Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Apr 2021

Bărăganul, sub „asediul“ secetei pedologice

În luna septembrie, în localitatea Orezu din județul Ialomița a avut loc cea de-a 11-a ediție a Zilei Porumbului. Cum era de așteptat, pandemia de coronavirus și-a pus din plin amprenta pe organizarea evenimentului. S-a păstrat distanțarea socială, numărul fermierilor participanți nu a mai fost de ordinul sutelor ca la edițiile precedente, ci al zecilor... Iar, pe lângă problema pandemiei, o altă problemă a marcat ediția din acest an a Zilei Porumbului. Este vorba de seceta pedologică extremă care afectează grav culturile din acest an din Bărăgan și nu numai... Cifrele oficiale vorbesc de peste un milion de ha afectate.

Cifrele confirmă dezastrul

Cu greu putem vorbi în acest an de o adevărată „Zi a Porumbului“, cel puțin în zona de sud-est. Și asta pentru că în acest an România se confruntă cu un fenomen cu care nu s-a mai întâlnit de mult: seceta pedologică. Și nu numai fermierii o simt, cifrele sunt prinse și în cele mai recente statistici. Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene, în anul de marketing anterior România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, tocmai ca urmare a reducerii producției în România. Tot din datele Comisiei Europene, în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (1 iulie – 13 septembrie) am exportat în jur de 35.400 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior. Așadar, și cifrele confirmă dezastrul…

Dar, potrivit lui Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, „această secetă pedologică era previzibilă. Încă din toamnă am spus că, din anii anteriori, pornim cu o anumită rezervă de apă care nu ne dă speranța unui an foarte bun. Și am spus asta de multe ori și uneori chiar am deranjat... Încă din luna februarie am analizat cu doctorul Dumitru Manole situația din Dobrogea și mi-am dat seama că o asemenea situație nu văzusem în 50 de ani de activitate. Concret, vedeam o secetă care nu dădea speranțe nici măcar pentru grâu în sensul de a ajunge să formeze spic. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum putem spune că situația în România este una grea pentru că suntem într-o zonă de climat temperat-continental cu specificități. Iată o iarnă blândă cu rare perioade de temperaturi sub zero grade și un martie-aprilie cu temperaturi de până la minus 9 grade. În aceste condiții chiar și plantele foarte rezistente pot avea mult de suferit. Mai mult decât atât, în condițiile în care nu există apă, stresul este și mai mare pentru culturi. Uitați-vă la cultura de porumb acum... Chiar în condiții de irigare este dezastru... Și asta pentru că irigarea nu mai e eficientă când vorbim de secetă pedologică. În legătură cu această situație, în luna februarie a anului viitor Academia va prezenta o situație pe regiuni a rezervei de apă din sol. Cu excepția nord-vestului țării unde nu sunt probleme, în rest toată țara întâmpină dificultăți cu rezerva de apă din sol. Și vorbesc nu de rezerva de sol de suprafață – cea de la cca 20 cm, ci de cea care începe de acolo de unde rădăcinile își iau seva pe întreaga perioadă de vegetație. Acolo sunt cele mai mari probleme.“

Despăgubiri?

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat că situația era cunoscută, de aceea s-a încercat crearea unui cadru legislativ pentru despăgubiri. „E trist ce vedem astăzi, cel puțin cu o parte a agriculturii românești față de ce era anul trecut. Mi-aduc aminte, zâmbind acum, că anul trecut unii fermieri se plângeau că au producții între  9 și 12 tone... Și asta în condițiile în care acum, în unele zone cum ar fi Ialomița, producția de porumb este și de două tone la ha. Vă dați seama ce pierderi înseamnă asta pentru fermieri. Din funcția în care mă aflu pot să vă spun un lucru deja știut... Și anume că noi am avut o inițiativă legislativă prin care propuneam ca fermierii să fie despăgubiți cu 75% din cheltuieli coroborat cu o amânare a ratelor la bănci... Din păcate, legea a fost contestată chiar de autoritățile în domeniu la Curtea Constituțională și a fost declarată neconstituțională din motive nu foarte serioase din punctul meu de vedere.“

Am stat de vorbă și cu președintele LAPAR și fermier în zona de sud-est, Nicolae Vasile. „Sigur, avem o mare problemă – seceta. Dar, dacă privim tabloul în ansamblu, vedem că 60% reprezintă mediul, natura iar 40% știința noastră. Într-un cuvânt, asta este agricultura. Problema în România este că nu avem nici servicii de management financiar și stăm prost și la capitolul consultanță. De exemplu, m-a contactat un domn fermier care se plângea că are probleme cu banca. De ce? Voia să mai ia o combină, în condițiile în care mai avea două. Și totul pentru doar 150 ha... «Pentru ce vă mai trebuie un utilaj?», l-am întrebat... «Așa vreau eu», mi-a răspuns... Aici e una din probleme... Eu caut să dezvolt, de aceea am venit la LAPAR, și o consultanță eficientă pentru fermieri. Se știe: toată lumea se pricepe la agricultură, la fotbal și la politică dar, din păcate, sunt foarte multe probleme pe care noi nu le stăpânim. Dar noi ne dăm cu părerea... Și asta în condițiile în care agricultura este primul sector economic al țării. Noi discutăm de digitalizarea agriculturii, dar nouă ne lipsesc lucruri fundamentale, informații de bază, pe care unii colegi nu le știu. Nu avem tactici și strategii viabile pentru agricultură. De exemplu, aveam legi care defineau calamitatea, dar au fost abrogate prin ordonanțe iar acum, în acest moment, nu avem o definiție a calamității care să ajute agricultorii. De exemplu, toți discută despre secetă hidrologică, când acum nu mai vorbim de așa ceva... D-abia anul acesta am dat definiția secetei pedologice cu care ne confruntăm acum. E inadmisibil...“, conchide președintele LAPAR.

Am întâlnit și un fermier fericit...

Că românul face haz de necaz se știe. Alexandru Gheorghe, fermier din Ialomița, a știut să vadă și ceva bun în tot dezastrul din această toamnă. „Personal lucrez 4.000 ha și pot să vă spun că, deși anul acesta obțin cele mai proaste producții din viața mea, în acest moment sunt cel mai fericit om! Adevărul este că sunt mai bucuros acum, cu aceste producții! De ce spun acest lucru? Pentru că mă așteptam la mult mai puțin. De fapt, la cum a fost vremea, în special în mai-iunie, m-așteptam să nu fac absolut nimic, producția să fie zero. La grâu, la rapiță, la sfârșitul lunii mai, situația părea iremediabilă. Compromiterea culturilor părea totală. Noroc că au venit câteva ploi și s-a făcut rapiță de circa 2.500 la ha, la floarea-soarelui facem spre 3.000, iar la porumb estimez că vom recolta între 3 și 6.000 kg la ha. Din acest motiv sunt acum fericit... Teoretic, nu trebuia să am nicio producție, dar practic am ceva...“

La rândul său, Mihai Afiliu, care cultivă 7.000 ha teren agricol, ne-a spus că „acest an, din punct de vedere agricol, este no comment din cauza condițiilor foarte dificile. Din acest motiv trebuie să găsim soluții să ne mai descurcăm cel puțin un an, iar după aceea vedem ce mai facem. Toată agricultura din sud-estul României suferă acum foarte mult... Din punctul meu de vedere, și nu numai, problema poate fi rezolvată prin comasarea terenurilor, făcute niște contracte de arendă pe perioadă mai lungă cu garanția că ai terenul în proprietate și dezvoltarea sistemului de irigații.“

Scrisoare  deschisă...

Liderii PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR au adresat autorităților o scrisoare deschisă în care își arată îngrijorarea cu privire la despăgubirile din acest an de care ar trebui să beneficieze fermierii afectați de secetă. Am selectat câteva pasaje:

„Referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă atrage atenția și își manifestă îngrijorarea asupra Capitolului III – Procedura de acordare a ajutorului de stat, din care lipsesc cu desăvârșire informații certe privind suma totală alocată de către MADR pentru efectuarea acestor plăți, sumă care a fost estimată la valoarea de 1,2 miliarde de lei. În documentul postat inițial pe site-ul MADR la art. 11 era prevăzută ca sumă maximă alocată acestei scheme de ajutor 1.08 milioane!

Nicăieri în cadrul documentului aflat în dezbatere nu este specificat faptul că aceste plăți se vor face parțial, urmând ca diferența să fie încasată după următoarea rectificare bugetară din octombrie! Mai mult decât atât, în cuprinsul art. 11 a fost introdus un nou alineat (2) care precizează că „în situația în care sumele necesare depășesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului se reduce proporțional pentru toți beneficiarii schemei de ajutor de stat“.

Cum puteți sugera că sumele nu acoperă suma estimată inițial dacă public ați afirmat că există, chiar dacă nu este menționată expres?

Discutăm asumat despre secetă pedologică extremă încă din luna martie 2020, când au început să apară primele Ordine de Prefect în baza cărora fermierii au putut solicita întrunirea comisiilor de constatare! Azi auzim despre despăgubiri pentru pagubele provocate de acest fenomen meteorologic extrem, într-un amestec de antagonism cu sectorul zootehnic.

Care este motivul pentru care s-a făcut suplimentarea bugetului MADR? Înțelegând că și alte sectoare au nevoie de sprijin, considerăm totuși că plata despăgubirilor provocate de secetă ar trebui să reprezinte prioritatea zero, conform discuțiilor avute până în prezent! Dacă sumele alocate sunt pentru sectorul vegetal, de ce suma maximă alocată nu se regăsește în proiectul de Ordonanță? , se mai arată în document.“

Bogdan PANȚURU

Ziua Porumbului de la Orezu - dovada că sămânța face diferența

Ca în orice afacere, și în agricultură una dintre principalele chei ale succesului este de a obține maximum de rezultate cu minimum de cheltuieli sau, cel puțin, a realiza producții mai mari cu aceleași investiții. Sau, dacă ne rezumăm la cultura porumbului, pe același teren, cu aceleași lucrări și aceleași tratamente, să se obțină producții mai mari. Acesta este unul dintre obiectivele producătorilor de semințe. Dar rezultatele se văd abia pe câmp. Și cel mai bine se văd la evenimente precum cel care a devenit deja tradițional la Orezu (județul Ialomița), la ferma „Elsit“, casa lui Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai cunoscuți fermieri ai Bărăganului.

1.500 de vizitatori la o ediție aniversară

La ediția din acest an a Zilei Porumbului de la Orezu, zece a fost cifra magică a evenimentului. A fost cea de-a zecea ediție, la care au fost prezentați cei mai performanți hibrizi a zece firme producătoare. Aproximativ 1.500 de persoane, fermieri, cercetători, traderi de cereale, utilaje agricole, distribuitori de inputuri sau pur și simplu agricultori dornici să se pună la curent cu noutățile din lumea porumbului au luat parte la eveniment. Pe un câmp imens au fost cultivate loturile demonstrative ale firmelor participante. În dreptul lotului său, fiecare producător și-a amenajat standul. Astfel, cei interesați puteau afla informații direct de la sursă, aplicat, la obiect.

Cu o săptămână înainte de ziua evenimentului, o porțiune de câte 2.245 m.p. din fiecare lot demonstrativ a fost recoltată, în prezența delegaților firmelor participante. Producția a fost cântărită chiar pe câmp, în fața lor, apoi s-au făcut și determinările de umiditate. Astfel, nimeni nu a mai putut avea niciun fel de dubii referitoare la corectitudinea rezultatelor.

Tehnologie la îndemână și ploaie în mai

Dar, până la a vorbi despre rezultate, vom prezenta mai întâi tehnologia folosită, aceeași pentru toți hibrizii. Planta premergătoare culturii a fost soia. În octombrie 2018 s-a făcut o scarificare, cu un utilaj Maschio-Gaspardo. Apoi s-a mai făcut o discuire, în două treceri. Pe 15 martie s-au aplicat 300 kg azotat de amoniu/ha, care a fost încorporat. După două săptămâni, cu ajutorul încorporatorului s-a pregătit patul germinativ și s-au încorporat îngrășămintele. Pe 4 aprilie s-a semănat, ocazie cu care s-a aplicat și îngrășământ DAP 18.46.0, 137 kg/ha.

Semănatul s-a făcut cu o densitate de 70.000 de boabe/ha. În ceea ce privește erbicidarea, s-au aplicat două tratamente: unul preemergent, pe 12 aprilie, și altul în faza de opt-zece frunze, pe 5 mai.

Cantitatea totală de precipitații căzută în perioada februarie-august a fost de 283 litri/m.p. Cea mai mare parte, aproape două treimi, a căzut în luna mai, 102 litri, și iunie, 75 de litri. Și, cumva, producțiile au arătat că străvechea zicală „plouă-n mai, avem mălai“ s-a adeverit. Cea mai mică producție fizică înregistrată a fost de 9.443 kg/ha (echivalent a 9.553 kg/ha porumb cu umiditate 14%), iar cea mai mare a fost de 16.392 kg/ha producție fizică (echivalent a 15.191 kg/ha porumb cu umiditate 14%).

Producții ce altădată nu erau nici de visat

Pentru că nu ne-am propus să facem clasamente, dar, în același timp, prezentăm o competiție, vom vorbi despre „vedeta“ fiecărui producător în parte. Iar ordinea este cea în care loturile demonstrative se aflau pe câmp.

Pentru Syngenta, campionul a fost SY CARIOCA, cu o producție de 14.766 kg/ha. Uscat la 14% conținut de apă, ar însemna 13.873. Pentru vecinii lor, Dekalb, cel mai productiv hibrid s-a dovedit a fi DKC5182, care „a dat“ 14.922 kg/ha, respectiv 14.332, kg/ha după scăderea umidității.

Produsul de la Maisadour și una dintre vedetele competiției, adică unul dintre cei doi hibrizi care au depășit pragul de producție de 15 tone/ha, se numește MAS 56.A, care a uimit cu cele 15.791 kg/ha. E drept că după uscare pierde destul de mult, dar nici 14.579 kg/ha, porumb cu umiditate 14%, nu este o cifră care să nu uimească.

Vârful de lance al celor de la Euralis a fost ES MESSIR, care n-a dezamăgit cu cele 13.898 (respectiv 13.138 kg/ha echivalent uscat) kg/ha.

Aproape de pragul de 15 tone/ha s-a ridicat și AKINOM, creat de către firma RWA. Producția fizică s-a cifrat la 14.900 kg, respectiv 14.155 kg/ha după scăderea greutății.

Nici GASTIH, al colegilor de la Caussade, n-a fost prea departe: 14.699 kg/ha recoltate, respectiv 14.135 kg/ha în echivalent uscat.

Semințe Fundulea, una dintre firmele mai noi participante la manifestare, cu un capital integral românesc, a avut ca vedetă hibridul EXP 3701, care, deși dintr-o grupă FAO ceva mai timpurie decât ceilalți campioni, 370, față de 470 – 490, a dat o producție de 12.962 kg/ha, echivalent a 12.374 kg/ha, după uscare.

Celălalt campion care a sărit de 15 tone/ha a fost P 0943, creat de Corteva, care a trecut chiar și de 16 tone/ha. Producția fizică a fost de 16.392 kg/ha și, chiar dacă după uscare rezultatul scade la 15.191 kg, rezultatul este oricum mai mult decât impresionant.

KWS, cu producția hibridului KASHMIR, a umplut remorca-cântar cu 13.296 kg/ha. După echivalarea la 14% umiditate, producția STAS a fost stabilită la 12.106 kg/ha. De menționat că și acest hibrid aparține unei grupe FAO mai timpurii decât majoritatea campionilor, respectiv 370.

În sfârșit, INCDA Fundulea a avut, aparent paradoxal, doi campioni. FELIX a produs 13.163 kg/ha producție fizică, dar cu o umiditate de 17%. În schimb, F734 s-a ridicat la 13.274 kg/ha, dar cu umiditate de 23,1%. Așa se face că, după calculul producției STAS, situația s-a inversat, cu 12.703 kg/ha pentru FELIX, față de „numai“ 11.869 kg/ha, F734.

Cifrele prezentate mai sus reprezintă valori absolut reale, obținute în condițiile pe care le-am prezentat. Condiții accesibile marii majorități a fermierilor. Chiar dacă, nu cu prea multă vreme în urmă, păreau imposibile. Ba chiar și astăzi sunt destui fermieri care sunt mulțumiți cu 4,5-5 tone/ha, iar dacă trec de șase se simt ca și cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de picior.

Așadar, recoltele mari, rentabile sunt posibile, cu condiția ca lucrările să se facă bine și la timp, iar sămânța folosită să fie una de calitate. De fapt, acesta este și unul dintre mesajele pe care organizatorii, dar și participanții au dorit să îl transmită fermierilor vizitatori: atenția la sămânța folosită! O sămânță de calitate, un hibrid de calitate, reprezintă o garanție pentru o recoltă bună.

Alexandru GRIGORIEV

Caracteristicile hibrizilor de porumb din loturile demonstrative de la Orezu-Ialomița

De șapte ani, pe terenul ing. N. Sitaru din localitatea Orezu – Ialomița se organizează loturi demonstrative cu hibrizi de porumb, în cele mai corecte condiții. Am în vedere că este vorba de un teren plan, cu aceeași plantă premergătoare, cu o tehnologie de cultură identică pentru toți hibrizii. Prin urmare, singurul factor variabil a fost hibridul, sămânța fiind furnizată de companiile care o comercializează, respectiv câte 6 hibrizi de la fiecare companie, din grupe de maturitate diferite.

Recoltarea s-a executat pe 31 august – 1 septembrie cu o combină specială care în mod automat indică umiditatea boabelor și cantitatea realizată de pe aceeași suprafață la toți hibrizii și la densitatea uniformă de 70.000 plante/ha. Rezultatele obținute sunt centralizate în tabelul anexat, cu mențiunea că anul 2016 a fost destul de dificil din punctul de vedere al precipitațiilor.

Din analiza datelor înregistrate după recoltare se pot formula unele concluzii:

Compania Pioneer a obținut cea mai mare producție medie a celor 6 hibrizi, la 14% umiditate, de 9.216 kg/ha, cu mențiunea că toți hibrizii au realizat producții de peste 9.000 kg/ha.

Pe locul al doilea, cu 9.054 kg/ha, se situează Monsanto, urmată de Euralis cu 8.650 kg/ha și Syngenta cu 8.466 kg/ha.

La polul opus, cu cele mai mici producții, se situează Procera – cu 6.845 kg/ha, urmată de Saaten Union – cu 6.958 kg/ha, AS Hibridi – cu 7.105 kg/ha și Maisadour – cu 7.243 kg/ha.

Cu privire la conținutul în umiditate al boabelor recoltate se constată că în cea mai mare parte a fost de 13-14%, date fiind condițiile climatice din timpul verii. Câteva excepții se înregistrează cu hibridul MAS 70 F de la Maisadour care a avut 19,55%, fiind din grupa FAO 600, urmat de 383 MRF de la Porumbeni, care a avut 19,55%, Cera 450 de la Procera și AS 507 de la AS Hibridi, care au avut peste 16%.

Hibrizii cu cea mai mare producție au fost DKC 5141 de la Monsanto, cu 9.800 kg/ha, P 9537 de la Pioneer, cu 9.358 kg/ha, urmați de ES LAGOON de la Euralis, cu 9.294 kg/ha, și 458 MRF de la Porumbeni, cu 9.066 kg/ha.

Cele mai mici producții s-au obținut de la hibrizii MAS 70 F de la Maisadour, cu 4.912 kg/ha, SUM 402 de la Saaten Union, cu 5.965 kg/ha, Kamparis de la KWS, cu 6.113 kg/ha, și Cera 350 de la Procera, cu 6.498 kg/ha.

Prin urmare, în condiții absolut identice calitatea hibridului (genetica) și-a spus cuvântul. Constatăm diferențe între hibrizi de la simplu la dublu, de la 4.912 kg/ha la 9.800 kg/ha, iar media celor 6 hibrizi, de la 6.958 kg/ha la 9.216 kg/ha.

Poate că în condițiile de secetă care s-au manifestat era indicat să fie și o variantă cu densitate mai mică și să se renunțe la hibrizii foarte tardivi.

Oricum, rezultatele înregistrate reprezintă o oglindă fidelă a potențialului hibrizilor de porumb din care fermierii își pot alege pe cei mai corespunzători pentru condițiile din ferma lor.

Tabel cu rezultatele înregistrate la hibrizii de porumb în 2016, 70.000 plante/ha (vezi revista nr. 21 – pag.15)

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Ziua Porumbului de la Orezu, o competiție a hibrizilor

La începutul lunii septembrie, în comuna Ciochina, sat Orezu, din Ialomița a avut loc a VII-a ediție a manifestării agricole Ziua Porumbului. Mentorul acestui eveniment, Nicolae Sitaru, s-a asigurat că și de data aceasta în ferma sa vizitatorii vor putea cunoaște elita hibrizilor de porumb și a utilajelor agricole. Spre deosebire de anul trecut când au fost prezente 11 companii semincere, anul acesta au venit în întâmpinarea fermierilor 14 companii din domeniul producerii seminței – fiecare a oferit informații despre performanțele hibrizilor din portofoliu – și încă pe atât asociații agricole și dealeri de utilaje agricole. Pe lângă companiile consacrate, anul acesta și-a făcut debutul la manifestare și o companie seminceră sârbească. Bilanțul arată că Ziua Porumbului de anul acesta a adunat laolaltă 30 de companii și aproximativ 1.500 de vizitatori. Evenimentul a fost onorat și de prezența ministrului Achim Irimescu, care, însoțit și de alți oficiali ai ministerului, a discutat cu reprezentanții fiecărei companii prezente. Pentru noi, Ziua Porumbului a fost și un prilej de discuție cu Nicolae Sitaru care ne-a vorbit despre producția de porumb la nivelul fermei sale și a județului Ialomița.

„Am obținut cu 800 kg mai puțin“

– Cum a fost anul acesta producția de porumb la nivelul județului Ialomița?

– Producția este mai mică decât anul trecut. În ferma mea, Elsit, am obținut cu 800 kg mai puțin decât în 2015. Seceta prelungită, însoțită de perioade cu temperaturi foarte mari, a făcut ca unii hibrizi de porumb să nu reziste. Anul acesta am avut producție în câmp și de 5 tone la hectar. Dar asta nu înseamnă că hibrizii folosiți nu sunt eficienți, doar că anul acesta a fost o provocare. Este foarte posibil ca anul viitor să se obțină producții foarte bune la cei care anul acesta au fost sub așteptări. Pe toată ferma, aproximativ 937 de hectare cultivate cu porumb, am obținut o producție de 7.800 kg/ha.

– Ce ați făcut cu producția?

– În general, prețurile la recoltare sunt destul de proaste și anul acesta nu a fost o excepție. Plus că toată lumea vrea să vândă imediat după recoltare și transporturile sunt mai scumpe. Prețul mic este justificat și de faptul că există la acel moment multe produse în piață. Pe măsură ce se diminuează oferta, crește prețul. Anul acesta prețul porumbului a pornit ca și anul trecut de la 120 de euro. Anul trecut am vândut porumbul pornind de la 140 până la 180 de euro, dar am vândut treptat. Am ales ca și anul acesta să stochez producția. O să păstrez porumbul atât timp cât pot, pentru că ești condiționat să plantezi din nou, să achiți semințele, să faci investiții. În general, cei care au păstrat multianual au avut de câștigat.

– Colaborați cu majoritatea companiilor prezente la Ziua Porumbului. Mă gândesc că, dintre toți hibrizii cultivați, s-au remarcat câțiva prin productivitate.

– Cea mai mare producție de anul acesta am obținut-o cu hibridul P412 de la Pioneer. Aproximativ 10.160 de kg. Un alt hibrid de la care am obținut o producție de 9.800 kg este DKC 4608 de la Monsanto. Dar am avut și hibrizi de la care am obținut doar 5 tone, aplicând aceeași tehnologie. E adevărat că această producție oscilează și în funcție de teren, de ploi. Sunt multe ingrediente care despart această producție.

Ce ar trebui făcut

– Nu se poate porumb fără apă.

– Este o problemă foarte complicată. În primul rând ar trebui implementată o lege care să îi pedepsească foarte aspru pe cei care fură din sistemele de irigații.

În al doilea rând, accesul la apa din pământ trebuie reglementat. Din ce am aflat eu, neoficial, de la niște cercetători de la fostul Institut de Îmbunătățiri Funciare, prin subteranul Bărăganului ar trece un volum de apă echivalent cu Dunărea care ar putea iriga lejer aproximativ 500.000 de hectare fără să întrerupă curgerea ei către mare. Dar nu avem o lege care să ne permită să folosim sursele apropiate de apă și care să ne permită să ne recuperăm investițiile. Dacă vrei să irigi cu apă din pământ trebuie să ceri acordul proprietarilor de pământ să sapi la adâncime pentru a scoate apa necesară sistemelor de irigații. Și vă dau un exemplu: Dacă eu vreau să iau apă din Ialomița, o sursă apropiată de terenurile mele, trebuie să obțin acordul proprietarilor pe al căror teren va trece țeava mea. De aici o serie de probleme, pentru că unii proprietari sunt plecați din țară, alții nu sunt de acord. Dacă nu obții acordul tuturor, nu ai făcut nimic. Ar trebui să existe o lege care să reglementeze aceste lucruri, altfel fac un sistem pe banii mei și mă trezesc la anul că spune un proprietar de teren că i-am încălcat proprietatea cu țeava mea. Și atunci cum să mă gândesc la irigații, dacă nu am o lege care să îmi protejeze investiția? Dacă vorbim despre canalele de irigații, acestea ar trebui să aibă o impermeabilizare durabilă și bună. Apa care pleacă de la sursă ajunge înjumătățit sau chiar mai puțin la plantă și practic cel care irigă plătește dublu apa pe care o consumă. Asta este o neregulă. Trebuie realizată o impermeabilizare bună și asta nu înseamnă să inventăm noi roata. Uitați-vă la Spania, ale cărei sisteme de irigații au canale din beton prin care nu se pierde apa.

Achim Irimescu: „Producția agricolă din anul 2016 este favorabilă, deși a fost un an destul de secetos. Firește că toți ne dorim ca România să devină cel mai important producător de porumb din Uniunea Europeană. Deocamdată Franța, cu o suprafață cultivată mai mică decât în țara noastră, obține o producție mai mare. Este o consecință a faptului că fermierii români nu au posibilitatea să aplice tehnologii adecvate. Ne dorim ca în viitor să apară și în România cât mai multe ferme comerciale viabile. În plus ar trebui ca micii fermieri să se informeze, să se asocieze și să se cupleze la piață.“

Nicolae Sitaru: „Este foarte posibil ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană. Cu fermele mari pe care le are țara noastră suntem la nivelul producției de porumb europene. Ce se întâmplă în agricultura mică este altceva. O altă problemă este cea a terenurilor fărâmițate. Dacă nu ar fi fost acest impediment, cu toate ploile care au fost și vă spun că nici Franța nu obținea o producție mai mare decât noi.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 12-13

Abonează-te la acest feed RSS