În data de 15.04.2019 a avut loc ședința Consiliului Director LAPAR, în cadrul căreia s-au pus în discuție următoarele:

Consiliul Director a luat act de cererea de autosuspendare a Președintelui LAPAR,  Laurențiu Baciu pentru o perioada de 60 de zile și a fost ales președinte interimar Gheorghe Albu.

S-a hotărât de asemenea înființarea unor departamente alcătuite din membrii Consiliului Director astfel:

Departament economic:

  • Dan Ilie-responsabil
  • Popescu Ilie-membru
  • Ciobanu Daniel-membru

Departament juridic:

  • Vasile Datcu-responsabil
  • Liviu Precup-membru
  • Nechifor Ionica-membru

Departament reprezentare instituții cu care LAPAR-ul are legături (MADR, AFIR, APIA, etc) si elaborarea strategiilor privind acțiunile LAPAR:

  • Bazon Constantin-responsabil
  • Mocanu Adrian-membru
  • Topala Marian-membru
  • Valeriu Calin-membru
  • Sitaru Nicolae-membru
  • Manaila Ion-membru
  • Moraru Stefan-membru

Departamentul de comunicare și organizare evenimente:

  • Gheorghe Albu-responsabil
  • Alexandru Baciu-membru
  • Aron Emanoil-membru
  • Grigore Petre-membru

Comunicarea către toți membrii Consiliului Director a tuturor angajamentelor financiar-contabile (plați, încasări, contracte, etc) înainte de a fi efectuate, în vederea luării la cunoștință de către toți membrii Consiliului Director, iar daca sunt observații aceștia le pot face.

Angajarea unei firme de audit care sa evalueze situația financiar-contabilă, unde persoana responsabilă sa fie Spita Ionuț-cenzor LAPAR.

Angajarea unui specialist tehnic în domeniu căruia să i se întocmească fișa postului cu atribuțiile pe care trebuie să le îndeplinească.

LAPAR își continuă activitatea în folosul agricultorilor români, ca și aceea de membru al ELO, respectând agenda convenită cu conducerea organizației europene;

LAPAR își dorește o îmbunătățire a colaborării cu toate organizațiile reprezentative la nivel național, pentru un efort comun, în sprijinul agricultorilor.

Sursa: LAPAR

Miercuri, 03.04.2019, reprezentanții asociațiilor membre ale L.A.P.A.R., cu ocazia Consiliului Director, au acordat votul de încredere Președintelui ales Laurențiu Baciu și au decis să rămână uniți și solidari alături de acesta.

Activitatea L.A.P.A.R. se derulează în condiții normale și toate proiectele Ligii vor fi finalizate în bune condiții.

SCRISOARE DE MULȚUMIRE LAPAR - descarcă documentul (pdf)

Pe toate posturile de televiziune, pe toate canalele de radio și în toate publicațiile se vorbește despre ce an agricol senzațional a fost 2018, cât de mult porumb și ce recoltă de floarea-soarelui s-au obținut. Dar agricultorii nu prea iau parte la aceste discuții și cei care stau prin preajma lor nu-i văd zâmbind decât cu o jumătate de față. Cu celălalt ochi privesc spre cer și plâng. Motivul îl reprezintă seceta prelungită, o secetă istorică, după cum spun unii. Conform datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, rezervele de apă din sol sunt „scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, în aproape toată țara. Rezerva de apă din sol prezintă valori satisfăcătoare, local în centrul și nord-estul Transilvaniei, izolat în nordul Olteniei“. Adică, tradus în limbajul curent, uscat este totul. Ce se întâmplă concret în diferite zone ale țării am aflat de la mai mulți fermieri, care ne-au împărtășit, fiecare, necazurile lor.

„Parcă am fi copiii vitregi ai României!“

Dimitrie Muscă, care este unul dintre reperele agriculturii românești, povestește că își începe ziua cu studiul buletinelor meteorologice. „Este dezastru ce se întâmplă“, consideră domnia sa.

„Deja am întors 1.300 de hectare de rapiță. Au mai rămas doar 450 ha, pe care cultura a răsărit, cu o densitate de 25-30 plante/m². Nu știu ce o să se întâmple cu ele și cum o să se dezvolte în condițiile astea.“ Cât despre grâu, lucrurile stau și mai mult sub semnul îndoielii: „Ici și colo a răsărit câte un pâlc de grâu. Între aceste zone, nu e nimic. Pe alte suprafețe, grâul a răsărit, apoi, din cauza uscăciunii, s-a uscat pur și simplu. Aceste suprafețe sunt compromise total. Mai sunt și zone unde grâul stă în pământ ca în sac. Cel puțin acolo va răsări atunci când va avea condiții. Practic, abia la primăvară vom putea avea un tablou mai exact. Cert este că e nevoie de cel puțin 100 litri de precipitații/m² ca să ieșim din situația aceasta“, apreciază dl Muscă. „Evident că prețul la care se va ajunge la anul la rapiță și la grâu va fi serios crescut de toate aceste pierderi de producție!“, mai avertizează domnia sa.

Cât despre lucrările de toamnă, scarificări și arături, aproape că a reușit să le termine. Spunem aproape, pentru că 60 de hectare nu au putut fi lucrate nicicum. „Dacă la noi, unde avem utilaje performante nu s-a putut, vă dați seama câți sunt aceia care n-au putut ara? Ceea ce vă pot spune este că în urma plugurilor au ieșit bolovanii de pământ cât roata carului, la propriu. Nu au nicio urmă de umiditate, nicio rezervă de apă. Ca să se poată ajunge la textura potrivită este necesară o cantitate de apă cel puțin 100 litri pe metrul pătrat, așa cum am spus“, a mai povestit fermierul.

„Aici, în partea de Vest, parcă am fi copiii vitregi ai României în ceea ce privește irigațiile. Așa suntem tratați!“, și-a încheiat Dimitrie Muscă strigătul de disperare.

„Mai repede ari drumul!“

Alexandru Culina își are ferma la Căzănești, în județul Ialomița. Adică în plin Bărăgan. Deși departe de Curtici, unde se află Dimitrie Muscă, povestea sa pare scrisă de același autor. Sună la fel, doar cu unele accente diferite.

„Eu umblu și lucrez pe câmpurile astea de 50 de ani. Nu-mi amintesc să fi văzut vreodată asemenea uscăciune. Din câte se vorbește prin zonă, se pare că de 80 de ani nu a mai fost asemenea secetă“, spune agricultorul. Grâul nu a reușit să-l semene decât pe la începutul lui noiembrie, căci pregătirea terenului a fost deosebit de dificilă.

„Am arat după floarea-soarelui în urma combinei, doar-doar o merge mai ușor.“ Cu toate acestea, mai există încă sole întregi unde nu s-a putut lucra, din cauza pământului care s-a întărit ca piatra, din pricina uscăciunii. „Mai repede ari drumul!“, a conchis Alexandru Culina.

Ceva mai la nord, la aproximativ 80 km, se află localitatea buzoiană Caragele. Acolo lucrează câteva sute de hectare mai tânărul Georgian Barbu, împreună cu tatăl său, Marin. Georgian este un inginer agronom din promoțiile tinere, la curent cu toate noutățile. Tatăl său este un agricultor cu multă experiență. De obicei, aceste două daruri, împletite, îi ajută să se descurce în orice situație. Însă, de data aceasta, nu au avut altceva de făcut decât să se resemneze.

„Ce o fi, o fi. Cât am semănat, dacă mai e ceva la primăvară, o să vedem. Dacă nu, o să semănăm porumb și floarea-soarelui la primăvară. Și asta, dacă vom putea! N-ai ce face, dacă nu e ploaie și nu sunt condiții, Din ceea ce se vorbește prin sat, nimeni nu își amintește să mai fi prins așa o secetă“, spune Georgian Barbu.

La fel de rău este și în Oltenia și în Teleorman. În cea mai mare parte a acestor zone, nici grâul, nici rapița n-au răsărit, din cauza secetei. Și în această regiune au rămas suprafețe de teren, nu foarte mari, dar destul de însemnate, nelucrate.

Răsfățații Dunării

O situație de excepție este la ferma lui Viorel Nica, de la Fetești. Domnia sa a semănat rapiță, orez și grâu pe 1.900 de hectare. Deși ultima ploaie a fost în 28 iulie, culturile sale au o dezvoltare optimă. Nu e niciun miracol, ci doar faptul că ferma sa beneficiază de un sistem de irigații eficient, aflându-se în apropierea Dunării.

„Am aplicat o normă de irigații de 600 m³/ha, echivalentul a 60 de litri/m². Aceasta a făcut ca plantele să se poată dezvolta așa cum trebuie. Și acum trei ani am mai folosit irigațiile în luna octombrie pentru că nu mai veneau ploile de toamnă și doar așa am reușit să ieșim din impas“, spune fermierul.

Și în Insula Mare a Brăilei au fost pornite sistemele de irigații acum, toamna târziu. Ca urmare, nu sunt probleme legate de secetă, exceptând o creștere a costurilor de producție, generate de creșterea consumurilor. Creștere a costurilor care, fără îndoială, se va regăsi la anul în prețuri!

Un strigăt de disperare

Laurențiu Baciu este afectat de secetă atât în calitatea sa de fermier, dar și ca președinte al LAPAR. „Acest an a fost un dezastru. Tot anul a fost ciudat. În primăvară am avut secetă, apoi, când am fi avut nevoie de o perioadă uscată, au venit inundațiile. Acum este din nou secetă, când ar fi trebuit să plouă. Lucrez de 37 de ani, dar n-am mai întâlnit un an ca ăsta. Cineva mai în vârstă povestea că doar în 1947 a mai fost așa“, spune dl Baciu. În ferma sa grâul a răsărit, apoi pe jumătate din suprafața semănată, adică pe 300 de hectare, a murit, așa cum s-a întâmplat și la Curtici. Pe alte 250 de hectare s-a uscat orzul. „Am pus rapiță pe 500 de hectare. Pe 200 ha este moartă, iar pe celelalte 300 ha este în agonie“, continuă fermierul lista necazurilor sale.

„La nivel național, conform informațiilor pe care le deține LAPAR, grâul n-a răsărit decât pe cca 10% din suprafețele semănate, ceea ce înseamnă câteva mii, nici măcar zeci de mii de hectare. Rapița a fost întoarsă pe 40% din suprafețe, ceea ce înseamnă sume importante pierdute. Pe alte 30 de procente din suprafața semănată, rapița e jalnică. Oricând poate pieri“, prezintă președintele organizației situația la nivel național.

Pentru a întregi tabloul, mai adaugă și faptul că lucrările de toamnă au fost încheiate doar pe suprafețe mici, raportate la nivel național. Cheltuielile, atât cele legate de carburanți, cât și cele legate de piesele de schimb, au fost dublate, din cauza durității solului uscat.

„Unul dintre efecte are să fie acela că, la primăvară, toți fermierii afectați vor înființa culturi de porumb și floarea-soarelui, ceea ce va duce la o producție mare, care va genera o scădere a prețurilor“, mai apreciază domnia sa.

Pentru aceste motive, LAPAR a demarat o serie de demersuri pentru punerea în aplicare a unor mecanisme ale Uniunii Europene care să permită acordarea unor despăgubiri pentru fermierii afectați. Concret, este vorba despre un comunicat al Comisiei Europene, publicat în 2 august 2018, prin care aceasta oferă sprijin suplimentar fermierilor europeni afectați de secetă, ca și despre un regulament european din 2014, spune președintele Baciu.

„Schemele de ajutoare pentru repararea pagubelor provocate de calamități naturale sunt compatibile cu piața internă și se acordă dacă sunt întrunite două condiții: autoritatea națională a recunoscut în mod oficial fenomenul meteorologic ca fiind o calamitate naturală și există o legătură de cauzalitate directă între calamitatea naturală și pagubele suferite de fermier, indiferent de forma sa de organizare, persoană fizică sau persoană juridică. Tocmai de aceea, LAPAR solicită tuturor producătorilor agricoli să se prezinte la sediul primăriei și să solicite, în scris, primarului să convoace în regim de urgență comisia pentru constatarea și evaluarea pagubelor cauzate fiecărui producător agricol de seceta din această toamnă, începând din luna septembrie până în prezent.

Ulterior, procesul-verbal de constatare și evaluarea a pagubelor se va depune la Direcția Agricolă Județeană, care, conform Regulamentului-cadru de organizare și funcționare verifică şi centralizează documentaţia depusă de producătorii agricoli privind suprafeţele afectate de calamităţi, înaintând-o apoi Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru luarea măsurilor de despăgubire“, a detaliat președintele LAPAR.

Alexandru GRIGORIEV

Laurenţiu Baciu, şeful LAPAR, a explicat că s-a ales această dată pentru ca demonstraţiile să nu aibă loc în perioada electorală şi să apară interpretări: “Această măsură a venit în urma unor discuţii cu reprezentanţii satului şi, din păcate, lucrurile au rămas aşa cum ştiţi. Am făcut maculatură de nu s-a mai văzut, dar nu am reuşit nimic. Singura soluţie a rămas ieşirea în stradă fiindcă ne-am săturat de promisiuni”.

Sursa: AgroTV

LAPAR a cerut ministrului Agriculturii soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor agricole de către români, în perspectiva liberalizării pieţei funciare din 2014.

"Vrem ca reprezentanţii LAPAR, împreună cu conducerea MADR, să se aşeze la aceeaşi masă şi să găsim împreună soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor de către români. Noi vrem să ne aliniem la cerinţele celorlalte state, la condiţiile lor privind vânzarea terenurilor agricole către străini. Nu am dori să fie interzisă cumpărarea, dar să existe nişte criterii pe care trebuie să le îndeplinească şi să nu-i dezavantajeze pe cumpărătorii din România", a spus preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu.

Una dintre soluţiile prezentate de Baciu vizează subvenţionarea dobânzilor la achiziţia de terenuri agricole de către români.
"Noi le-am propus discuţii la nivel naţional cu băncile pentru găsirea unor soluţii din subvenţionarea unor dobânzi privind cumpărarea terenurilor agricole
în Români de către români. Nu îmi este teamă că vor veni străinii să cumpere toate terenurile agricole, în condiţiile în care în ultimii 10 ani au cumpărat deja 10% din suprafaţa României. Trebuie să ne gândim şi la viitorul producătorilor agricoli din România. (...) Chiar dacă nu pleacă cu pământul din România, legislaţia le dă voie să transfere sau să exporte profitul din România", a spus Baciu acesta.

Acesta a dat exemplul Poloniei, unde străinii care vor să cumpere terenuri agricole trebuie să aibă statut vechi în agricultură, să aibă istoric în agricultura Poloniei, iar în Germania nu au voie decât dacă fac parte din fiscalitatea statului german.

"Fermierii români sunt decapitalizaţi şi nu îşi pot permite să arunce fondurile ca şi cei de afară, iar aceştia sunt sprijiniţi de statele lor, au bani din ţară de la ei cu dobânzi mici şi îşi permit să dea nu ştiu ce sumă pe un hectar. Statul trebuie să găsească o facilitate să subvenţioneze o parte din dobândă, iar ADS să poată cumpăra aceste terenuri, să aibă drept de preemţiune şi pe urmă să le revândă. Se întâmplă şi în Franţa şi în Ungaria aşa că nu ar fi o noutate", a spus Baciu.

Şeful LAPAR s-a declarat mulţumit de primele discuţiile avute cu ministrul Agriculturii, afirmând că este un început, să vedem ce urmează, nu vă pot spune că gata căsătoria este încheiată, acum e numai preludiu".

Sursa: AGERPRES

Tinerii fermieri au nevoie în mod real de scutirea de toate taxele şi impozitele timp de zece ani, a spus, vineri, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, într-o dezbatere privind politica agrară comună.

'Pentru tineri şi pentru dezvoltarea agriculturii ar fi mai eficientă scutirea de toate taxele şi impozitele pe timp de zece ani decât cei 40.000 de euro daţi pe schema de instalare a tinerilor fermieri. Este esenţial să cunoaştem ce se va întâmpla cu subvenţiile complementare după anul 2015 când reforma Uniunii Europene nu le va mai permite. Nu trebuie, însă, să aşteptăm totul de la Bruxelles, când fiecare ţară îşi protejează propria economie. În schimb, noi suntem neglijenţi, am uitat să facem notificarea pentru motorina pe 2013. De asemenea, România beneficiază de cea mai mică sumă de hectar din întreaga Europă. Toate acestea trebuie să îşi găsească o rezolvare în plan intern printr-o colaborare între autorităţi şi fermieri', a spus Laurenţiu Baciu.

România are pentru următorul exerciţiu bugetar în cadrul Politicii Agricole Comune 17,5 miliarde de euro. Astfel, pentru perioada 2014-2020, la pilonul plăţi directe România are alocate peste 10 miliarde de euro, iar la pilonul dezvoltare regională are 7,1 miliarde euro. 

În cadrul dezbaterii 'Politica Agricolă Comună şi contribuţia sa la realizarea obiectivelor strategiei 2020 din perspectiva României' s-a subliniat necesitatea accelerării execuţiei unor proiecte, dar şi implementarea unor noi măsuri pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor.

'Trebuie să vedem cum gestionăm cele 7,1 miliarde euro în perioada 2014-2020, cum chivernisim această sumă pentru a ne atinge obiectivele. Trebuie, în primul rând să reducem numărul de măsuri pentru care se alocă fonduri. În prezent avem 15-20 de măsuri, dar în viitor ne vom concentra pe modernizarea plantaţiilor agricole, modernizarea infrastructurii rurale şi pe susţinerea tinerilor fermieri, măsură pentru care ne gândim să dublăm suma acordată', a spus Nicolae Popa, director general adjunct la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Sursa: AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti