Un operator român de pe piața grâului întâmpină probleme cu importatorii din Egipt care refuză achiziționarea a 63.000 de tone de grâu deși cantitatea era deja contractată. În aceste condiții, printr-un comunicat de presă, reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susțin faptul că din punct de vedere calitativ, grâul românesc respectă toate condiţiile de calitate, nivelul de infestare cu ciuperca fitoparazită „cornul secarei” fiind sub 0,05%.

În situaţia particulară a operatorului român, procentul de infestare cu ciuperca în cauză a fost de 0,0001%, deci de o mie de ori mai mic decât limita maximă admisă, care este de 0,1%. Mai mult decât atât, se mai precizează faptul că practicile importatorului egiptean nu au în vedere calitatea grâului, ci mai degrabă intenţia de a mări presiunea asupra preţului mărfii deja contractate, grâul românesc îndeplinind condiţiile de calitate solicitate pe piaţa cerealelor.

După ce ieri a fost adoptată moțiunea depusă de PSD și ALDE împotriva ministrului Irimescu, reacția din partea ministerului nu a întârziat să apară. Astfel, printr-un comunicat de presă, se fac următoarele precizări:

“În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, precizăm că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat - peste 1,22 Miliarde Euro din noiembrie până în prezent - deşi întârzierile se datorează 100% fostei conduceri.

Prezentăm mai jos întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor:

- adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor:

• Ordinul 619 a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere;
• contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015).

-  decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – dată la care ar fi trebuit să înceapă plăţile în avans!

-  neasigurarea la timp de fosta conducere a Ministerului a fondurilor necesare modulului de plăti ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ

-  eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni.

La acestea se adauga desigur decizia eronată a fostului ministru de a aplica în 2015 şi 2016 un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014!

Toate aceste erori şi întârzieri grave pălesc însă în fata eşecului în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală: dezangajarea în 2015 a 1 miliard Euro şi corecţii financiare pentru cele două agenţii de plăţi în suma de peste 800 milioane Euro (numai pentru descărcarea de conturi a celor două agenţii în anul 2015 penalizări de circa 80 milioane Euro).

Să mai adăugăm faptul că fostul ministru a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia de finanţare şi investiţii rurale (AFIR) pe motiv ca acestea s-ar plăti din fonduri europene. Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an actualul ministru a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1800 salariaţi ai AFIR!

Culmea, toată această situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!

Ce a realizat actualul ministru de la preluarea portofoliului:

- simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016 - dosar de 9 ori mai redus faţă de cel din 2015 ! Aceasta a permis introducerea cererilor de la 1 martie, aşa cum prevede legislaţia europeană;

- reintroducerea posibilităţii de acces de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni

- stabilirea posibilităţii de acces a subvenţiilor agricole de către universităţi, institute de cercetări şi staţiuni didactice

- pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020. Au fost eforturi considerabile, astfel încât să rezulte o debirocratizare reală.

- adoptarea actului normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 tari pentru creşterea profitului producătorilor romani

- relansarea Fondului Mutual – proiectul legislativ se afla în dezbatere cu fermierii; stabilirea unui Fond Mutual va permite despăgubirea calamitaţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri

- lansarea dezbaterilor asupra unui proiect de lege privind restructurarea cercetării în domeniul agricol, care să conducă la susţinerea creşterii competitivităţii producătorilor romani pe piaţa UE şi internaţională

Ř  realizarea unui Fond de creditare a agriculturii (termen octombrie 2016) care să permită facilitarea finanţării fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut

Ř  deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu – peste 750.000 ovine au fost deja exportate, noi demersuri urmând a permite deschiderea de noi pieţe şi valorificarea optimă a ovinelor

Ř  demersuri la Comisia Europeană pentru liberalizarea regimului de export al cărnii de porc

Ř  stabilirea legislaţiei necesare unui sistem de ecarisare corespunzător cerinţelor UE şi evitarea astfel a declanşării acţiunii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. De ani de zile România nu a reuşit să înregistreze progrese în acest sens.

Potrivit legii, adoptarea unei moţiuni simple nu implica în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens este prerogativa exclusivă a primului-ministru.”

Sursa madr.ro

Anunţul făcut de ministrul Achim Irimescu este în conformitate cu prevederile europene (Regulamentul 178/2002, Regulamentul 2073/2005) şi naţionale - GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA).

Astfel, potrivit:

Art. 10 din Regulamentul UE 178/2002 „Fără a aduce atingere prevederilor aplicabile ale legislației comunitare și interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, atunci, în funcție de natura, gravitatea și dimensiunile riscului respectiv, autoritățile publice iau măsuri adecvate pentru informarea publicului general cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură, produsele alimentare sau hrana pentru animale ori tipul de produse alimentare sau de hrană pentru animale, riscul pe care acestea îl pot prezenta și măsurile care se iau sau sunt pe cale să se ia în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acelui risc”.

Art. 17 din Regulamentul UE 178/2002 “Statele membre aplică legislația alimentară, monitorizează și verifică respectarea cerințelor relevante ale legislației alimentare de către operatorii din sectorul alimentar și operatorii cu activitate îndomeniul hranei pentru animale în toate etapele producerii, prelucrării și distribuției. În acest scop, statele membre practică un sistem de controale oficiale și alte activități, conform împrejurărilor, inclusiv comunicarea către public a siguranței și riscului produselor alimentare și hranei pentru animale, supravegherea siguranței alimentelor și a hranei pentru animale și alte activități de monitorizare cuprinzând toate etapele de producție, prelucrare și distribuție”.

Art.7 din Regulamentul UE 2073/2005

“În cazul în care rezultatele testelor pe baza criteriilor definite în anexa I sunt nesatisfăcătoare, operatorii din sectorul alimentar iau masurile prevăzute la alineatele (2)-(4) ale prezentului articol, împreună cu alte acțiuni corective definite în procedurile lor bazate pe HACCP si alte acțiuni necesare pentru protecția sănătăţii consumatorilor. În plus, operatorii din sectorul alimentar iau masuri pentru a descoperi cauza rezultatelor nesatisfăcătoare în vederea prevenirii reapariției unei contaminări microbiologice inacceptabile. Respectivele masuri pot include modificări ale procedurilor bazate HACCP sau alte masuri de control al igienei produselor alimentare în vigoare.

(2) În cazul în care testele pe baza criteriilor de siguranța produselor alimentare definite în anexa I capitolul 1 dau rezultate nesatisfăcătoare, produsul sau lotul de produse alimentare se retrage sau se retrimite la unitatea de producție în conformitate cu articolul 19 al Regulamentului (CE) nr. 178/2002. Cu toate acestea, produsele introduse pe piața, care nu sunt încă la un nivel de vânzare cu amânuntul şi care nu îndeplinesc criteriile de siguranța a produselor alimentare, pot fi supuse unei prelucrări suplimentare printr-un tratament care sa elimine riscul în cauza. Respectivul tratament poate fi efectuat numai de către operatori din sectorul alimentar, alții decât cei de la nivelul vânzării cu amănuntul”.

GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA)

„Pe măsură ce incidentul evoluează, este, de obicei, necesar să se iniţieze intervenţii pentru protejarea sănătăţii publice, prin limitarea şi controlul distribuţiei de produse alimentare afectate. Împiedicarea distribuţiei produselor alimentare contaminate, retragerea şi rechemarea produselor alimentare, precum şi închiderea unităţilor din sectorul alimentar trebuie considerate drept măsuri adecvate şi trebuie întreprinse atunci când este necesar”.

INFORMATII SUPLIMENTARE

În situaţii similare, mai exact, în 23.02.2016, ANSVSA a anunţat printr-un comunicat de presă că Punctul Naţional de Contact RASFF România a fost notificat de către Punctul European de Contact RASFF asupra unei retrageri iniţiată de compania MARS pentru 5 sortimente de produse din ciocolată: SNICKERS®, MARS®, MILKY WAY®, CELEBRATIONS® si MINI MIX®, după ce un fragment de plastic a fost identificat într-un produs. În această situaţie, ANSVSA a colaborat cu MARS România în acţiunea de retragere a loturilor de produse suspicionate de pe piaţă, urmărind modul de retragere de la comercializare precum si alte acţiuni pe care compania le întreprinde, cum ar fi informarea consumatorilor.

Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este în sumă totală de 13.442,9 milioane lei, la care se adaugă suma de 7.389,5 milioane lei reprezentând contribuţia externă nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), astfel că, în fapt, bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20.832,4 milioane lei, reprezentând 2,81% din PIB. 

Sursele de finanţare provin din:

- Bugetul de stat (5.347,1 milioane lei)

- Finanţarea Uniunii Europene – 7.839,0 milioane lei [449,5 milioanelei pentru finanţarea Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) şi Programului Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime(POPAM) + 7.389,5 milioane lei pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul AFIR]

- Împrumut angajat de MADR - 7.645,7 milioane leidestinat prefinanţării măsurilor de ajutor specific finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

- Venituri proprii  - 0,650 milioane lei, provenite din taxa de scoatere din circuitul agricol al terenurilor.                                                               

 - Între priorităţile bugetare ale MADR pentru anul 2016 amintim:

Ajutoare acordate din Bugetul de Stat, din care:

- ajutoare naționale tranzitorii acordate în sectorul zootehnic – 897,9 milioane lei, structurate astfel: 259 milioane lei la speciile ovine şi caprine; 638,9 milioane lei la speciabovine, din care 122,8 mil. lei pentru sectorul lapte şi 516 mil. lei pentru sectorul carne;

- subvenţionarea accizei la motorina utilizată în sectoarele vegetal şi zootehnic – pentru cheltuielile aferente trimestrelor IV din 2015, I, II şi III din 2016. – 338,8 milioane lei;

- ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, aferente anului agricol 2015 – 588,2 milioane lei;

- subvenționarea ameliorării raselor de animale prin acordarea de ajutoare destinate acoperirii costurilor de întocmire şi menținere a registrului genealogic – 25 milioane lei.

Contribuţia Bugetului de stat aferentă cofinanţării programelor de sprijinire a sectorului agricol, finanţate din fonduri europene:

-  ofinanțarea de la bugetul de stat a fondurilor externe nerambursabile aferente PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013 respectiv POPAM 2014-2020, precum şi a cheltuielilor neeligibile (TVA) – 1.704,6 milioane lei.

Contribuţia externă nerambursabilă a UE de sprijinire a sectorului agricol aferentă PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013, respectiv POPAM 2014-2020 – în sumă de 15,5 mld lei (8.095,2 milioane lei Fondul European de Pescuit şi Fondul European de Garantare Agricolă + 7.389,5 milioane lei Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

Alte acţiuni finanţate de la bugetul de stat cu efecte asupra sectorului agricol, în ansamblu:

· Cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii -135,8 milioane lei (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, aprobată prin Legea nr.269 din 6 noiembrie 2015);

· Finanţarea programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor – 20 milioane lei;

· Finanţarea programelor de cercetare sectorială în domeniul agricol şi de funcţionare a institutelor de cercetare - 95,2 milioane lei;

· Renta viageră aferentă cererilor depuse pentru terenurile concesionate/vândute până la sfârşitul anului 2009 – 70 milioane lei.