- Actualitate
- Decembrie 04 2022
Femeile din agricultură, între responsabilitate și respect
Despre agricultură se spune că este un domeniu masculin, iar statisticile din întreaga lume arată faptul că încă există discriminări de gen. Femeile care activează în agricultură se confruntă cu o discriminare semnificativă în ceea ce privește proprietatea asupra terenurilor, egalitatea de remunerare, participarea în luarea deciziilor și accesul la resurse și credite ori accesul la piață. În România, aceste diferențe sunt în scădere, însă cea mai mare problemă rămâne egalitatea de șanse în a primi finanțare în cazul unei achiziții mari pentru propria afacere.
8 miliarde și nevoi tot mai mari
Recent, Organizația Mondială a Națiunilor Unite (ONU) a anunțat faptul că populația lumii a depășit marți 8 miliarde de locuitori, iar acest lucru este văzut ca „o etapă importantă în dezvoltarea umană“. Se presupune că, în anul 2050, pe Pământ vor trăi cca 9 miliarde de oameni, deci crește populația, crește și nevoia de hrană. În acest context, atingerea egalității de gen nu este doar lucrul corect de făcut, ci este un ingredient esențial în lupta împotriva sărăciei extreme, a foametei și a malnutriției, fenomene încă prezente în multe zone ale lumii.
Creșterea producției agricole nu depinde doar de efortul companiilor de a veni cu soluțiile optime în ceea ce privește inputurile, ci și de oferirea egală de șanse între bărbați și femei în agricultură. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, statisticile arată că producțiile agricole în zonele sărace ar putea crește până la 4%, iar numărul persoanelor malnutrite ar putea fi redus cu până la 17%.
Femeile din mediul rural reprezintă un sfert din populația lumii și joacă un rol esențial în producția globală de alimente. Organizația Internațională a Muncii estimează că femeile reprezintă 41% din forța de muncă agricolă a lumii, iar proporțiile sunt chiar mai mari în țările în curs de dezvoltare. Potrivit FAO, dacă femeile fermier ar avea același acces la resurse ca bărbații, ar putea crește randamentul fermelor lor cu 20-30%, reducând probabil numărul de oameni înfometați din lume cu până la 150 de milioane.
În prezent, femeile reprezintă aproape jumătate din toată munca agricolă efectuată în Africa, iar în India, peste 80% din munca în sectorul zootehnic și o treime în sectorul culturilor sunt realizate de femei. În ciuda acestor responsabilități substanțiale, accesul femeilor la resurse și servicii productive și chiar la informații despre tehnologii și practici agricole este limitat, iar nevoile și vocile lor sunt rareori auzite.
Pandemia ce a stopat pentru o bună perioadă bunul mers al lucrurilor în lume a condus la efecte negative în ceea ce privește munca femeilor în agricultură, existând multe cazuri în care femeile au fost nevoite să renunțe la locul lor de muncă pentru a avea grijă de copii ori pur și simplu au fost disponibilizate. Să revenim în Europa unde, pe lângă pandemie, un alt eveniment nefericit încă are ecouri în traiul zilnic, deci și în agricultură. Conflictul Ucraina a avut un impact major nu doar în rândul femeilor din acolo, ci pentru noi toți. După cum arată un recent raport ONU, perturbarea actuală a piețelor alimentare și a energiei nu a făcut decât să intensifice diferențele de gen, provocând rate de insecuritate alimentară, malnutriție și sărăcie energetică. De aici a reieșit o altă problematică, și anume aceea a crizei globale a costului vieții.
Chiar înainte de război, prețul alimentelor de bază pentru milioane de oameni creștea din cauza crizei climatice și a problemelor legate de lanțul de aprovizionare. Pandemia a dublat numărul persoanelor care se confruntă cu nesiguranța alimentară în întreaga lume, până la 276 de milioane, potrivit statisticilor Programului Alimentar Mondial. În iunie, ONU a declarat că invazia Ucrainei de către Rusia a împins încă 71 de milioane de oameni în sărăcie.
Care este situația în România
În țara noastră, Corteva Agriscience este una dintre companiile care desfășoară un program pentru susținerea femeilor din mediul rural care lucrează în agricultură. Recent, reprezentanții companiei au făcut public rezultatul unui studiu cu privire la stilul de viață, prioritățile și provocările cu care se confruntă femeile din România care lucrează în agricultură în viața de zi cu zi.
Rezultatele sondajului arată faptul că 53% dintre femeile intervievate consideră că discriminarea a scăzut în ultimii 10 ani, iar 35% afirmă că aceasta va dispărea în următorii 10 ani. Cu toate acestea, încă percep discriminarea de gen în agricultura românească ca fiind un fenomen răspândit. În evaluarea evoluției fenomenului de discriminare, aproape 54% dintre respondente au remarcat că în agricultură femeile, prin comparație cu bărbații, au mai puține șanse de a primi finanțare în cazul unei achiziții mari de afaceri (54%); au mai puțin timp de dedicat pentru ele și pentru hobby-urile lor (52%) și au mai puține oportunități de carieră (49%), precum și un venit mai mic (40%).
Majoritatea femeilor intervievate au raportat progrese către egalitatea de gen, dar 80% au declarat, de asemenea, că eforturile depuse de stat nu sunt suficiente pentru a atrage femeile către agricultură. La evaluarea diferitelor programe guvernamentale menite să atragă femeile în agrobusiness nu au fost găsite priorități semnificative. Toate programele prezentate în chestionar au primit 30-40% sprijin din partea respondentelor.
Potrivit respondentelor, au fost identificate patru direcții cheie pentru a elimina obstacolele aflate în calea egalității:
Politici de gen: protejarea și educarea femeilor cu privire la discriminare, educație de gen prioritizând egalitatea în drepturi și oportunități atât pentru bărbați cât și pentru femei, precum și emanciparea femeii.
Educație: acces la formare în noile tehnologii în agricultură.
Economie: consiliere în afaceri, dezvoltarea de programe speciale pentru a atrage femeile către agrobusiness, introducerea de programe de stat pentru sprijinirea micilor întreprinderi în domeniul agriculturii.
Social: cultivarea unei imagini atractive a muncii rurale și a femeii moderne în agricultură, în mass-media, crearea de evenimente pentru femeile din agrobusiness.
„Femeile au o contribuție esențială la economia agricolă și rurală din toată România și, adesea, gestionează gospodării complexe și urmăresc strategii multiple în traiul zilnic. Acest studiu mărește înțelegerea diversității rolului femeilor în agricultură și a constrângerilor cu care se confruntă ca fermieri și muncitori rurali. În plus, reafirmă că femeile inovatoare din zonele rurale hrănesc mai mult decât familiile și comunitățile lor, ele ajută la hrănirea lumii“, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România & Moldova.
Larissa DINU
- Magazin
- Octombrie 19 2020
Modul în care dronele remodelează agricultura
În fiecare an, aproximativ 200.000 de oameni mor din cauza otrăvirii cu pesticide în întreaga lume, un număr mare dintre aceștia căzând pradă pulverizării directe cu aceste substanțe chimice. Organizația Națiunilor Unite a lansat un raport în anul 2017, atrăgând atenția publicului asupra acestui aspect ignorat de mult timp. Expunerea toxică la pesticide ar putea provoca probleme de sănătate, de la cancer, sterilitate, malformații congenitale și până la tulburări neurologice. „În unele țări, otrăvirea cu pesticide depășește chiar și decesele cauzate de bolile infecțioase“, se menționează în acel raport.
Intoxicarea cu pesticide a fost, timp de milenii, o reală problemă pentru fermierii din întreaga lume. Cu toate acestea, nu a apărut nicio soluție eficientă până în ultimii ani, când oamenii de știință au început să folosească roboți automatizați în agricultură. Un exemplu elocvent în acest sens este China.
China are aproximativ 134,86 milioane de hectare de teren arabil, potrivit Ministerului Resurselor Naturale al țării, dintre care 66% sunt extinse în regiuni deluroase și muntoase, precum și pe platouri.
Când o echipă s-a îndreptat către plantațiile de nuci de betel din Hainan, care reprezintă aproximativ 95% din recolta totală a țară, au descoperit că fermierii de acolo trebuiau să țină un stâlp de 10 metri pentru a pulveriza pesticide pe respectivele nuci de betel, printr-un sistem agățat undeva la înălțime. Produsele chimice se scurgeau în jos, expunând fermierii la efecte toxice. În plus, pesticidele nu au fost atât de eficiente. Este de menționat și faptul că acest fruct tropical oferă o sursă majoră de venituri generațiilor de fermieri din această provincie din sudul Chinei. În prezent, 2,3 milioane de fermieri cultivă această cultură, în ciuda pericolelor pentru sănătatea lor.
Zorii unei noi ere
Introducerea dronelor de praf de culturi i-a liniștit pe cultivatorii de nuci de betel de acolo. Cu cât panta este mai abruptă, cu atât este mai periculos pentru fermieri să pulverizeze pesticide pe culturile lor. Practic, aceștia trăiesc „la mila naturii“. În estul Chinei, pe plantațile din Zhejiang, unde dealurile ocupă 70% din suprafața sa terestră, drona mărește eficiența fermierilor de nuci de pecan cu un factor de 20% și reduce forța de muncă intensivă cu 90%, potrivit fermierilor.
De exemplu, anul trecut fermierii care au avut culturi de nuci de pecan au gestionat acolo 1.000 de mii (66,6 hectare) de teren pentru a lucra, dar anul acesta pot lucra 3.000 mii. Tehnologia eliberează fermierii de munca intensivă pentru a se concentra pe adăugarea unei valori mai mari producției. Experiența pe care o câștigă din cultivarea nucilor de pecan poate fi, prin urmare, utilizată mai departe în lanțul de aprovizionare, de la procesare la vânzarea nucilor.
Drona autonomă a crescut în popularitate pe piețele de peste mări în ultimii ani deoarece a făcut munca la fermă mai sigură și mai ușoară. Folosirea dronelor în loc de oameni pentru pulverizarea substanțelor chimice a atenuat expunerea cronică a fermierilor la toxine atât în țările sărace din agricultură, cât și în lumea dezvoltată.
Produsele au fost exportate către o serie de țări nu doar în țările adiacente din Asia de Sud-Est, cum ar fi Thailanda, India și Japonia, ci și către Brazilia – al doilea cel mai mare exportator de porumb din lume și SUA, unde fructele și nucile sunt cultivate de mulți fermieri.
În contextul mondial, pandemia a alimentat și mai mult cererea de drone. Anterior, Statele Unite nu aveau forță de muncă pentru a ieși pe terenurile agricole, așa că au importat muncitori din Mexic pentru a face față deficitului. Anul acesta, COVID-19 și politicile stricte de imigrație au agravat și mai mult lipsa forței de muncă. În California deluroasă, care găzduiește 11.462 de ferme de struguri, comanda pentru drone a crescut considerabil în această primăvară.
În timp ce compania de tehnologie lucrează zi și noapte pentru a crește producția, inginerii și oamenii de știință cu experiență în tehnologie din șapte țări colaborează pentru a perfecționa această dronă mică, cu aspect simplu, în timp ce lucrează la cercetare și dezvoltare în domeniile vizuale, control automat, inteligența artificială, precum și protecția plantelor.
Eforturile lor sunt conduse de o firmă de tehnologie chineză. Acum, când agricultura se confruntă cu un impuls enorm la nivel mondial, concentrarea pe mașinile agricole inteligente ar putea fi o șansă pentru China să preia conducerea.
Anca Lăpușneanu
- Social
- Iunie 03 2020
Previziunile ONU și ale Băncii Mondiale: cei săraci vor deveni mai săraci și vor fi mai mulți
Sfârșitul anului 2019 a marcat trecerea către o perioadă umanitară și economică pentru care se pare că nu am fost pregătiți. Dezlănțuirea virusului Covid-19 în Asia și mai apoi pe celelalte continente a pus din nou omenirea în fața unor realități care apar ciclic în istorie. Economia este în continuare fragilă și fiecare fisură determină un val de sărăcire care împovărează și mai mult omenirea. Așa că obiectivul organizațiilor mondiale de a stopa foametea este aproape de fiecare dată zădărnicit de către o criză economică pretextată într-un fel sau altul. Pandemia Covid-19 nu a fost cu nimic diferită de situațiile anterioare. La fel ca și în celelalte puncte zero ale economiei mondiale, și acum au apărut taberele pro și contra veridicității crizei. A fost independentă de factorii de decizie umani, a fost provocată? Până să avem răspunsurile oneste, avem cifrele care arată că pandemia și criza economică care i-a succedat au condamnat în continuare la sărăcie 35 de milioane de oameni.
35 de milioane de oameni condamnați în continuare la sărăcie
După fiecare val al crizelor mondiale urmează analiza. Așadar, ce spune Banca Mondială? Într-unul dintre scenariile cele mai sumbre prefigurate, instituția prevede că aproape 35 de milioane de oameni vor fi condamnați în continuare la sărăcie, asta însemnând că trebuie să își asigure traiul zilnic cu doar 5,50 USD pe zi. Potrivit Băncii Mondiale, din cei 35 de milioane de oameni, impactul financiar al pandemiei de coronavirus îl vor resimți cel mai puternic cca 24 de milioane de oameni din Asia de Est și Pacific, în special cei care muncesc în industrii vulnerabile în fața acestor schimbări economice provocate de pandemie. Spre exemplu, turismul din Thailanda și insulele din Oceanul Pacific, alături de alte domenii de manufacturiere din Vietnam și Cambodgia.
Deși Asia, în special China, a fost considerată motorul economic mondial în ultimul deceniu, previziunile Băncii Mondiale sugerează că pandemia coronavirusului a oprit această dezvoltare, iar recuperarea va fi lungă și dificilă. În China, unde a început focarul, impactul virusului asupra economiei, în contextul în care pandemia nu se agravează, va înregistra o creștere lentă de 2,3% anul acesta față de 6,1% anul trecut. Și pentru alte țări din Asia de Est și Pacific previziunile Băncii Mondiale sunt la fel de sumbre. Scenariul de bază prevede o creștere economică lentă de până la 2,1% în scenariul de bază, comparativ cu creșterea de 5,8% înregistrată în 2019. Dincolo de cifre, concluzia Băncii Mondiale este aceea că numărul oamenilor săraci va crește, iar cei deja săraci vor deveni și mai săraci. Lupta împotriva crizei se va purta și în țările bogate care vor trebui să găsească soluții pentru a-și menține pe linia de plutire afacerile şi economia.
„Urmează o foamete de proporții biblice“
La finalul anului 2019 Organizația Națiunilor Unite în colaborare cu alte instituții de profil a dat publicității un raport potrivit căruia cel puţin 265 de milioane de persoane se aflau în pragul înfometării încă dinainte de declanșarea pandemiei Covid-19. Deși raportul nu a fost încă reactualizat, reprezentanții ONU sunt de părere că această cifră a crescut considerabil după declanșarea pandemiei.
Într-un interviu televizat acordat postului CNN, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, a afirmat că „peste 30 de ţări sărace ar putea trece printr-o perioadă de foamete extremă, iar în 10 dintre aceste ţări există deja peste 1 milion de oameni în pragul înfometării. Nu e vorba despre oameni care adorm fără să fi mâncat. Vorbim despre condiţii extreme, stare de urgenţă, oameni care vor muri în lipsa hranei. Nu e doar pandemie, ci o pandemie a foametei. Este o catastrofă umanitară şi alimentară. Suntem martori la un fenomen extins, foamete de proporţii biblice.“
Potrivit oficialului, acesta a semnalat Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite și lideri mondiali că trebuie să se acționeze rapid și inteligent.
„Dacă avem bani şi menţinem lanţurile de aprovizionare deschise putem evita foametea. Putem opri tragedia dacă acţionăm acum. Banii singuri nu vor fi suficienţi. Pentru ajutoare este dificil să treacă de blocajele de circulaţie impuse în întreaga lume. Avem nevoie de bani şi de acces. Nu una sau alta, ne trebuie amândouă. Putem preveni foametea la nivel global.“
Raportul foametei arată o creștere în ultimii trei ani consecutivi
Ultimele date statice ale ONU arată că, prin comparație cu anul 2018 când existau 811 milioane de oameni care nu dispuneau de hrană suficientă, în 2019 numărul lor a crescut la 820 de milioane. Este al treilea an consecutiv de creștere a numărului de oameni săraci. Foametea este în creștere în multe țări în care creșterea economică este întârziată, în special în țările cu venituri medii și în cele care se bazează foarte mult pe comerțul internațional de mărfuri primare. Raportul anual al ONU a constatat, de asemenea, că inegalitatea veniturilor este în creștere în multe dintre țările în care foametea este în creștere.
Raportul din 2019 semnalează și impactul insecurității alimentare. Astfel se arată că 17,2% din populația lumii nu are acces regulat la „hrană nutritivă și suficientă“. Chiar dacă nu este neapărat vorba despre foamete, acești oameni pot dezvolta diverse forme de malnutriție și sănătate precară, se arată în raport.
În ceea ce privește copiii, raportul a dezvăluit că, începând cu 2012, nu s-au înregistrat progrese în creșterea numărului de nou-născuți care să aibă o greutate optimă la naștere. În plus, în timp ce numărul de copii sub cinci ani afectați de creșterea scăzută în înălțime s-a diminuat în ultimii șase ani cu 10% la nivel global, ritmul progresului este prea lent pentru a atinge obiectivul din 2030 de reducere la jumătate a numărului de copii care nu cresc în înălțime din cauza hranei deficitare sau a foametei.
Laura ZMARANDA
- Actualitate
- Martie 13 2019
Viitorul fermelor de familie dezbătut la sediul MADR
Ministrul Petre Daea a deschis oficial, în data de 12 martie 2019, conferința referitoare la viitorul fermelor familiale în perspectiva lansării “Deceniului ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”, primul eveniment organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la București, în contextul Președinției române a Consiliului UE.
Manifestarea a reunit personalități, ambasadori din statele membre ale UE, ambasadori din țările din zona Balcanilor de Vest și din Vecinătatea Estică, experți la nivel înalt din cadrul Comisiei Europene (Javier Alcazar Sirvent – Șef de Unitate), de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (Petr Blizkovsky, Director) și din partea FAO (Marcela Villarreal, Director al Diviziei de Parteneriat FAO, Morten Hartvigseg, Manager inițiative regionale pentru fermele de familie și micii agricultori), profesori universitari (Natalija Bogdanov, Profesor la Universitatea din Belgrad, Serbia) și reprezentanți ai fermelor familiale.
Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au participat la eveniment secretarii de stat Daniel Dumitru Botănoiu, Alexandru Valentin Țachianu, Teodora Gabriela Gheniu, Daniel Eugeniu Crunțeanu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Constantin Ilie Aprodu, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din MADR.
Obiectivul acestei întâlniri a fost facilitarea schimbului de experiențe și bune practici, precum și discuții cu privire la provocările cu care se confruntă fermele familiale din Europa.
În deschiderea discursului său, ministrul Daea a afirmat: ”Salutăm inițiativa FAO privind Deceniul Fermelor de Familie, care își propune să ofere sprijin tehnic guvernelor privind susținerea și schimbul de bune practici, menținerea agriculturii familiale ca prioritate pe agenda internațională”. Totodată, ministrul a declarat că fermierii dețin cunoștințele necesare pentru a transforma sistemele alimentare astfel încât să poată produce hrana necesară tuturor, menținând în același timp biodiversitatea și durabilitatea mediului. Petre Daea a subliniat, de asemenea, faptul că fermierii au nevoie de accesul la știință, tehnologie, inovare pentru ca antreprenoriatul lor să devină de succes și să asigure trecerea de la agricultura de subzistență la producția sustenabilă și valorificare pe piață. În același timp, o atenție deosebită trebuie acordată susținerii accesului femeilor și tinerilor din mediul rural. Citându-l pe directorul general FAO, Graziano da Silva, ministrul Daea a reamintit că “fermele de familie sunt cele care pot păstra cel mai bine tradiția zonelor rurale și pot promova produsele locale”. Datele ONU arată că fermele de familie însumează peste 500 milioane de ferme la nivel mondial. În sectorul pescăresc, 90% din 140 de milioane de persoane implicate la nivel mondial sunt pescarii la scară mică care oferă peste 60% din pește destinat consumului uman direct.
FAO a condus prima discuție în cadrul conferinței, analizând rolul fermelor de familie în dezvoltarea durabilă. Sesiunea a abordat contribuția micilor fermieri în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a explicat situația generală a fermelor de familie din Europa și Asia Centrală.
Sprijinul acordat micilor fermieri și fermelor familiale este una dintre cele patru priorități regionale ale FAO din Europa și Asia Centrală, în care FAO urmărește îmbunătățirea dezvoltării politicilor, a producției agricole durabile și a mijloacelor de subzistență din mediul rural, reducând în același timp sărăcia rurală.
Principalele puncte comune regăsite în cadrul expunerilor au fost: necesitatea unor politici publice pentru susținerea fermelor de familie, îmbunătățirea incluziunii socio-economice, creșterea cunoștințelor despre fermele de familie, drepturi egale pentru femei, suport acordat fermelor de familie pentru dobândirea unei dezvoltări durabile și pentru crearea de noi locuri de muncă, sprijin acordat fermelor mici pentru a se putea adapta schimbărilor climatice.
În a doua parte a conferinței, directorul general al Autorității de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a susținut o prezentare în care a făcut cunoscută situația fermelor de familie din România.
Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilității producției alimentare, a gestiunii durabile a resurselor naturale și a biodiversității și conservării unei vieți rurale autentice.
Dezbaterea găzduită de Ministerul Agriculturii este prima manifestare din 2019 pe această temă de interes major pentru sectorul agricol mondial care trebuie să asigure hrană de calitate pentru o populație în creștere.
Sursa: madr.ro
- Actualitate
- Decembrie 19 2018
ONU - Al Treilea Comitet aprobă: Declarația Națiunilor Unite a Drepturilor Țăranilor și altor persoane care lucrează în mediul rural
Cine s-ar fi gândit în anul de grație 2018 că drepturile unei categorii sociale precum țăranii ar trebui certificate de o organizație precum ONU? Adevărul este că în multe colțuri ale lumii țăranii au drepturi mult mai puține comparativ cu cei din țările occidentale. În plus, Organizația Națiunilor Unite a considerat că țăranilor le trebuie recunoscute meritele în ceea ce privește contribuțiile lor la bunăstarea și calitatea vieții societăților pe care le hrănesc prin propria muncă lor.
O protecție mai bună
Declarația Națiunilor Unite are ca scop o mai bună protejare a drepturilor tuturor populațiilor rurale, incluzând țărani, pescari, nomazi, muncitori agricoli și popoare indigene, îmbunătățirea condițiilor de trai, precum și consolidarea suveranității alimentare, lupta împotriva schimbărilor climatice și conservarea biodiversității. Aprobarea Declarației reprezintă de asemenea o contribuție importantă la eforturile comunității internaționale de a promova agricultura familială și agricultura țărănească, informează biroul de presă ONU. Astfel, al Treilea Comitet (Social, Umanitar, Cultural) al Adunării Generale a Națiunilor Unite a votat în favoarea Declarației ONU a Drepturilor Țăranilor și ale altor persoane care lucrează în mediul rural, prin Rezoluția nr. A/C.3/73/L.30. Aceasta a fost aprobată prin 119 voturi în favoare, 7 voturi împotrivă și 49 de abțineri. Este un pas înainte semnificativ al campaniei conduse de La Via Campesina, cea mai mare mișcare țărănească din lume, sprijinită de nenumărate organizații internaționale, precum FIAN International și CETIM. Bolivia, președinta procesului, a subliniat importanța Declarației pentru realizarea unor societăți mai reziliente, sustenabile și incluzive:
„Credem că avem în fața noastră un pas major către politici publice care recunosc nu doar drepturile și nevoile țăranilor, dar și contribuțiile lor la bunăstarea și calitatea vieții societăților pe care le hrănesc prin munca lor zilnică. Suntem siguri că acest instrument va juca un rol central în cadrul drepturilor omului, precum și în eradicarea foametei și a sărăciei, în linie cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cu Decada pentru Agricultura Familială și fără a lăsa pe cineva în urmă.“
Eforturi susținute
Încă de la adoptarea sa în Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, la sfârșitul lunii septembrie, La Via Campesina și aliații săi au depus eforturi pentru a se asigura că Declarația va fi adoptată și în Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Delegații La Via Campesina prezenți la New York de la începutul sesiunii celui de-Al Treilea Comitet și-au exprimat satisfacția în urma rezultatelor votului. „În acest moment istoric, când capitalul financiar și corporațiile își întăresc ofensiva de a monopoliza hrana și de a acapara pământul și bunurile naturale, cu costul vieților noastre, adoptarea Declarației Drepturilor Țăranilor în Al Treilea Comitet al Adunării Generale ONU este o victorie strategică nu doar pentru țărani, dar și pentru popoarele lumii, în general. Vom continua pe această lungă cale a unității pentru justiție socială convinși că democrația este pe deplin posibilă printr-o reformă agrară, rolul social al pământului și posedarea drepturilor țăranilor“, a declarat Diego Monton, reprezentantul La Via Campesina. Acordul Comitetului privind Declarația a fost marcat de dezbateri, dar a beneficiat și de sprijinul major al Africii, Asiei și Americii Latine. Câteva reacții negative din partea Europei și a altor regiuni au fost exprimate, iar delegația SUA a respins textul pe baza unei îngrijorări constante că Declarația urmărește extinderea drepturilor existente, evidențiind drepturile umane ale țăranilor față de cele ale altor grupuri, precum și drepturile colective stipulate în conținutul Declarației.
Extinderea drepturilor
Declarația urmărește extinderea drepturilor existente, evidențiind drepturile umane ale țăranilor față de cele ale altor grupuri, precum și drepturile colective stipulate în conținutul Declarației. Răspunsurile țărilor europene au fost împărțite. „Votul Comitetului nu a fost unul simbolic, ci un pas necesar pentru a înainta cu decizia Consiliului Drepturilor Omului de la Geneva din luna septembrie. Am fost martori la o diversitate de poziții din partea țărilor Europei de Est și de Vest. Mulțumim acelora care ne-au susținut. Votul lor favorabil plasează valoarea umană în drepturile omului, dând speranță milioanelor de țărani de pe întregul continent. În acele țări care au votat împotrivă sau s-au abținut este bine de știut că țăranii și fermele mici familiale nu pot fi lăsate în urmă“, a declarat Ramona Duminicioiu din partea Coordonării Europene Via Campesina.
Declarația Națiunilor Unite a Drepturilor Țăranilor și ale altor persoane care lucrează în mediul rural va fi ratificată în mod formal de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în luna decembrie a acestui an, urmând decizia celui de-Al Treilea Comitet.
„Puterea mișcării țărănești se simte la cel mai înalt nivel al guvernării internaționale: de aceea, trebuie să recunoaștem eforturile și pasiunea atâtor țărani de peste tot din lume. Solidaritatea la nivel internațional a țăranilor este o dovadă a cât de aproape suntem unii de alții, că problemele noastre sunt interconectate, indiferent de unde locuim. Totuși, ziua de azi este doar un pas pe calea lungă a justiției drepturilor omului pentru oamenii din mediul rural. Vom duce mai departe acest moment și vom pune în acțiune Declarația la toate nivelurile societății“, Jessie MacInnis, La Via Campesina America de Nord.
La Via Campesina (calea țărănească) a fost fondată în 1993 de către organizațiile de fermieri din Europa, America Latină, Asia, America de Nord, America Centrală și Africa. Se descrie ca o „mișcare internațională care coordonează organizațiile țărănești ale producătorilor mici și mijlocii, muncitorilor agricoli, femeilor din mediul rural și comunităților indigene din Asia, Africa, America și Europa“.
„După aprobarea Declarației de către Adunarea Generală ONU, în luna decembrie, vom începe un nou capitol al Drepturilor Țăranilor și solicităm tuturor țărilor membre ONU să se angajeze în implementarea Declarației. Suntem hotărâți să contribuim la o societate mai bună, să luptăm împotriva schimbărilor climatice, să punem capăt foametei, să asigurăm hrană diversă și nutritivă tuturor. Din fericire, prin recunoașterea drepturilor noastre, acest nou instrument internațional ne va permite și mai mult să facem acest lucru“, Ramona Duminicioiu, La Via Campesina Europa.
Bogdan Panțuru
Nevoile de alimentaţie a unei populaţii din ce în ce mai numeroase şi schimbările climatice, care agravează perioadele de inundaţii şi secetă, consumă din ce în ce mai mult din resursele de apă potabilă, la nivel global. Tocmai din acest motiv Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trage un semnal de alarmă şi cere urgent îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă. Până nu va fi prea târziu.
Consum nesustenabil
Un studiu al ONU dat publicităţii în luna martie arată că nivelul actual de consum al apei potabile este nesustenabil. Iar, fără o gestionare strictă a acestuia, în curând vom avea o criză a apei, mult mai gravă decât criza petrolului. „La actualul nivel de consum, lumea s-ar putea confrunta cu o scădere de 40% a rezervei de apă potabilă în doar 15 ani“, se arată în raportul „Programul Mondial de Evaluare a Apei“ coordonat de ONU. În acelaşi studiu se afirmă şi că „apa s-ar putea dovedi mai preţioasă decât petrolul în cel mult un deceniu şi jumătate“. Şi asta în condiţiile în care se aşteaptă ca populaţia lumii să ajungă la 9 miliarde de locuitori în 2050, faţă de 7 miliarde cât este în prezent. În plus, dezvoltarea continuă a centrelor urbane adaugă o presiune în plus pe resursele de apă. Astfel, potrivit Naţiunilor Unite, până în 2050, 71% din populaţia globului va locui în oraşe, faţă de 49% câţi locuiesc în prezent. Conform studiului ONU, 50% din zonele locuite de pe glob folosesc strict resursele de suprafaţă pentru acoperirea necesarului zilnic de apă, iar 20% din bazinele acvifere ale lumii sunt deja suprasolicitate. Şi alte rapoarte făcute de diferite ţări arată că peste tot pe glob există suprafeţe imense aflate în criză de apă din cauza secării acviferelor. Peste un miliard de oameni, 1 din 7 oameni de pe planetă, nu au acces la apă potabilă sigură. Jean Chrétien, ex-premier al Canadei şi director în cadrul Inter Action Council, a declarat recent că „viitorul impact politic al crizei apei poate fi devastator. Folosirea apei în modul în care am făcut-o până acum nu poate susţine viitorul umanităţii.“
Câteva exemple...
La sfârşitul lunii februarie, în oraşul brazilian São Paulo (supranumit Oraşul Burniţei), cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori, seceta a devenit atât de puternică încât locuitorii au început să foreze prin podele şi în parcări pentru a ajunge la apă. Autorităţile au anunţat că în curând va urma raţionarea aprovizionării cu apă. „Cetăţenii vor avea acces la apă doar două săptămâni pe lună“, au anunţat autorităţile. În statul american California, autorităţile au relevat faptul că statul a intrat în cel de-al patrulea an de secetă, luna ianuarie 2015 fiind cea mai secetoasă de când au început măsurătorile meteorologice. În acelaşi timp, consumul de apă pe cap de locuitor a continuat să crească, iar autorităţile au informat că, începând din acest an, apa va fi raţionalizată în stat. Şi încă ceva... Potrivit ultimelor prospecţii, California ar avea rezerve de apă doar pentru un an... În Orientul Mijlociu, zone rurale întregi s-au transformat în deşert ca urmare a folosirii în exces a apei. Iranul este cel mai puternic afectat. Supraconsumul, alături de precipitaţiile reduse, au făcut ravagii asupra resurselor de apă ale Iranului şi asupra producţiei agricole. În mod similar, Emiratele Arabe Unite investesc în uzine de desalinare a apei şi în facilităţi de tratare a apei ca urmare a lipsei acute de apă cu care se confruntă. Chiar prinţul moştenitor, şeicul Mohammed bin Zayed al-Nahyan, a declarat că: „Pentru noi apa a devenit mai importantă decât petrolul.“
Vinovaţii
Totuşi, de ce s-a ajuns în această situaţie? Explicaţia o găsim tot în raportul ONU. „Creşterea economică şi a standardelor de viaţă în rândul clasei de mijloc a generat un consum ridicat al apei, care se dovedeşte nesustenabil acolo unde resursele sunt limitate sau în zone unde distribuţia, preţul, consumul şi managementul resurselor de apă sunt deficitare.“ Totodată, „factorii care stau în spatele epuizării resurselor de apă se regăsesc în consumul crescut de carne, achiziţionarea unor locuinţe mai spaţioase, existenţa mai multor autovehicule pe şosele şi folosirea aparatelor electrocasnice consumatoare de curent, toate acestea fiind emblemele actualei clase de mijloc“, arată specialiştii ONU în raport. Pe de altă parte, credem noi, actualul sistem economic bazat pe „creştere infinită“, de la an la an, este unul împotriva naturii. Din simplul motiv că nu poţi avea o creştere perpetuă pe o planetă cu resurse limitate. Din ce în ce mai limitate...
Şi, odată cu creşterea cerinţei de apă, aprovizionarea în anumite zone scade tot mai mult din cauza secetei, a gheţarilor care se topesc, a râurilor care şi-au schimbat cursul, avertizează raportul. În plus, canalele de exploatare spre pânzele freatice s-au triplat, cel puţin, în ultimii 50 de ani, iar „indiferent de cât de mari sunt volumele conţinute de aceste rezervoare naturale, întrucât nu este vorba despre resurse regenerabile, riscă să sfârşească prin a fi epuizate dacă nu sunt gestionate în mod corect“, explică raportul. Şi, nu în ultimul rând, potrivit raportului, creşterea cererii alimentare ar urma să se traducă printr-o creştere cu 19% a apei utilizate în sectorul agricol ce reprezintă deja, la momentul actual, 70% din consumul global de apă. Aceste cifre riscă să fie chiar mai ridicate în absenţa unor reforme aprofundate aplicate managementului extragerii şi utilizării apei potabile“, avertizează autorii documentului.
ONU vs NASA
Dacă aveţi senzaţia că raportul ONU este alarmist, nu este deloc aşa. Un studiu comandat de NASA şi efectuat de sociologi şi naturalişti, publicat la sfârşitul anului trecut, este şi mai categoric. Şi anume, studiul susţine că în următoarele decenii vor exista evenimente extreme produse de un cumul de factori precum clima, apa, energia, populaţia. Cercetătorii s-au bazat pe un sistem care intersectează cu mai multe ştiinţe, denumit Handy (Uman şi Natură în Dinamică). Cauzele care vor duce la acest sfârşit sunt, pe de o parte, proasta gestionare a resurselor naturale, pe de altă parte, împărţirea inechitabilă a bogăţiilor în lume. Astfel, în cadrul raportului NASA, cercetătorii afirmă că, „în următorii ani, un val de frig va cuprinde planeta, care va dura 30 de ani. Activitatea soarelui s-a diminuat şi se va diminua accentuat în următoarele decenii. Soarele a avut o activitate diminuată la sfârşitul anului 1700 şi la începutul anului 1800, fenomen denumit solar minimum.(...) Începând cu 2007, procesul de răcire planetară a început“. „Vârful acestei perioade de frig va fi atins între 2020 şi 2030. Cererile de petrol vor creşte, iar agricultura nu va mai fi aşa cum o ştim“, arată climatologul John Casey, unul dintre realizatorii studiului.
Bogdan Panţuru