Lumea satului 750x100

update 4 Dec 2020

MADR şi LAPAR au relansat dialogul

Pe 2 aprilie 2013 a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii, o întâlnire a agricultorilor reprezentaţi de LAPAR, cu ministrul agriculturii Daniel Constantin. Evenimentul a confirmat reluarea dialogului între Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România şi Ministerul Agriculturii în vederea adoptării unor politici de reformare a acestui sector. Totodată, în cadrul întâlnirii au fost prezentate principalele revendicări ale agricultorilor.

Plata subvenţiilor, capul de afiş al negocierilor

Cel mai spinos subiect de discuţii între reprezentanţii LAPAR şi ministrul Daniel Constantin l-a constituit plata subvenţiilor la hectar şi pe cap de animal. Astfel, s-a stabilit perioada de plată a ultimelor restanţe aferente anului 2012 precum şi condiţiile care trebuiesc îndeplinite. „Majoritatea fermierilor şi-au primit subvenţia până în momentul de faţă. La plata pe cap de animal jumătate din fermieri şi-au primit banii, iar cealaltă jumătate îi vor primi în această lună“, a declarat Daniel Constatin.

În ceea ce priveşte subvenţia pe suprafaţă aferentă anului 2013, cuantumul acesteia va fi de 139 de euro la care se va adăuga o subvenţie complementară de maximum 27 de euro. „S-a discutat despre subvenţia pe suprafaţă pentru 2013 şi nu s-a putut lua în calcul decât subvenţia europeană (SAPS), care am înţeles că va fi în jur de 139 de euro fără corecţie. Corecţia o vom face după ce se încheie termenul de depunere a cererilor pe suprafaţă. În ceea ce priveşte plăţile directe complementare, a rămas să discutăm şi să aflăm suma aferentă pe suprafaţă după rectificarea bugetară din luna august, dar maximul ar fi 27 de euro pentru că atât permite legea“, a precizat Laurenţiu Baciu (foto), preşedintele LAPAR.

Liberalizarea pieţei funciare naşte îngrijorare

„Anul 2013 este un an al consultării publice cu privire la măsurile pe care le vom implementa. Una dintre ele – sper ca în această săptămână să fie certificată şi prin înţelegeri cu majoritatea băncilor – este să putem constitui gaj atunci când vrem să cumpărăm un teren agricol chiar terenul respectiv“, a spus Daniel Constantin, referindu-se la piaţa terenurilor agricole după 2014.

În ciuda acestui fapt, agricultorii români continuă să privească cu îngrijorare posibilitatea achiziţionării de terenuri de către cetăţenii străini. „Nu am dori să fie interzisă cumpărarea terenurilor, dar vrem să existe nişte criterii pe care străinii trebuie să le îndeplinească. Am vrea să ne aliniem la cerinţele pe care le au celelalte state privind vânzarea terenurilor către străini. De pildă, la polonezi trebuie să ai statut vechi în agricultură şi să ai deja activitate pe piaţa de profil din Polonia ca să poţi să cumperi teren, iar în Germania nu poţi cumpăra teren dacă nu faci parte din fiscalitatea statului german. România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care dau drumul din 2014 tuturor să cumpere terenuri. Deşi străinii nu pleacă cu pământul din ţara noastră, legislaţia le permite să exporte profitul din România. Din acest motiv vrem ca pământul să rămână românilor“, a explicat Laurenţiu Baciu.

Camerele Agricole şi sistemul de irigaţii, priorităţi pentru următorul interval

Un alt subiect important de pe ordinea de zi a fost dezvoltarea sistemului de irigaţii, care în urma discuţiilor va beneficia de un sprijin suplimentar din partea MADR. Totodată, se va urmări o mai bună absorbţie a fondurilor europene pentru investiţiile în infrastructura de irigaţii.

Constituirea Camerelor Agricole într-o formă cât mai accesibilă şi care să nu fie influenţată de factori politici este o altă revendicare a fermierilor care va trebui rezolvată în următorul interval de timp. Astfel, în urma acestei întâlniri s-a stabilit că MADR va organiza periodic consultări cu reprezentanţii LAPAR. „Sperăm, de data aceasta, să fie un început de colaborare. În ceea ce priveşte LAPAR avem intenţia să acordăm tot sprijinul ministerului pentru a găsi soluţiile cele mai bune pentru acest domeniu de activitate“, a afirmat în încheierea întrunirii, Laurenţiu Baciu.

Daniel Plăiaşu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

LAPAR a cerut ministrului Agriculturii soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor agricole de către români

LAPAR a cerut ministrului Agriculturii soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor agricole de către români, în perspectiva liberalizării pieţei funciare din 2014.

"Vrem ca reprezentanţii LAPAR, împreună cu conducerea MADR, să se aşeze la aceeaşi masă şi să găsim împreună soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor de către români. Noi vrem să ne aliniem la cerinţele celorlalte state, la condiţiile lor privind vânzarea terenurilor agricole către străini. Nu am dori să fie interzisă cumpărarea, dar să existe nişte criterii pe care trebuie să le îndeplinească şi să nu-i dezavantajeze pe cumpărătorii din România", a spus preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu.

Una dintre soluţiile prezentate de Baciu vizează subvenţionarea dobânzilor la achiziţia de terenuri agricole de către români.
"Noi le-am propus discuţii la nivel naţional cu băncile pentru găsirea unor soluţii din subvenţionarea unor dobânzi privind cumpărarea terenurilor agricole
în Români de către români. Nu îmi este teamă că vor veni străinii să cumpere toate terenurile agricole, în condiţiile în care în ultimii 10 ani au cumpărat deja 10% din suprafaţa României. Trebuie să ne gândim şi la viitorul producătorilor agricoli din România. (...) Chiar dacă nu pleacă cu pământul din România, legislaţia le dă voie să transfere sau să exporte profitul din România", a spus Baciu acesta.

Acesta a dat exemplul Poloniei, unde străinii care vor să cumpere terenuri agricole trebuie să aibă statut vechi în agricultură, să aibă istoric în agricultura Poloniei, iar în Germania nu au voie decât dacă fac parte din fiscalitatea statului german.

"Fermierii români sunt decapitalizaţi şi nu îşi pot permite să arunce fondurile ca şi cei de afară, iar aceştia sunt sprijiniţi de statele lor, au bani din ţară de la ei cu dobânzi mici şi îşi permit să dea nu ştiu ce sumă pe un hectar. Statul trebuie să găsească o facilitate să subvenţioneze o parte din dobândă, iar ADS să poată cumpăra aceste terenuri, să aibă drept de preemţiune şi pe urmă să le revândă. Se întâmplă şi în Franţa şi în Ungaria aşa că nu ar fi o noutate", a spus Baciu.

Şeful LAPAR s-a declarat mulţumit de primele discuţiile avute cu ministrul Agriculturii, afirmând că este un început, să vedem ce urmează, nu vă pot spune că gata căsătoria este încheiată, acum e numai preludiu".

Sursa: AGERPRES

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, verticalitate, perseverenţă şi consecvenţă

Cam aşa ar putea fi caracterizată activitatea respectivei structuri profesionale, manifestată mai cu seamă în ultimul an, chiar dacă aceasta nu prea a fost agreată de autorităţi. Surprinzător, spun marea majoritate a membrilor ligii, pentru că potrivnicia autorităţilor de a intra într-un dialog serios cu adevăraţii agricultori nu face decât să perpetueze tensiunea dintre părţi şi, evident, să blocheze demersurile ce ar trebui să fie comune, menite a rezolva majoritatea problemelor cu care se confruntă agricultura şi agricultorii români.

Multe din aspecte au fost dezbătute în cadrul recentei Adunări Generale a ligii la care au participat conducerile celor 23 asociaţii din ţară, membre a LAPAR, reprezentanţi ai ministerului agriculturii, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, de această dată prin preşedintele acestui for ştiinţific, prof. univ. dr. Gh. SIN, ai ROMPAN, fermieri din ţară ş.a. Cu acest prilej au fost luate în discuţie, pe lângă materialele aflate pe ordinea de zi şi multe din greutăţile întâmpinate în relaţiile cu structurile guvernamentale care au condus la o serie de disfuncţionalităţi cu consecinţe asupra mersului firesc  al mediului de afaceri din agricultură.

„Nenumăratele noastre intervenţii, ale mele personal şi ale Consiliului Director, de a dialoga pentru a rezolva problemele adevăraţilor agricultori din România care îşi aduc un aport substanţial la bugetul statului, au rămas fără răspuns, spunea Laurenţiu BACIU, preşedintele LAPAR. Ba mai mult, la numeroasele întâlniri cu reprezentanţii agricultorilor LAPAR nu a fost invitată, la întâlniri participând inşi care se erijează în reprezentanţi ai agricultorilor şi crescătorilor de animale, ei neavând în spate poate niciun membru. Iată de ce tot pomenesc de... adevăraţii fermieri, agricultori. Nu cred că e firesc ca un ministru să refuze în mod repetat, fără motiv, ba aş zice în mod tendenţios întâlniri cu reprezentanţii celei mai puternice organizaţii a fermierilor din România care numără peste 4000 de membrii, fermieri de înaltă ţinută profesională şi morală ce nu merită un asemenea tratament.“

Conlucrarea MADR-LAPAR, o necesitate

După prezentarea conţinutului mai multor scrisori adresate conducerii ministerului şi a răspunsurilor acestora, cei prezenţi, printre care N. Sitaru, fost preşedinte LAPAR, Ion Culina – fermier Ialomiţa ş.a. în cuvântul lor şi-au manifestat indignarea faţă de o astfel de stare de lucruri, recomandând în acelaşi timp conducerii organizaţiei să găsească totuşi calea de dialog necesară tuturor. 

„Cred că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru a putea avea o relaţie bună, de colaborare cu cea mai importantă instituţie care ar trebui să ne reprezinte: Ministerul Agriculturii – a răspuns Baciu. N-am să mă duc însă niciodată în genunchi în faţa acesteia, dar nici ca un războinic cu paloşul în mână. Vom rămâne verticali, perseve­renţi şi consecvenţi în demersurile noastre. Nu doresc decât un dialog civilizat, dar „cu cărţile pe masă“. Adică, să spunem lucrurilor pe nume pentru a putea găsi împreună soluţii. Îi asigur pe cei din conducerea ministerului că avem cele mai bune intenţii, că avem capacitatea de a înţelege orice situaţie, ba chiar de a veni cu soluţii pertinente în acest sens.

Ministrul agriculturii ar trebui să înţeleagă că îi putem fi de un real folos în demersurile domniei sale de a rezolva multe din problemele agriculturii dacă îşi doreşte cu adevărat să le rezolve, chiar dacă va trebui să-i fim şi avangardă în dialogul cu oficialităţile de la Bruxelles.

Şi-acum punctul meu de vedere: refuz să cred că ministrul Constantin are ceva personal cu cineva dintre noi. Mai degrabă cred că este influen­ţat de câţiva dintre cei care-i stau în preajmă, care-şi doresc o astfel de stare, poate chiar eliminarea unora din conducerea LAPAR. Nu le vom da această satisfacţie. Sunt sigur că dialogul pe care-l dorim se va realiza până la urmă spre binele tuturor“.

Sitaru, unul dintre vicepreşedinţii LAPAR

Momentul discuţiilor pe marginea acestui subiect – relaţia cu ministerul – considerat important pentru majoritatea celor prezenţi, a fost depăşit şi s-a trecut la celelalte subiecte aflate pe ordinea de zi. S-a aprobat raportul de activitate pe 2012 al LAPAR şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2013 prezentate de preşedintele organizaţiei, ing. L. Baciu, apoi a fost ales, prin vot secret, un nou vicepreşedinte al LAPAR, în persoana ing. N. Sitaru, în locul ing. Ion Bălan devenit deputat în Parlamentul României, s-a completat comisia de cenzori şi s-a aprobat primirea a trei noi asociaţii ca membre în LAPAR: Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România – Organizaţia Mureş alcătuită din cca 1.200 de agricultori care exploatează peste 2.800 ha, Asociaţiile Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Suceava şi, respectiv Ilfov.

În încheiere a luat cuvântul preşedintele ASAS, dl. Gh. Sin care a punctat câteva aspecte privind necesitatea unei mai strânse legături între fermieri şi cercetare şi a folosirii în producţie a rezultatelor cercetării, inclusiv a unor culturi ameliorate genetic prin metoda ingineriei de profil.

A consemnat Ion BANU

Abonează-te la acest feed RSS