte ani, iar stabilirea unui nou Program Naţional

de Dezvoltare Rurală este crucială.

Infrastructura rurală, investiţiile în ferme şi încurajarea asocierii acestora, în special în cazul celor medii şi mici, susţinerea tinerilor fermieri şi dezvoltarea politicilor de agromediu sunt prioritare în vederea realizării programului de dezvoltare rurală aferent următorilor 7 ani. „Pe agromediu vor rămâne în continuare aceleaşi măsuri şi apoi ne concentrăm pe investiţii în fermă şi în infrastructură, precum şi pe susţinerea tinerilor. Eu pe acestea le văd ca priorităţi. Sigur, or mai fi două-trei în plus, dar ideea de bază este să ne concentrăm ca să ridicăm nivelul satului românesc până la urmă“, a spus Achim Irimescu. Acesta a mai subliniat şi că, în viitor, ar trebui să ne concentrăm asupra sectorului zootehnic deoarece valoarea adăugată generată de acest domeniu de activitate este mai mare decât în cazul culturilor vegetale precum cerealele.

Un element important al aplicării reformei PAC este diferenţierea finanţării în funcţie de zonare atât pentru plăţile directe, cât şi pentru fondurile distribuite prin PNDR. „Nu vor mai fi axe, vor fi doar măsuri şi vom da banii pe măsuri mai puţine, dar cu un impact cât mai mare. Vom face o analiză şi priorităţile le vom stabili pe baza acesteia şi dacă în judeţul X sunt deja 20 de abatoare, nu vom mai finanţa astfel de investiţii în acea zonă“, a menţionat secretarul de stat referindu-se la reformarea noului PNDR.

În ceea ce priveşte investiţiile la nivelul fermelor, se va pune un accent deosebit pe creşterea şi dezvoltarea fermelor familiale şi a celor de semi­subzistenţă prin consolidarea actualelor Măsuri 121 şi 141. Mai mult decât atât, secretarul de stat a subliniat că speră ca, inclusiv din acest an, proiectul Ministerului Agriculturii dedicat fermelor familiale să devină funcţional şi să poată fi aplicat pentru a încuraja creşterea efectivului de animale şi a suprafeţelor cultivate în cadrul acestora. De asemenea, asocierea fermierilor rămâne o prioritate în noul PNDR deoarece, în continuare, o problemă a fermierilor români, în special a celor mici şi mijlocii, inclusiv a celor care beneficiază de Măsura 141, este incapacitatea acestora de a avea producţii constante. „O să încercăm să îi ajutăm pe micii fermieri să îşi crească fermele, să fie competitivi şi să rămână pe piaţă, chiar dacă într-o zi subvenţiile s-ar putea să dispară“, a afirmat Irimescu.

Măsura 112, dedicată sprijinirii tinerilor fermieri, va suporta cele mai multe îmbunătăţiri în noul PNDR, intenţia autorităţilor fiind de a creşte sumele alocate beneficiarilor de la 40.000 euro în prezent la 70.000 de euro în viitorul exerciţiu financiar, alături de care să dezvolte şi alte scheme de sprijin. „Dacă nu vom face nimic pentru tineri, România va dispărea de pe harta producţiei agricole. Am propus în reformă acordarea a 25% din plăţile directe suplimentare tinerilor fermieri şi am mai cerut să creştem suprafaţa la 100 de hectare. Comisarul a acceptat doar 25 de hectare, dar suntem în discuţii. Cu toate acestea, reprezentanţii fermierilor, prin vocea preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, consideră că cei 40.000 de euro nu sunt suficienţi pentru a încuraja tinerii să înceapă o afacere în agricultură, soluţia eficientă, în viziunea lui Baciu, fiind la nivelul sistemului de impozitare: „Dacă sunt, într-adevăr, preocupate de tinerii fermieri, autorităţile statului ar trebui să îi scutească pe aceştia de plata tuturor impozitelor pe o perioadă de zece ani deoarece statul câştigă suficient de pe urma plusvalorii pe care aceştia o realizează.“

Proiectul viitorului program va fi făcut de o firmă străină

Acestea sunt liniile principale pe care PNDR 2014-2020 le va avea în vizor, alături de care un accent important va fi pus pe necesităţile naţionale. Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat cu privire la acest subiect că noul PNDR va suferi o reformă radicală pentru că, „în 2007-2013, am aplicat programul orbeşte şi nu ne-am raportat la ce este necesar României.“

Proiectul viitorului program naţional de dezvoltare rurală va fi realizat de către o firmă privată prin licitaţie publică, în prezent, conform oficialului MADR, fiind înscrise în cursă cinci companii, iar un prim draft ar putea fi prezentat cel mai devreme la începutul lunii septembrie. Acest lucru nu este văzut cu ochi buni de către fermieri deoarece aceştia consideră că o firmă privată, destul de probabil una străină, nu poate realiza un program naţional de dezvoltare rurală care să reprezinte priorităţile agriculturii româneşti. „PNDR-ul va fi făcut de o firmă prin licitaţie şi, cu siguranţă, nu va fi din România. Acest lucru mă deranjează pentru că românii trebuie să facă programul pentru ei. Este inadmisibil ca, după şapte ani de când suntem în Politica Agricolă Comună, guvernul să considere că România nu are specialişti care să creeze singuri PNDR-ul 2014-2020“, a adăugat Adrian Rădulescu.

Absorbţie de 1,6 miliarde pentru agricultură în 2013

În actualul exerciţiu, „75% din fondurile alocate României au fost deja contractate şi, prin ultimele sesiuni pe care le derulăm acum, pe Măsurile 121 şi 123, vom încerca să ajungem la un grad de absorbţie de 90-95%“, a subliniat Nicolae Popa, directorul adjunct al APDRP. Cu toate că rata de absorbţie în agricultură a fost mai mare decât în alte sectoare, în special datorită plăţilor directe, în domeniul investiţiilor în dezvoltarea rurală aferente pilonului II au apărut numeroase probleme care au determinat modificarea de zece ori a PNDR, existând riscul dezangajării de fonduri. „Pentru a avea un pachet de proiecte cât mai mare, am supracontractat cu 10% numărul acestora, astfel încât să depăşim riscul de a dezangaja fonduri. Vestea bună este că aceste proiecte ce rămân din actualul exerciţiu financiar vor putea fi finanţate cu fonduri din viitorul PNDR. Pentru nu a dezangaja fonduri, trebuie să cheltuim anul acesta 1,3 miliarde de euro şi chiar dacă, din cauza problemei deficitului negociat cu FMI anul trecut, nu s-au putut utiliza bani de la buget, începând din ianuarie am deblocat peste 600 milioane de euro pentru dezvoltarea rurală. Aşa că ne aşteptăm să utilizăm 1,6 miliarde, poate chiar mai mult în acest an“, a explicat Achim Irimescu.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

CE a cerut României returnarea a 17,7 milioane euro

Pentru că au fost cheltuiţi incorect, pe PAC, Comisia Europeană a cerut, marţi, României returnarea unei sume de 17,7 milioane de euro fonduri europene cheltuite incorect pe instrumentul Politica Agricolă Comună (PAC), solicitări similare fiind trimise altor 21 de state membre.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pentru România organismul de la Bruxelles a cerut recuperarea a 12,5 milioane de euro pentru deficienţe ale controalelor privind eligibilitatea şi cheltuielile beneficiarilor, dar şi deficienţe în aplicarea de sancţiuni în cadrul măsurii 'modernizarea exploataţiilor agricole' din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

De asemenea, Comisia Europeană a calculat corecţii financiare pentru controale incomplete privind parcelele şi registrele, în valoare de 5,2 milioane de euro, care ar urma să aibă însă un impact financiar net de 2,96 milioane de euro, circa 2,2 milioane de euro fiind deja recuperate din corecţii anterioare.

CE a solicitat marţi unui număr de 22 de state membre returnarea sumei totale de 414 milioane de euro, cheltuiţi necorespunzător prin Politica Agricolă Comună.
Celelalte 21 de state membre cărora li s-au solicitat restituiri de fonduri sunt Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Lituania, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie.

Cele mai mari returnări, în valoare de 129,4 milioane de euro, revin Marii Britanii, urmată de Italia cu 66 milioane de euro, Spania cu 40,6 milioane de euro, Polonia cu 34,4 milioane de euro, Spania cu 16 milioane de euro.

Statele membre sunt responsabile cu efectuarea plăţilor şi cu verificarea cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar CE are obligaţia de a se asigura că acestea au utilizat fondurile în mod corect. Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate reglementările UE sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.

Întrucât unele dintre sume au fost deja recuperate de la statele membre, în prezent ar mai urma să fie returnate aproximativ 393 milioane de euro, mai precizează comunicatul Comisiei.

Sursa: Monitorul de Galati

România a solicitat o perioadă de derogare de 3 ani în aplicarea noii scheme de plată pe suprafaţă (Constantin)

Este important ca România să obţină această perioadă de derogare de trei ani de zile pentru a putea susţine competitivitatea fermierului român, susţinând de la bugetul de stat sectorul zootehnic cu plata pe cap de animal, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin.

Ministrul român a precizat că reuniunea Consiliului AGRIFISH la care a participat a fost una 'extrem de importantă în procesul de finalizare al reformei Politicii Agricole Comune (PAC)'.

'Aş putea spune că suntem pe ultima sută de metri, ne apropiem de finalizare, şi cred că este foarte important pentru România, mai ales pe fondul negocierilor care au avut loc pentru bugetul PAC, şi având în vedere faptul că pe zona de plăţi directe bugetul nu este cel pe care cel puţin eu îl aşteptam, este extrem de important să obţinem câteva chestiuni pe zona de reformă care să protejeze fermierii români. În primul rând România a solicitat şi va solicita în continuare o perioadă de trei ani de zile în aplicarea noii scheme de plată pe suprafaţă. Este foarte important, pentru că dacă s-ar aplica imediat noua plata unică pe fermă ar însemna ca toate drepturile pe care le avem şi pe zona de animale să se convertească în drepturi de plată', a declarat Daniel Constantin.

Practic, a menţionat el, acest lucru ar însemna ca tot pachetul financiar pe care România îl are la dispoziţie să se împartă nu la 7 milioane de hectare ca până acum, ci la 12 milioane de hectare.

'Asta ar însemna, practic, pe bugetul pe care îl avem, ca de la 1 ianuarie 2014 sau de la 1 ianuarie 2015, când se va aplica noua PAC, fermierul să primească chiar mai puţin decât primea până în momentul de faţă. Din acest punct de vedere am considerat că e important, pentru a proteja competitivitatea fermierului român, să cerem o perioadă de derogare de trei ani de zile, perioadă în care să putem sprijini sectorul zootehnic de la bugetul de stat, aşa cum o făceam şi până acum, cu plata pe cap de animal', a apreciat ministrul agriculturii.

În momentul când se va aplica noua schemă de plată pe suprafaţă, în 2017 sau 2018, va fi important ca România să aibă posibilitatea de a plăti suplimentar de la bugetul de stat, a apreciat el.

'Repet, există pericolul ca plata pe suprafaţă să fie mai mică decât este până în momentul de faţă. Şi atunci am dori să putem suplini de la bugetul de stat, aşa cum am făcut şi până acum, acel top-up, astfel încât fermierul român să primească un sprijin oarecum echivalent cu ce se primeşte la nivel european. Sigur că va aici de luat o decizie politică, pentru că implică foarte multe fonduri de la bugetul de stat. În momentul în care mă voi întoarce în România în primul rând voi avea o discuţie şi cu premierul, dar cred că va trebui să facem eforturi ca odată ce se va aplica noua schemă fermierul român să poată să fie competitiv din punct de vedere al sprijinului pe care îl primeşte pe această piaţă unică', a mai spus Daniel Constantin.

El a precizat că alte chestiuni importante pentru România sunt şi sprijinul pentru tinerii fermieri şi pentru micii fermieri, precum şi sprijinul cuplat la anumite produse.

'Astăzi chiar am salutat iniţiativa Austriei de a se acorda odată cu implementarea noii scheme şi un sprijin cuplat important pentru zona de producere de soia. Asta şi în contextul în care România a aderat la declaraţia de susţinere a cultivării soia de-a lungul Dunării, iar pe fondul lipsei sau a unei cantităţi din ce în ce mai mici de proteine pentru sectorul animal este important să sprijinim această cultură', a conchis Constantin.

Sursa: AGERPRES

 

Miniştrii UE vor dezbate sistemul plăţilor directe pentru agricultori în noua PAC

Miniştrii agriculturii din ţările Uniunii Europene dezbat luni la Bruxelles schema de plată fundamentală în ceea ce priveşte ajutoarele directe pentru agricultorii europeni în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), transmite EFE.

Un număr de ţări membre solicită mai multă flexibilitate în acordarea plăţilor directe, având în vedere că până acum se ţinea cont de referinţele istorice.

Un alt punct de discuţie îl constituie modul de determinare a suprafeţelor eligibile pentru primirea de ajutoare directe de la bugetul UE, astfel încât să existe norme clare pentru a se stabili ce teren se cultivă şi a se împiedica o 'distorsionare' a ajutoarelor.

Odată finalizat bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, rămâne de văzut cum se vor repartiza fondurile dedicate capitolului agricol.

Noua PAC trebuie să intre în vigoare în ianuarie 2014, însă având în vedere întârzierea în finalizarea bugetului comunitar multianual este posibil ca aplicarea noilor norme agricole să se amâne cu un an.

'Important este că ajutoarele vor sosi la agricultori la timp', cu noile sau cu vechile reguli, au semnalat sursele, potrivit cărora 'sunt pregătite ambele scenarii şi banii sunt disponibili'.

Miniştrii europeni ai agriculturii vor face luni şi un bilanţ al crizei declanşate de descoperirea în mai multe ţări europene a unor semipreparate conţinând carne de cal etichetată fraudulos drept carne de vită.

La nivel european s-a aprobat deja efectuarea unor teste ADN asupra mai multor produse pentru a se determina amploarea acestei fraude economice şi eventualele repercusiuni asupra sănătăţii consumatorilor europeni.

Sursa AGERPRES

Agricultura românească are nevoie de bani pentru a reduce importurile agricole

Agricultura are nevoie de cât mai mulţi bani europeni pentru a scădea semnificativ importurile din acest sector, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferinţă de specialitate.

'Sectorul zootehnic trebuie încurajat cel mai mult, deoarece acesta este un sector cu valoare adăugată, la cereale veniturile sunt cele mai mici. În 2013, trebuie să cheltuim 1,3 miliarde euro pentru a evita dezangajarea de fonduri', a precizat Achim Irimescu.

Bugetul acordat României în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 este de 39,8 miliarde euro, iar în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) România are alocate 17,5 miliarde euro în creştere cu 27% faţă de alocaţia în exerciţiu bugetar 2007-1013.

În acest context specialiştii apreciază că este necesară o implicare mai mare a agricultorilor, precum şi simplificarea modului de efectuare a plăţilor. 

'Ştim exact pe ce bani contăm. Avem posibilitatea să facem transfer între pilonul I - dezvoltare rurală şi pilonul II - plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. De aceea, este falsă ideea multor reprezentanţi ai autorităţilor care pretextează că unele măsuri se iau după voia Bruxelles-ului. În România, Bruxelles-ul suntem noi şi noi trebuie să transpunem în fapte sumele alocate. Legea Camerelor Agricole este un subiect pentru care fiecare agricultor trebuie să lupte pentru a dezvolta sectorul agricol', a spus Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial.

Sursa: AGERPRES

Dacian Cioloş: România trebuie să ia măsuri pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014

România trebuie să ia măsuri pentru accelerarea execuţiei unor proiecte pe dezvoltare rurală pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014, a declarat, luni, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la finalul întâlnirii avute cu ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin.

"Am discutat absorbţia fondurilor pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În perioada bugetară actuală, lucrurile deocamdată merg bine, însă se va ajunge şi aici la un vârf de plată spre sfârşitul anului acesta şi anul viitor. Pentru a evita dezangajările de fonduri, este nevoie de măsuri pentru a accelera execuţia unor proiecte pentru anul viitor. Deocamdată, nu există acest risc", a declarat comisarul european, la finalul întâlnirii. 

Discuţiile avute luni de cei doi oficiali au vizat perspectivele României pe viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi.

"Am vrut să trec în revistă, împreună cu domnul ministru, elementele principale de conţinut din această reformă şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi prevăzute de Politica Agricolă Comună, atât pentru modul de acordare a plăţilor directe, cât şi pentru pregătirea Programului de Dezvoltare Rurală. Am avut o discuţie detaliată legată pe aceste puncte", a spus Cioloş.

Acesta a precizat că, în luna martie, vor mai avea loc întâlniri pe marginea reformei PAC, la care vor participa şi producătorii agricoli pentru discuţii concrete pe specificul României.

În opinia comisarului european, reducerea bugetului total pe agricultură a fost mai mică decât media reducerii bugetului global european, iar pentru România a fost proporţională cu reducerea efectuată şi celorlalte state membre, mai ales pe dezvoltare rurală.

"Sunt elemente care stimulează competitivitatea agriculturii europene şi adaptarea mai bine la PAC, la nevoile diferitelor state membre. Nu cred că au fost afectate în mod drastic alocările bugetare pentru acest lucru. Cred că putem merge înainte", a spus comisarul.

Deşi în ultimele zile s-a vorbit despre faptul că România nu a obţinut fondurile de un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, ministrul Agriculturii a precizat că solicitarea României era pe anvelopa financiară actuală şi se referea la fondurile de coeziune, nu la cele pe dezvoltare rurală.

"Ne-am manifestat zilele trecute dezamăgirea în primul rând de faptul că nu am reuşit să obţinem acel program pentru irigaţii. Despre el vreau să vorbesc în momentul de faţă. Vreau să fac o precizare foarte clară, pentru că zilele trecute s-a discutat despre acest subiect: solicitarea României pentru a avea acces la un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii a fost făcută pentru anvelopa financiară actuală, aprobată în noiembrie de către Consiliul European. Vrem să dirijăm un miliard de euro din fondurile de coeziune. A fost o confuzie zilele trecute. S-a vorbit despre fonduri de dezvoltare rurală. Infrastructura primară din irigaţii se finanţează numai şi numai din fondurile de coeziune", a explicat ministrul român al Agriculturii.

"În continuare, rămâne o ţintă reală pentru România şi sper să reuşim, în discuţiile pe care le vom avea la nivelul comisarului european pentru fonduri de coeziune şi politică regională, să putem obţine această decizie importantă care stă la baza dezvoltării agriculturii româneşti în perspectivă. De asemenea, am discutat şi despre un alt subiect important pentru România şi aici mă refer la fermele familiale. (...) Încercăm în anul 2013 să redirecţionăm o parte din banii europeni pe care îi avem prin PNDR sau chiar o formă de ajutor de stat către ajutorarea fermelor familiale, aşa cum vor fi ele definite în condiţiile legii. Există o premisă foarte bună ca în perioada 2014 - 2020, odată cu aprobarea reformei PAC, să finanţăm direct din fonduri europene fermele de familie, aşa cum le definim în perioada aceasta. Am vrut să subliniez aceste două lucruri pentru că au reprezentat subiecte de discuţie cu domnul comisar şi avem susţinerea dânsului în implementarea acestor decizii", a subliniat ministrul Daniel Constantin.

Sursa: AGERPRES

Comisia de specialitate a PE a adoptat mai multe măsuri pentru modernizarea şi flexibilizarea PAC

Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să distribuie mai echitabil fondurile UE, să facă măsurile pentru 'înverzire' obligatorii, dar flexibile şi să le asigure fermierilor instrumentele pentru a face faţă mai bine provocărilor de piaţă, au apreciat europarlamentarii din Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) prin amendamentele votate, miercuri şi joi, la reforma PAC, conturând astfel mandatul de negociere al PE în viitoarele negocieri trilaterale.

'Acesta este momentul adevărului. Comisia AGRI a spus cum trebuie să arate noua CAP. Ar trebui să fie mai eficientă, mai verde şi să răspundă provocărilor enorme pe care le avem în faţă. Însă asemenea scopuri presupun costuri mai mari. Aşa că orice reduceri viitoare ale bugetului CAP sunt pur şi simplu inacceptabile', a declarat preşedintele Comisiei AGRI, Paolo De Castro, din grupul S&D.

El a făcut apel la liderii UE să se pună de acord cât mai curând asupra bugetului multianual al UE 20014-2020, care 'este esenţial pentru a defini viitoarea formă a viitoarei PAC'.

Pentru a se asigura că plăţile directe merg la fermierii activi, Comisia AGRI a întocmit o listă de entităţi, precum aeroporturi şi cluburi de sport, care vor fi excluse automat de la fondurile UE dacă nu pot dovedi că desfăşoară o activitate de profil agricol care contribuie substanţial la venitul lor. Statele membre pot însă să extindă sau să adapteze această listă.

Eurodeputaţii au apreciat, de asemenea, că diferenţa între statele UE în ceea ce priveşte nivelurile fondurilor de care beneficiază fermierii ar trebui redusă mai repede decât a propus Comisia Europeană (CE). Conform propunerii, fermierii din niciun stat membru nu ar trebui să primească mai puţin de 65% din media europeană.

'Comisia a votat pentru o redistribuire mai accentuată între statele membre, întrucât sunt dificil de acceptat diferenţe de circa 300 de euro în subvenţia la hectar', a declarat Luis Manuel Capoulas Santos, din grupul S&D, raportor pentru reglementările privind plăţile directe şi dezvoltare rurală.

Eurodeputaţii au votat şi propunerea de a plafona plăţile directe la 300.000 de euro către o singură fermă şi să reducă plăţile către cei care primesc între 250.000 de euro şi 300.000 de euro cu 70%, în timp ce plăţile către cei care primesc între 200.000 de euro şi 250.000 de euro ar urma să se diminueze cu 40%.

Alte amendamente, precum reducerea suplimentară a plăţilor către marile ferme sau, dimpotrivă, înlăturarea completă a plafonării, nu au reuşit să obţină sprijinul majorităţii în comisia AGRI.

Noile reguli privind protecţia mediului, care impun ca 30% din bugetele naţionale pentru plăţi directe să fie condiţionate de respectarea măsurilor obligatorii de 'înverzire', ar trebui să fie mai flexibile, consideră eurodeputaţii. Cele trei măsuri cheie - diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor şi a unei centuri de iarbă, precum şi crearea unor 'zone ecologice' - vor rămâne, dar cu unele excepţii, în funcţie de mărimea fermei. Fermele de sub zece hectare de teren arabil ar trebui scutite, iar cele de zece până la 30 de hectare ar trebui să beneficieze de o relaxare a acestora, se menţionează într-un amendament.

Fermele care fac parte din programe naţionale sau regionale de protecţie a mediului ar urma să fie scutite de la măsurile de 'Înverzire', cu condiţia ca măsurile pe care le aplică să aibă un impact măcar echivalent cu cel pe care l-ar avea cele impuse de aceasta.

'Am reuşit să aducem 'înverzirea' în primul pilon al PAC, ceea ce o face accesibilă pentru orice fermier din UE, nu doar pentru cei din ţările care îşi pot permite să o finanţeze prin programe de dezvoltare rurală. 'Înverzirea' face obiectul reglementărilor UE, iar acum este nevoie să fie finanţată cu adevărat din bani europeni', a spus Capoulas Santos.

Instrumentele pentru managementul riscului ar trebui finanţate de la bugetul programelor de dezvoltare rurală, nu din cel al plăţilor directe, cum este în prezent, au decis eurodeputaţii, care au susţinut propunerea CE în acest sens. De asemenea, ei fac apel la CE să realizeze o evaluare a instrumentelor privind managementul riscului şi să înainteze o propunere legislativă în acest sens, dacă va fi necesară.

De asemenea, eurodeputaţii au decis că, pentru a-i dota mai bine pe fermieri pentru a face faţă volatilităţii pieţei, dar şi pentru a le întări poziţia pentru negocierea preţurilor, organizaţiile de producători ar trebui să primească mai multe prerogative şi să poată utiliza noi instrumente. Organizaţiilor de fermieri ar trebui să li se permită să utilizeze instrumente de prevenire a crizei şi de management al crizei.

'Ideea că fermierii ar trebui să se organizeze mai bine nu trebuie să se traducă în carteluri, ci ar trebui să permită reducerea dependenţei lor economice şi să le garanteze un standard decent de viaţă. Stabilirea de proceduri puternice pentru organizaţiile din toate sectoarele, cu o libertate mai mare de mişcare decât cea propusă original de CE, reprezintă o cale potrivită de a realiza acest scop', a declarat Michel Dantin, din grupul PPE, raportor pentru reglementările privind piaţa comună.

De asemenea, Comisia AGRI a adoptat mai multe măsuri menite să înlăture birocraţia pentru fermieri şi să se asigure că penalităţile sunt proporţionale cu neregulile depistate. 'Acesta este laitmotivul noului sistem de mecanisme de control şi penalităţi. Dar principiul proporţionalităţii ar trebui să se aplice nu numai în caz de infringement, ci şi în caz de întârzieri', a afirmat Giovanni La Via, din grupul PPE, raportor pentru reglementările privind finanţarea, managementul şi monitorizarea cheltuirii banilor UE.

'De asemenea, trebuie să reducem timpul pe care fermierii îl consumă cu birocraţia. În acest scop, statele membre ar trebui să aibă opţiunea de a crea o aplicaţie de ajutor care să rămână valabilă mai mulţi ani, pentru ca fermierii să nu trebuiască să se înregistreze de fiecare dată când există modificări. În plus, dacă banii alocaţi pentru dezvoltare rurală nu sunt cheltuiţi în întregime, suma rămasă ar trebui să rămână la bugetul naţional şi nu să se întoarcă la Bruxelles', a adăugat el.

Statele membre ar putea introduce un sistem transparent de alertă, care ar trimite un avertisment iniţial unui beneficiar care a încălcat regulile pentru prima dată, informându-l că trebuie să remedieze deficienţa. Avertismentul ar trebui să fie urmat de controale care să se asigure că deficienţa a fost remediată. Dacă s-a realizat acest lucru, atunci plăţile nu ar trebui reduse decât dacă încălcarea reprezintă un risc direct la adresa sănătăţii umane sau animale, apreciază parlamentarii europeni.

Nu în ultimul rând Comisia AGRI a respins o propunere a executivului comunitar de a face publice numele şi localităţile de provenienţă ale celor care beneficiază de plăţi de directe sau de bani din programele de dezvoltare rurală. Eurodeputaţii şi-au exprimat în mai multe rânduri în trecut preocuparea că o asemenea transparenţă extinsă ar încălca dreptul la viaţa privată şi a ar fi respinsă de Curtea Europeană de Justiţie.

Votul plenului PE privind amendamentele adoptate de Comisia AGRI ar urma să aibă loc în martie, la Strasbourg. Acesta depinde însă de rezultatele negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020, care vor face obiectul Consiliului European de la 7-8 februarie.

Sursa AGERPRES

România a cerut în consiliul AGRIFISH acordarea unor stimulente suplimentare pentru atragerea tinerilor în agricultură

România a cerut în cadrul consiliului AGRIFISH (reuniunea miniştrilor agriculturii şi pescuitului din UE) mărirea la 5% a procentului din plăţile directe utilizate pentru plăţile suplimentare către tinerii fermieri din pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC) şi creşterea până la 100 de hectare a suprafeţei agricole pentru care se acordă prime de instalare în agricultură în cadrul pilonului II, a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Secretarul de stat Achim Irimescu precizează că două sunt aspectele importante privind plăţile suplimentare către tinerii fermieri discutate în cadrul propunerii de regulament privind plăţile directe, respectiv cele privitoare la procentul acestora şi la obligativitatea aplicării lui.

"România a susţinut propunerea comisarului Dacian Cioloş privind necesitatea aplicării obligatorii, pentru că sunt câteva state care nu se confruntă cu probleme foarte mari ale tineretului, cum ar fi Germania şi Franţa, dar restul ţărilor au în general probleme cu stabilirea tinerilor în agricultură, România fiind probabil printre cele mai afectate. Şi, în acest sens, noi am susţinut poziţia comisarului, împreună cu state ca Portugalia, Spania, Bulgaria şi sperăm ca în final să fie o minoritate de blocaj care să impună propunerea comisarului Cioloş, aplicarea obligatorie", a declarat oficialul român.

Al doilea aspect ar fi majorarea plafonului, în condiţiile în care în prezent propunerea comisarului Cioloş prevede că 2% din plăţile directe se utilizează pentru plăţile suplimentare către tinerii fermieri în primul pilon al PAC. "Noi am cerut să crească până la 5% procentul plăţilor directe suplimentare către tinerii fermieri. Concret, conform calculelor noastre, dacă România va avea, în 2016, 1,9 miliarde de euro pe an plăţi directe, 2% din această sumă se va acorda pentru plăţi suplimentare tinerilor fermieri. Noi am cerut ca această sumă să crească până la 5%, pentru a permite încurajarea mai multor tineri", a precizat Achim Irimescu.

Propunerile de reformare a PAC privesc şi măsurile de stimulare din pilonul II, care prevăd deja stimulente pentru tinerii fermieri, cum ar fi pentru stabilirea în agricultură "cu prime de instalare care ajung la 40.000 de euro în România şi care în perspectiva următoare ar putea urca la 70.000 de euro pentru cumpărarea de utilaje".

"Dar propunerea actuală vizează acordarea a 25% în plus. De exemplu, un fermier român care va lua în 2016 200 de euro dacă are până în 40 de ani şi este în primii cinci ani de la instalare în agricultură mai primeşte 25% din plăţi, deci va primi 250 de euro în loc de 200 de euro la hectar. Comisarul a propus ca această schemă să se aplice pentru suprafeţele de până la 25 de hectare, dar noi şi alte state membre am cerut să crească până la 100 de hectare. 100 de hectare apreciem noi că nu este o fermă mare şi îi încurajăm pe tineri să se stabilească în ferme de dimensiuni economice mai bune", a mai spus secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Alte subiecte discutate la consiliul AGRIFISH de interes pentru România au fost propunerea de regulament privind fondul european de pescuit pentru viitoarea perspectivă financiară, prilej cu care s-a abordat şi necesitatea modernizării flotei de pescuit, şi cea privind regulamentul de organizare a pieţelor, în sensul consolidării poziţiei producătorilor şi a poziţiei acestora.

Sursa: AGERPRES

 

Popularii europeni pledează pentru renunţarea la austeritate în favoarea investiţiilor

Reducerea fondurilor pentru politica agricolă comună în bugetul pentru perioada 2014-2020 ar fi o dovadă de incoerenţă din partea decidenţilor europeni atât timp cât aceştia susţin redresarea economiei, a declarat, ieri, comisarul pentru agricultură Dacian Cioloş, în cadrul congresului Partidului Popular European (PPE), desfăşurat la Bucureşti.

Dacian Cioloş a subliniat că diminuarea bugetului pentru agricultură ar afecta una dintre cele mai dinamice ramuri industriale europene - sectorul agro-alimentar, responsabil pentru cele mai multe exporturi ale Uniunii Europene (UE), dar şi pentru crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă.

Comisarul european a declarat: 'Mai puţini bani pentru politica agricolă comună înseamnă mai puţine ambiţii în acest domeniu, din moment ce utilizarea fondurilor a fost deja eficientizată. Astfel, s-ar reduce plăţile pentru agricultură în contextul concurenţei crescânde pe plan internaţional, dar şi capacitatea de a asigura coeziunea teritorială în mediul rural".

Un euro investit se poate multiplica de patru ori

Vocile în favoarea impunerii unui buget european de austeritate nu iau în considerare faptul că, în proporţie de 95%, bugetul UE se întoarce în statele membre sub diferite forme, iar fiecare euro investit ar putea aduce, prin efectul de multiplicare, câştiguri de până la 4,2 euro până în 2020, a declarat, în acelaşi cadru, preşedintele Comitetului Regiunilor, Ramon Luis Valcarcel Siso.

Oficialul european a subliniat că disparităţile economice regionale la nivelul UE, unde raportul dintre cele mai bogate şi cele mai sărace regiuni este de 12 la 1, în timp ce chiar şi state emergente precum China şi India au un raport de 7 la 1, ar trebui să reprezinte un argument puternic în favoarea continuării actualei scheme de finanţare pentru coeziune.

De concurenţă puternică din partea economiilor asiatice se tem şi alţi oficiali europeni, printre care Michael Schneider, care a subliniat că UE trebuie să fie pregătită pentru o eventuală piaţă comună asiatică, soluţia pe care o propune domnia sa fiind tot investiţiile europene, care ar genera efectul de pârghie, urmând să se îmbunătăţească atât volumul de investiţii din celelalte sectoare, cât şi capacitatea administrativă la nivel regional.

Atât creşterea competitivităţii pe plan extem, cât şi asigurarea bunăstării cetăţenilor depind, în mare măsură, de funcţionarea unuia dintre pilonii principali ai construcţiei europene - piaţa unică, iar optimizarea ei ar putea fi făcută, potrivit comisarului european Michel Barnier, împărtăşind bune practici.
'De la Germania, cel mai performant stat european din punct de vedere economic, am putea învăţa cum funcţionează dialogul social, capitalismul de familie şi regional sau formarea alternativă", a precizat Michel Barnier.

Sursa: Bursa

Daciana Sârbu a solicitat Comisiei Europene creşterea finanţării pentru tinerii fermieri

Eurodeputata Daciana Sârbu a solicitat Comisiei Europene alocarea unor fonduri suplimentare care să ofere un sprijin consistent unui număr mai mare de tineri fermieri, în cadrul bugetului destinat Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013.

Daciana Sârbu a depus un amendament la propunerea Comisiei Europene privind reforma PAC, solicitând ca plata suplimentară prevăzută pentru tinerii fermieri să se acorde fermelor de până la 100 ha, nu doar celor de până la 25 ha, aşa cum era propus iniţial de CE. Acest ajutor suplimentar pe ha se acordă timp de 5 ani şi se adaugă primei de instalare de care pot beneficia tinerii care doresc să se stabilească în mediul rural şi să înceapă o exploataţie agricolă, informează un comunicat de presă dat publicităţii marţi de biroul său parlamentar.

Amendamendul este co-semnat de eurodeputata PSD Viorica Dăncilă.

'În România şi în întreaga Uniune Europeană, agricultura are nevoie de un schimb de generaţii. Însă tinerii nu se vor îndrepta către acest domeniu decât dacă sunt stimulaţi în mod concret, prin măsuri simple şi eficiente. Prin ridicarea acestui plafon, am dorit ca sprijinul să fie acordat unui număr mai mare de tineri fermieri. Este o măsură care poate ajuta nu numai la regenerarea agriculturii europene, dar şi la crearea de locuri de muncă, inclusiv la reducerea şomajului în rândul tinerilor', afirmă Daciana Sârbu.

Propunerea a fost discutată în cadrul reuniunii raportorilor pentru reforma PAC, membri ai Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a PE, şi s-a ajuns la un compromis privind susţinerea sa de către toate grupurile politice reprezentate în acest for. Această decizie garantează adoptarea amendamentului atunci când el va fi supus votului în Comisie, se precizează în comunicat.

Reforma Politicii Agricole Comune se află acum în plină dezbatere în Parlamentul European. În prezent se desfăşoară negocierea, la nivelul grupurilor politice, a poziţiilor de compromis cu privire la toate articolele importante unde s-au depus amendamente la propunerile iniţiale ale Comisiei Europene. Votul asupra întregului pachet de reformă va avea loc, cel mai probabil, la finalul lunii noiembrie, după care vor începe trialogurile cu Consiliul şi Comisia pentru un acord în primă lectură. Tema va fi adusă în faţa votului plenului PE în vara anului 2013.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS