Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” au încheiat, vineri, 4 decembrie, un Parteneriat Public Privat cu scopul de a revitaliza cercetarea românească în agricultură. 

De asemenea, LAPAR a anunțat și începerea procedurilor pentru punerea la punct a unui centru de cercetare aplicată, dezvoltare și implementare pentru agricultură, centru care va funcționa în apropiere de București, cu finanțare din surse private. 

LAPAR a mai anunțat și stabilirea unui parteneriat cu Fundația „EUROLINK - Casa Europei”, organizație non-guvernamentală care derulează proiecte de informare și formare în domeniul integrării europene, fondatoare a Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart” CIO-SUED, în parteneriat cu Academia Română. 

Condițiile meteorologice extreme, fără precedent în ultimii 50 de ani, au afectat, în diferite grade, o suprafață de cca 500.000 ha cu culturi agricole semănate în primăvara anului 2020. Din cauza lipsei precipitațiilor, plantele au îmbătrânit prematur în zonele calamitate, astfel încât, de pe suprafețe extinse, nu vor putea fi recoltate, vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporate în sol pentru a pregăti semănatul rapiței, în perioada optimă, acolo unde va ploua suficient.  

Condițiile de secetă pedologică severă din anumite zone fac necesare evaluarea și constatarea pagubelor la culturile agricole de primăvară mult mai devreme decât perioadă trecută inițial.

Conducerea U.A.T.-urilor este rugată să informeze fermierii cu suprafețe potențial calamitate de pe raza localităților administrate, să depună înștiințările de pagube, cât mai rapid cu putință.

În acest sens, facem un apel la toți fermierii ale căror culturi înființate în primăvara 2020 sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30% să completeze și depună la Primărie, până pe 24 iulie a.c., înștiințarea  de daune cauzate de seceta pedologică și atmosferică severă.

Subliniem pe această cale importanța mobilizării și coordonării tuturor fermierilor afectați astfel încât Comisia contituită să se deplaseze o singură dată pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. pentru ca procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie finalizat până la 15 august.

Procesele verbale de evaluare și constatare a pagubelor înregistrate la culturile agricole sunt necesare pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil.

În acest scop, Alianța a făcut demersuri către conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru devansarea termenului până la care trebuie efectuate aceste operațiuni, prin modificarea în regim de urgență a regulamentului anexat ordinului 97/2020, actualizat, pentru a permite evaluarea și constatarea daunelor în condițiile total precare din acest an, preluând termenele propuse de noi, urmare a analizării stării de vegetație a culturilor.

Pentru informații suplimentare:

• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut, în lunile iunie și iulie, un intens schimb de opinii cu conducerea executivului României, cu scopul soluționării unor probleme presante cu care agricultura și industria alimentară se confruntă  în acest an deosebit de dificil.

Acesta a culminat cu întâlnirea Alianței cu prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, și conducerea MADR (ministrul Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat) , în data de la 2 iulie. Dialogul s-a purtat la Palatul Victoria și a avut ca subiect principal seceta dramatică ce a afectat agricultura Românei în acest an, context în care premierul și-a exprimat preocuparea pentru dificultățile cu care se confruntă sectorul și a dat asigurări că sumele destinate despăgubirilor  vor fi prevăzute în bugetul MADR în urma rectificării bugetare de după 1 august.

Reprezentanții fermierilor au subliniat că România se află în pragul unei crize economice puternice, inclusiv în agricultură, ceea ce poate avea consecințe dramatice în aprovizionarea populației. Având în vedere că aproximativ 90% dintre fermierii români achită inputurile folosite în obținerea produselor agroalimentare după valorificarea producției, respectiv în perioada 15 iunie – 15 iulie, iar foarte mulți nu vor avea ce recolta sau producția le va fi semnificativ diminuată, plata datoriilor către furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanți, combustibili), precum și a altor obligații precum leasing-uri, salarii, credite, etc. va fi extrem de problematică.    Pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli în timp util, este nevoie de URGENTAREA PAȘILOR PROCEDURALI NECESARI PENTRU ÎNCASAREA DESPĂGUBIRILOR PENTRU SECETA PEDOLOGICĂ SEVERĂ ÎN PERIOADA 5-20 AUGUST 2020, de aceea MADR s-a angajat să intensifice demersurile de a obține de la Comisia Europeană un răspuns în timp util pentru a putea trece la plata efectivă a despagubirilor prin schema de ajutor de stat notificată.

Alianța a mai solicitat organizarea urgentă a unei întâlniri cu reprezentanții  Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociația Română a Băncilor și Banca Națională cu scopul de a găsi o soluție cu privire la amânarea plății ratelor la creditele bancare și nebancare pentru o perioadă de 12 luni.

În data de 9 iulie, reprezentanții Alianței au discutat cu conducerea Ministerului Finanțelor Publice, a Ministerului Agriculturii și a ANAF, urmare a întâlnirii de la Palatul Victoria. Agenda propusă de Alianță a inclus puncte precum: măsuri pentru introducerea de facilități/amânarea pentru o perioadă de 12 luni a plății ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la instituții de credit și instituții financiare nebancare;  urgentarea pașilor procedurali necesari pentru încasarea despăgubirilor pentru seceta pedologică severă ; plata de urgență a tuturor arieratelor ; compensarea directă creanțe – datorii ; recunoașterea de către ANAF a costurilor cu producția în curs, aferente culturilor agricole calamitate 2020 ; eliminarea practicilor prin care fermierilor li se consideră nedeductibile cheltuielile cu stocurile de producție în curs de execuție 2019-2020, conform art 25 și art 269 din Codul Fiscal ; înregistrarea drept cheltuială deductibilă a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate, confirmate cu procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor ; stoparea practicilor de impozitare în avans a unor sume / venituri din subvenții înainte de a fi încasate.

MFP si ANAF au arătat că sectorul agroalimentar rămâne un domeniu strategic și au reiterat preocuparea pentru a fi alocate prioritar sumele solicitate de MADR la rectificarea bugetară de la începutul lui august.

Ca urmare a argumentelor expuse de reprezentanții Alianței, ANAF a întreprins măsurile necesare pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și a recunoașterii cheltuielilor de producție și a TVA aferent culturilor agricole afectate de secetă și care au proces verbal de constatare și evaluare a daunelor. ANAF a formulat catre MFP o solicitare pentru analiza juridică, fiscală și privind impactul bugetar pentru: compensarea datoriilor către bugetul de stat cu sumele reprezenând creanțe bugetare cuvenite fermierilor din TVA și concedii medicale, precum și privind impozitarea veniturilor din subvenții doar după încasarea acestora.

Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației!

Pentru informații suplimentare:

• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

INCDA Fundulea, cel mai important institut de cercetare-dezvoltare pentru agricultură din țară, organizează anual Ziua grâului și a orzului. Pus sub semnul întrebării din cauza pandemiei, evenimentul a avut loc totuși și în acest an în colaborare cu LAPAR și a presupus două etape: una a prezentărilor și a discuțiilor în sală și cea de a doua în câmp pentru a observa îndeaproape culturile.

Finanțarea cercetării

Cel mai dezbătut subiect din cadrul întâlnirii a fost finanțarea cercetării, astfel încât cercetătorii români să poată crea noi soiuri care să devină alegerea prioritară a fermierilor din țara noastră. Nicu Vasile, președintele LAPAR, a menționat faptul că în acest moment cercetarea beneficiază de cel mai mic procent din PIB alocat în ultimii 10 ani, iar acest lucru ar trebui să se schimbe pentru a avea o cercetare de top, așa cum se întâmplă în alte state europene.

În acest sens, secretarul de stat Emil Dumitru a specificat faptul că vede diferit modul în care trebuie reconstruită cercetarea românească: „Dincolo de sumele pe care bugetul de stat le poate sau nu aloca, cred că am ajuns la maturitatea necesară să avem un parteneriat public-privat în care fermierii care au tehnologii și cunoștințe să fie cooptați și astfel să poată duce mai departe creațiile cercetării românești. Trebuie să înțelegem că, oricât de bune sunt soiurile create în România, ele trebuie să aibă și un marketing pe măsură.“

Recolte mai slabe în 2020

Condițiile dificile ale anului agricol 2019-2020 au pus mari probleme cultivatorilor de cereale, iar producțiile pe care le vor înregistra în acest an vor fi cu mult mai scăzute față de cele de anul trecut. „A fost un an dificil pentru cultura grâului, vara a fost secetoasă, pregătirea terenului și semănatul în condiții dificile, însă am avut noroc de precipitații, în jur de 100 litri, până la instalarea așa-zisei ierni în care s-au înregistrat temperaturi foarte mari și lipsă de precipitații. Astfel că nu numai grâul a avut de suferit, ci toate culturile însămânțate în toamnă, iar în primăvară au fost afectate de secetă și de diferențele de temperatură, aici soiurile străine având mult de suferit“, a punctat Pompiliu Mustățea, director general INCDA Fundulea.

Un atu îl au totuși fermierii care au semănat soiuri românești. Nici soiurile semănate în cadrul platformei de Fundulea nu s-au dezvoltat la fel de bine ca în alți ani, însă au existat și creații care s-au evidențiat.

„Dintre soiurile omologate, Voinic s-a evidențiat în acest an. Are o combinație între precocitate, capacitate mare de producție, rezistență bună la boli și o calitate foarte bună de panificație. De asemenea, soiul Miranda s-a comportat foarte bine, nu doar la Fundulea ci și în alte zone din țară. Spicul este foarte bine dezvoltat, însă trebuie spus că a contat și calitatea tratamentelor aplicate. Pe lângă acestea, soiurile care urmează a fi lansate pe piață s-au comportat destul de bine. Aș aminti aici Amurg, precum și Baltag și Bogdana, două soiuri care se află în primul an de testare la ISTIS. Urmărim în crearea soiurilor rezistența la principalele boli ale aparatului foliar, rezistența la iernare și toate aspectele legate de productivitate pentru ca fermierii români să beneficieze de soiuri autohtone performante“, a mai adăugat Pompiliu Mustățea.

Larissa SOFRON

În data de 29 aprilie 2020, ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE s-a adresat conducerii MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE în legătură cu problematica cea mai presantă, care are multiple și dramatice implicații asupra sectorului - prelungirea perioadei de secetă pedologică și extinderea sa pe suprafețe din ce în ce mai mari din toată țara. După cum arată chiar datele prezentate de MADR și ANMH, seceta pedologică a afectat 2,9 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică și rapiță, în grade diferite, dar situația în jumătatea estică a țării capătă accente dramatice.

În acest context, Alianața consideră că, dacă nu vor cădea precipitații substanțiale, de cel puțin 25 l/mp în următoarea săptămână, se impune declararea stării de calamitate în agricultură, adică recunoașterea unei stări de fapt.

Aceasta situație de forță majoră se impune pentru a putea salva activitatea din fermele din România. Este o situație extremă cu care nu ne-am confruntat până acum și suntem conștienți că sunt necesare soluții complexe pentru a susține sectorul agricol. ALIANȚA PENTRU AGRICULTURA ȘI COOPERARE se va implica activ în propunerea de soluții complementare care să ajute fermierii aflați în dificultate și își va pune la dispoziție toate resursele pentru ca împreună cu autoritățile să se găsească metodele de sprijin cele mai fezabile economic și social.

Declararea STĂRII DE URGENȚĂ ÎN AGRICULTURĂ cumulată cu un pachet de măsuri de sprijin necesare într-o astfel de situație pot duce la salvarea de la faliment a celor mai afectați fermieri.

Având în vedere amploarea fenomenului de secetă pedologică care afectează suprafețe mari de culturi agricole, precum și urgența sprijinirii fermierilor în aceasta perioadă, Alianța solicită acordarea unei scheme de sprijin în sumă forfetară (lei/ha).

Un astfel de sprijn, pe fondul declarării stării de urgență în agricultură, ar putea salva locurile de muncă în sectorul agro-alimentar și ar permite continuarea ciclurilor de producție și multiplele activități complementare celor de pe filierele produselor.

Alianța consideră că elaborarea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de seceta pedologică 2019 – 2020, în concordanța cu Orientarile UE 2014-2020, Cap. 1.2.1.2. – necesită o vastă procedură birocratica, calcule financiar-contabile pe o perioada îndelungată (5 ani anterior anului de paguba). Totodată, o astfel de schemă de ajutor de stat va putea fi implementată NUMAI după recoltarea și vânzarea culturilor agricole 2020 (dacă va mai fi ceva de recoltat) – pentru a avea comparabilitatea datelor (respectiv, a pierderilor de venit rezultate coroborând producția obținută și prețul de vânzare).

În concordanță cu măsurile de ajutor promovate de CE pentru fermierii din Statele Membre, în contexul crizei de coronavirus,  România poate acorda granturi / ajutoare de minimis pentru sprijinirea fermierilor calamitați, nefiind necesară aprobarea din partea Comisiei.

Referitor la OMADR 97 / 2020 - Aprobare Regulament privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, publicat în MO nr. 320/16.04.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, Alianța a transmis o serie de observații punctuale, menite să  ducă la o interpretare si aplicare unitară la nivel național a prevederilor, să elimine birocrația, să pună în acord diferite prevederi legislative.

Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației !

• Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
• Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
• Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”  
• Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR”

În fermele din România, începutul de primăvară se caracterizează printr-un necesar ridicat de semințe și produse de protecție a plantelor. Distribuitorii de inputuri pentru agricultură și fermierii trebuie să fie precauți în această perioadă, atât în ceea ce privește comercializarea produselor de protecție a plantelor și semințelor suspecte a fi contrafăcute, cât și în ceea ce privește furturile din depozitele și din magaziile fermelor, a căror frecvență a crescut îngrijorător în acest interval de timp!

Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (D.A.E.S.P) din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române împreună cu Autoritatea Națională Fitosanitară, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), Alianța Industriei Semințelor din România  (AISR) și Alianța pentru Agricultură și Cooperare (LAPAR, PROAGRO, APPR și UNCSV) derulează în comun o amplă campanie de informare și avertizare prin intermediul Oficiilor Fitosanitare Județene, Inspectoratelor de Poliție Județene, Direcțiilor Agricole Județene și centrelor județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, astfel încât fermierii să poată să recunoască mai ușor un produs contrafăcut și să poată lua o serie de măsuri pentru a-și securiza depozitele de pesticide și semințe. Găsiți toate aceste recomandări afișate la sediile instituțiilor implicate în campania de informare.

Vă recomandăm ca în cazul în care ați intrat în posesia unor produse sau semințe asupra cărora aveți suspiciuni că ar putea fi falsificate sau neconforme, să raportați imediat autorităților și reprezentanților companiilor producătoare.

• cumpărați produsele de protecția plantelor și semințe de la producătorii și distribuitorii autorizați;
• solicitați factura și bonul fiscal la orice achiziție;
• verificați dacă ambalajele sunt sigilate corespunzător;
• verificați ca produsele și semințele pe care le cumpărați să aibă etichetă în limba română;
• verificați pe site-ul MADR dacă respectiva firma de la care ați făcut achiziția este un operator economic autorizat. Pentru mai multe detalii puteți suna la Oficiul Fitosanitar din județul dumneavoastră.

Vă prezentăm o serie de măsuri minime pe care fermierii le pot lua pentru a-și securiza depozitul de pesticide și semințe:

• depozitați produsele de protecție a plantelor într-un spațiu securizat, bine luminat, cu acces permis numai personalului autorizat și instruit;
• afișați într-un loc vizibil numerelor de telefon pentru situații de urgență;
• efectuați periodic inventarierea produselor de protecție a plantelor din depozit sau din magazie;
• instruiți personalul cu privire la măsurile necesare ce trebuie implementate pentru a preveni furtul de produse de protecție a plantelor și semințe;
• reduceți la minim perioada de timp în care produsele de protecție a plantelor și semințele sunt depozitate în spațiul amenajat din fermă;
• blocați căile de acces sau intrările din apropierea depozitului de pesticide, pentru a evita sustragerile din depozit.

Produsele de protecție a plantelor și semințele lăsate nesupravegheate sau depozitate necorespunzător sunt ținte sigure pentru hoți. Furturile pot fi identificate prin inspecția atentă a locului unde sunt depozitate produsele chimice.

Asociațiile profesionale de fermieri și autoritățile competente se implică activ în monitorizarea și stoparea comerțului cu produse de protecție a plantelor contrafăcute și pentru evitarea furturilor din ferme prin campanii de informare adresate fermierilor. Acest set minim de reguli privind identificarea și combaterea contrafacerii și securizarea depozitelor de inputuri reprezintă modalitatea prin care Inspectoratul General al Poliției Române și Autoritatea Națională Fitosanitară, întreaga industrie de protecția plantelor din România, alături de asociațiile profesionale ale fermierilor, militează pentru depozitarea corespunzătoare a pesticidelor și semințelor și pentru protejarea fermierului român împotriva sustragerilor din fermă.

În curând, veți găsi aceste seturi de recomandări și reguli care vă vor ajuta dacă sunt aplicate corespunzător, afișate în cadrul Oficiilor Fitosanitare Județene din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), Direcțiilor Agricole Județene (DAJ), a Oficiilor Județene ale Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA).

Campanie de informare realizată de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, Alianța Industriei Semințelor din România - AISR și Alianța pentru Agricultură și Cooperare (LAPAR, PRO AGRO, APPR și UNCSV) în parteneriat cu Autoritatea Națională Fitosanitară și Inspectoratul General al Poliției Române.

Recent, principalele organizații profesionale din agricultură au convenit, în cadrul unei întâlniri, asupra unor măsuri care să coaguleze „sub aceeași umbrelă“ agricultorii și procesatorii pentru a avea o reprezentabilitate puternică la nivel național și european.

În continuare spicuim din minuta întâlnirii pe care o considerăm provocatoare și dinamică.

Dl. Nicolae Sitaru, președintele APPR, propune ca discuțiile să se axeze pe două teme esențiale:

F dacă organizațiile din sectorul vegetal pot fi armonizate spre a avea o voce comună (LAPAR, APPR, AFR, UNCSV, Asociația Udătorilor) /o organizație comună, nealiniată politic, care să reprezinte interesele acestor producători agricoli în dialogul civil cu autoritățile de la București și Bruxelles;

F dacă asociațiile și confederațiile prezente pot agrega o poziție comună legată de viitoarea PAC.

Dl Nicu Vasile (președinte LAPAR) consideră deosebit de constructivă inițiativă de a reuni asociațiile și federațiile reprezentative din agroindustria din România, în special în contextul în care România va scrie alături de Italia și Portugalia noul PNS 2021-2027, astfel încât nu mai avem voie să greșim pentru că asta ne va influența viitorul. Unitatea generează putere! Remarcă faptul că prin această întâlnire s-au readus la matcă membrii fondatori ai LAPAR (domnul Rădulescu, domnul Sitaru), ocazie cu care îi dă cuvântul domnului Rădulescu. Felicitări APPR pentru organizare!

Dl Adrian Rădulescu, fondator LAPAR și președinte AFR, consideră că se impune constituirea unei structuri-umbrelă care să stabilească strategii clare de dezvoltare economică. De aceea ar dori să înțeleagă ce rol va avea Banca Mondială în pregătirea Planului Național Strategic (PNS). Apreciază inițiativa întâlnirii comune și subliniază disponibilitatea de a participa la Minister la discuții, având în vedere experiența sa.

Dl Ionel Arion (președintele ProAgro), ca răspuns la întrebarea domnului Rădulescu, arată că PNS va fi pregătit de România, iar rolul Băncii Mondiale este de a asigura finanțarea nerambursabilă, dar că lămuririle cu privire la acest subiect vor face obiectul unei discuții ulterioare. În acest moment se pune în discuție constituirea unei alianțe reprezentative a producătorilor agricoli din România, care să acopere problematica din toate sectoarele, nu doar din vegetal.

În continuare, dl Sitaru arată că propusa construcție asociativă/consorțiul trebuie susținută inclusiv material, prin cotizații adecvate care să permită României să fie prezentă la Bruxelles la grupele de dialog civil și în cadrul Copa-Cogeca, pentru a se evita situațiile din trecut, în care confederații naționale au aderat la Copa-Cogeca, dar au ieșit la scurt timp, deoarece nu au mai putut să-și plătească contribuția. Totodată, acesta subliniază că nu consideră oportună finanțarea guvernamentală pentru a nu ne face vulnerabili în față politicului. Guvernele vin și pleacă, noi rămânem cu problemele noastre!

Dl Ștefan Pădure (Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc APAR) insistă că este nevoie în primul rând de contribuții tehnice pe care consorțiul să le pună pe masa decidentului politic. Guvernul ar trebui să pună la dispoziție finanțarea necesară prezenței la Bruxelles a mediului asociativ românesc, de aceea trebuie insistat pe constituirea grupurilor de dialog civil pe modelul celor de la Comisia Europeană și care au loc la Bruxelles (care ulterior să transmită puncte de vedere ale filierei ce trebuie incorporate în mandatele oficiale ale reprezentanților României). Ar trebui consolidat un mecanism tehnic de lucru. Pledează pentru propunerea de finanțare a participării unei organizații reprezentative din România la structuri europene prin amendarea Legii nr. 52/2015 (decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), la care a lucrat împreună cu UNCSV și pe care a trimis-o celor prezenți spre consultare în vederea agregării unei soluții comune.

Dna Cristina Cionga (APPR) arată că, în ședința de consiliu director, APPR s-a pronunțat total în favoarea constituirii grupurilor de dialog civil pe modelul celor de la Comisia Europeană, mai ales că asociația participă de 4 ani la grupul „Plăți directe și înverzire“ și poate expune utilitatea participării la un astfel de dialog din experiență sa. Totuși, în ceea ce privește finanțarea cotizației la o structură europeană, membrii APPR consideră că aceasta ar trebui să fie acoperită în întregime de membrii interesați pentru ca aceasta să devină cu adevărat independentă politic.

Dl Marius Micu (ANTPAR) propune ca discuțiile să se focalizeze pe oportunitatea constituirii unei structuri reprezentative pentru agricultura României, care să poată promova legitim interesele naționale.

Dl Viorel Marin (ANAMOB) arată că sectorul agro-alimentar din UE trebuie să se transforme rapid pentru a răspunde noului obiectiv obligatoriu al finanțărilor UE 2021-2027, de tranziție la agricultura digitală și la un spațiu european neutru din punct de vedere climatic. De aceea este nevoie de acțiuni rapide și decise, identificându-se numitorul comun, nu diferențele dintre organizațiile prezente în sală. Cu ocazia evenimentului european SmartAgriHubs organizat la București în 9-11 martie, va fi prezent și secretarul general al Copa-Cogeca, dl Peka Pesonen, cu care se dorește o discuție în vederea afilierii fermierilor români la structura europeană. Banii alocați și necheltuiți nu se vor mai reporta, ci se vor realoca primelor 3 contributoare. Să fim pragmatici și să cheltuim în anul pentru care se alocă. Asta înseamnă ca aprobarea proiectelor să se facă rapid.

Dl Mircea Băluță (președintele UNCSV) pledează pentru un cadru organizațional tehnic în care să se poarte dialogul care să stabilească cine va gestiona partea financiară și pe ce criterii se va face reprezentarea în grupurile de lucru (dialog civil). Ar trebui făcuți pași concreți spre ceea ce înseamnă formă juridică în care se va coopera. O formă juridică ar da stabilitate și responsabilitate construcției.

Dl Bălteanu (președinte ACCPT Iași, APPR) arată că trebuie stabilite obiectivele, direcția, dar și mijloacele pentru a ajunge la ele. O finanțare adecvată printr-un efort al membrilor este esențială.

Dl T. Stan (ACCPT Iași) arată că noua structură trebuie să aibă un aparat tehnic sectorial, remunerat corect, de unde concluzia că cea mai potrivită pentru noua construcție ar fi o personalitate juridică.

Dl A. Perrein (vicepreședinte APPR) arată că mesajul transmis de structura propusă a se constitui trebuie să fie coerent și reprezentativ. De aceea cotizația ar trebui colectată de jos în sus, de la membri, pentru a conferi greutate și responsabilitate. În acest context, legislația privind cotizația profesională ar trebui promovată cu prioritate deoarece are o finanțare sănătoasă. Dl Cornel Stroescu (LAPAR) propune să fie continuate eforturile ca MADR să finanțeze decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale din România care aderă la o organizație europeană, dar consideră că ar trebui să fie repusă în discuție și problematica legată de fondul mutual.

Dl Nicu Vasile prezintă elemente despre sectoarele care ar trebui acoperite la Bruxelles.

Dna Alina Crețu (APPR) furnizează o serie de informații despre felul în care se poartă dialogul civil la Comisia Europeană. APPR participă în GDC în calitate de membră a Confederației Europene a Porumbului.

Dl Adrian Rădulescu afirmă: nu trebuie să se renunțe la banii publici. Guvernul este obligat să finanțeze.

În încheiere, dl Sitaru propune pregătirea unui document comun, asumat de toți cei prezenți și pe care aceștia să-l dea publicității, în legătură cu viitoarea formă de cooperare interorganizațională.

Principalele aspecte asupra cărora urmează să se cadă de acord și pe care să le cuprindă documentul sunt:

• cotizația profesională;
• formulă de lucru;
• stabilirea unor negocieri ulterioare;
• stabilirea unor perspective de dezvoltare pentru structura propusă.

În încheiere se agreează că următoarea întâlnire în această formulă să se organizeze de ProAgro, urmând ca alte întâlniri similare să fie organizate de LAPAR și UNCSV.

În Planul Sectorial- ADER 2022 se află în derulare proiectul de cercetare ADER 2.2.1., care îşi propune ca principal rezultat, elaborarea hărţilor de risc pentru dăunătorii de sol pentru culturile de rapiţă, floarea soarelui şi porumb, situate în Podişul Moldovei, Dealurile Subcarpatice şi sudul ţării.

Pentru răspunsul MADR cu privire la solicitarea făcută de Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul vegetal (UNCSV), Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) şi Liga Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), accesaţi fiţierul de mai jos:

Raspuns MADR (pdf)

În data de 15.04.2019 a avut loc ședința Consiliului Director LAPAR, în cadrul căreia s-au pus în discuție următoarele:

Consiliul Director a luat act de cererea de autosuspendare a Președintelui LAPAR,  Laurențiu Baciu pentru o perioada de 60 de zile și a fost ales președinte interimar Gheorghe Albu.

S-a hotărât de asemenea înființarea unor departamente alcătuite din membrii Consiliului Director astfel:

Departament economic:

• Dan Ilie-responsabil
• Popescu Ilie-membru
• Ciobanu Daniel-membru

Departament juridic:

• Vasile Datcu-responsabil
• Liviu Precup-membru
• Nechifor Ionica-membru

Departament reprezentare instituții cu care LAPAR-ul are legături (MADR, AFIR, APIA, etc) si elaborarea strategiilor privind acțiunile LAPAR:

• Bazon Constantin-responsabil
• Mocanu Adrian-membru
• Topala Marian-membru
• Valeriu Calin-membru
• Sitaru Nicolae-membru
• Manaila Ion-membru
• Moraru Stefan-membru

Departamentul de comunicare și organizare evenimente:

• Gheorghe Albu-responsabil
• Alexandru Baciu-membru
• Aron Emanoil-membru
• Grigore Petre-membru

Comunicarea către toți membrii Consiliului Director a tuturor angajamentelor financiar-contabile (plați, încasări, contracte, etc) înainte de a fi efectuate, în vederea luării la cunoștință de către toți membrii Consiliului Director, iar daca sunt observații aceștia le pot face.

Angajarea unei firme de audit care sa evalueze situația financiar-contabilă, unde persoana responsabilă sa fie Spita Ionuț-cenzor LAPAR.

Angajarea unui specialist tehnic în domeniu căruia să i se întocmească fișa postului cu atribuțiile pe care trebuie să le îndeplinească.

LAPAR își continuă activitatea în folosul agricultorilor români, ca și aceea de membru al ELO, respectând agenda convenită cu conducerea organizației europene;

LAPAR își dorește o îmbunătățire a colaborării cu toate organizațiile reprezentative la nivel național, pentru un efort comun, în sprijinul agricultorilor.

Sursa: LAPAR

Miercuri, 03.04.2019, reprezentanții asociațiilor membre ale L.A.P.A.R., cu ocazia Consiliului Director, au acordat votul de încredere Președintelui ales Laurențiu Baciu și au decis să rămână uniți și solidari alături de acesta.

Activitatea L.A.P.A.R. se derulează în condiții normale și toate proiectele Ligii vor fi finalizate în bune condiții.

SCRISOARE DE MULȚUMIRE LAPAR - descarcă documentul (pdf)

Sursa: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor pentru prejudiciile cauzate culturilor agricole ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile (ex: inundații abundente, secetă, etc.) presupune parcurgerea unor anumite etape, întrucât este necesar ca, în vederea acordării acestor despăgubiri, să fie declarată starea de calamitate naturală pe perioada în cauză, prin Hotărâre a Guvernului.

De asemenea, aceste despăgubiri nu vor putea fi accesate în lipsa unei estimări efectuate de către o comisie specială la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Ulterior abrogării Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, în vigoare de la 23 august 2002 până la 01 ianuarie 2011 și înlocuită de Ordonanța 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, cadrul normativ în ce privește modalitatea de acordare a despăgubirilor în caz de calamitați naturale în agricultură este lacunar.

Prevederile legale referitoare la procedura de notificare a autorităților publice și modalitatea acordării despăgubirilor nu au fost înlocuite ulterior abrogării celor vechi, Ordonanța nr.14/2010 cuprinzând numai reglementări în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier pentru perioada 2007-2013. Începând cu anul 2014, legislația internă nu este nici completă, nici previzibilă.

Pentru a identifica normele aplicabile începând cu anul 2014, este necesar sa se observe legislația europeană în domeniu: Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006, privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001, precum si Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01.

Astfel, conform art.11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006: „Ajutoarele destinate despăgubirii fermierilor pentru pierderile de plante, animale sau clădiri ale exploatației, cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6), (9) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește plantele sau animalele și la alineatele (3)-(8) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește clădirile agricole”. In continuare, alin.(7) prevede ca „fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural trebuie recunoscut oficial ca atare de către autoritățile publice.”

Prin urmare, pentru ca fermierii să poată beneficia de despăgubiri pentru pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, de ex: inundații, secetă, etc., este necesar ca starea de calamitate naturală sa fie declarată prin Hotărâre de Guvern, prin care să se stabilească intensitatea fenomenului meteorologic, să se estimeze întinderea prejudiciilor cauzate și cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor.

În lipsa unei Hotărâri de Guvern, persoanele care desfășoară activități agricole nu vor putea beneficia de despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-au suferit. Anterior, Legea nr.381/2002 și Normele metodologice de aplicare a legii, aprobate  prin Ordinul nr.419/2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prevedeau o procedură prealabilă sesizării Guvernului pentru declararea stării de  calamitate naturală prin hotărâre, atât pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse  de  calamitățile naturale, cât și pentru stabilirea nivelului despăgubirilor  cuvenite producătorilor agricoli afectați.

În prezent, procedura prealabilă ce trebuie îndeplinită în vederea constatării stării de calamitate naturală nu mai este reglementata, aplicându-se în acest caz normele privind administrația publică.

Astfel, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului în art.23 prevede faptul ca: „Prefectul poate solicita primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, convocarea unei ședințe extraordinare a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice”. De asemenea, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, în secțiunea privind funcționarea consiliului județean, la art.94 prevede următoarele: „(2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.” 

Asemănător, Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01, prevăd, în secțiunea 1.2.1. intitulata Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate producției agricole sau mijloacelor de producție agricolă și pentru prevenirea pagubelor, dispoziții cu caracter general cu privire la modalitatea acordării despăgubirilor de catre statele membre.

Subsecțiunea 1.2.1.1., (327) din actul menționat prevede următoarele: „Comisia consideră că ajutoarele pentru repararea pagubelor provocate de calamități naturale sau de evenimente excepționale sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat în cazul în care acestea respectă condițiile prezentate în continuare”. Condițiile prealabile menționate în vederea posibilității acordării ajutoarelor de stat în astfel de situații sunt ca:

• autoritatea competentă a statului membru să recunoască în mod oficial evenimentul ca fiind o calamitate naturală sau un eveniment excepțional și
• să existe o legătură de cauzalitate directă între calamitatea naturală sau evenimentul excepțional și pagubele suferite de întreprindere.

Comisia stabilește în continuare faptul ca pagubele includ următoarele:

• pagube materiale aduse activelor, de exemplu, clădiri ale exploatației agricole, echipamente și utilaje, stocuri și mijloace de producție;
• pierderea de venit care rezultă din distrugerea totală sau parțială a producției agricole și a mijloacelor de producție.

În ce privește conținutul acestor forme de ajutor de stat, Orientările CE prevăd faptul ca sunt costuri eligibile cele rezultate din pagubele suferite ca o consecință directă a unei calamități naturale sau unui eveniment extraordinar, evaluate fie de către o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea competentă sau de către o firmă de asigurări.

Anterior, Legea nr. 381/2002 prevedea faptul ca procedura prealabila de constatare a pagubelor suferite presupunea sa fie făcută „în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului, la propunerea directorului general al direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialiști de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripția sanitară veterinară zonală și un delegat din partea organelor județene ale Ministerului Finanțelor Publice”. Rezultatul constatărilor și documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centraliza la direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară județeană și a municipiului București și la prefectura județului. Ulterior, direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București aveau obligația ca în termen de 3 zile de la data centralizării documentelor respective să trimită o informare detaliată Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Sumele urmau a fi aprobate de către Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și înaintate Guvernului, în vederea declarării stării de calamitate naturală.

În prezent, așa cum s-a menționat, atribuțiile de constatare și evaluare a pagubelor revin administrației publice, prin instituția prefectului și consiliile județene.

În ce privește procedura de reducere a normei de venit pentru persoane fizice care desfășoară activități agricole, individual sau într-o formă de asociere, este prevăzută de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 1863/20163. Ordinul menționat stabilește faptul ca persoanele menționate „beneficiază de reducerea normei de venit, proporțional cu pierderea înregistrată, în cadrul anului fiscal curent, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum înghețul, grindina, poleiul, ploaia abundentă, seceta și inundațiile, precum și a epizootiilor, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

1. a) venitul net se stabilește pe bază de norme de venit; 
2. b) pierderea afectează peste 30% din suprafețele destinate producției agricole vegetale sau din animalele deținute, pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale, prevăzută la art. 105 (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul unei unități administrativ-teritoriale; 
3. c) persoana fizică/asocierea fără personalitate juridică a depus formularul 221 "Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit". În declarație, contribuabilii înscriu suprafețele destinate producției agricole vegetale și efectivele de animale, fără a se lua în considerare pierderea înregistrată, ca urmare a evenimentelor prevăzute la art. 106 (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Constatarea pagubelor și evaluarea pierderilor se fac, la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, de o comisie numită prin ordin al prefectului județului/municipiului București, în conformitate cu dispozițiile art. 106 alin. (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

In schimb, in cazul persoanelor juridice nu exista reglementari in materie, in afara de prevederile europene care se aplica cu caracter general.

Prin urmare, rămân aplicabile prevederile legislației europene, împreună cu legislația internă în materie. De asemenea, pentru situațiile de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase, se va face aplicarea Ordinului nr. 1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră.

Țările europene au reaprobat folosirea glifosatului pentru combaterea buruienilor timp de încă cinci ani, într-o întâlnire la mai puțin de trei săptămâni înainte de expirarea licenței actuale. Într-o mișcare surpriză, patru state membre ale UE și-au schimbat votul pentru a aproba pesticidul popular, dar controversat, într-o ședință a Comitetului pentru plante, animale, alimentație și hrană pentru sănătate luni. Toate cele patru țări s-au abținut de la votul din 9 noiembrie, care a blocat orice decizie. C

hiar și cu aprobarea de luni, țările UE sunt în continuare libere să interzică produsele chimice pe plan intern. Luni, au existat 18 voturi pentru aprobare, nouă voturi împotrivă și o abținere, potrivit surselor UE. Pentru a trece, 55% din țările care reprezintă 65% din populația UE trebuia să voteze da. Puțini așteptau ca comisia de apel să ajungă la un acord luni, deoarece prea multe tari s-au abținut în trecut.

Omisiunea de a ajunge la o decizie luni ar fi obligat colegiul european de comisari să facă această alegere. Guvernele naționale au folosit abțineri pentru a evita luarea deciziilor privind produsele sensibile, cum ar fi organismele modificate genetic, de cel puțin 17 ori în ultimii trei ani. Comisia a propus noi reguli pentru a evita acest tip de impas în viitor.

Sursa: LAPAR

REF: CONFERINȚA DIN DATA DE 07.12.2016, PRIVIND ACCESUL LA TERENURI AGRICOLE - DESFĂȘURATE ÎN CADRUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. Situația actuală a terenurilor în România

Agricultura privată românească s-a născut cu 25 de ani în urmă, dar a reușit, în ciuda tinereții sale, să recupereze mare parte din decalajul înregistrat în raport cu alte state europene referitor la dezvoltare, dotare (în România există unele dintre cele mai moderne utilaje agricole), productivitate.

În România, există 13,3 milioane de hectare suprafață agricolă utilizată din care 8,3 milioane hectare teren arabil, ceea ce o califică pe locul 5 ca suprafată agricolă din UE.

Totodată, România este țara europeană cu cea mai mare suprafață de teren/cap de locuitor (0,6 hectare/locuitor).

Din suprafața agricolă totală a României, peste 40%, respectiv 5,3 milioane hectare din totalul de 13,3 milioane hectare, este deținut de investitori străini, potrivit raportului comandat de Comisia pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene la Institutul Olandez de cercetare Transnational Institute (TNI). Conform acestui raport publicat, 20-30% din terenul arabil este controlat de persoane fizice și juridice din UE, iar restul de 10% este controlat de persoane fizice și juridice din afara UE.

Investitorii străini sunt de cele mai multe ori dezvoltatori imobiliari, fonduri de investiții, speculanți, universități (spre ex. Universitatea Harvard deține în Ro, încă din anul 1997, o suprafașă de 32.000 ha păduri și 2.000 ha teren agricol, fără nici o întrebuințare a terenurilor în scopul cercetării științifice) etc.

Astfel, scopul pentru care investitorii străini cumpără teren în Romania, nu este cel al exploatării sale agricole, ci pentru obținerea unor profituri substanțiale din activități precum: dezvoltarea unor ansambluri rezidențiale, specula imobiliară, obținerea subvențiilor și utilizarea lor contrar destinației.

De asemenea, investitorii străini au dezvoltat un adevărat sistem de companii mai mult sau mai puțin fantomă, paradisuri fiscale, pentru a cumpăra terenuri cât mai multe și pentru a le folosi în scopuri cât mai diferite de cel agricol.

Pământul agricol, resursa finită esențială pentru asigurarea securității alimentare a oricărui popor, devine bun tranzacționabil pentru obținerea unor profituri considerabile din orice altă activitate, mai puțin cea agricolă, pierzându-și astfel rolul său natural. Accesul la teren este un drept fundamental al omului, iar rolul nostru trebuie să fie acela de a ne asigura că acest drept este respectat, iar destinația terenului agricol de asigurator al hranei populației este păstrată cu sfințenie.

În contextul în care terenul agricol devine mijloc pentru obținerea unor câștiguri importante din speculă, și nu din exploatarea sa, conform destinației sale, concentrarea pământurilor în mâna unor persoane, altele decât fermieri, nu reprezintă decât un proces firesc prin care suprafața de teren agricol este substanțial diminuată.

Astfel, cea mai mare fermă din România aparține unei firme libaneze și are în exploatare 65.000 ha.

Utilizarea terenurilor în alte scopuri decât cel agricol, duce la concentrarea pământurilor în patrimoniul unor persoane, altele decât fermieri, iar aceștia din urmă se confruntă astfel cu o situație cel puțin contradictorie: fermierii mici sunt eliminați, descurajați să își muncească terenurile, tentați să le vândă pentru sume nesemnificative (în România prețul unui hectar de teren arabil variază între 1.000 și 5.000 euro), amplificarea procesului de pauperizare a populației din mediul rural, în scurt timp, după consumarea resurselor obținute din înstrăinarea pământurilor, transformarea unor oameni activi în persoane asistate social.

Concentrarea terenurilor are și efecte pozitive, dar numai în situația în care fermierii mici se asociază pentru a exploata în comun suprafețele de terenuri pe care le dețin. Cu toate că în România există o reticență cultural-istorică față de diverse forme asociative, efect al epocii comuniste, în prezent, fermierii care dețin suprafețe mici au optat pentru a lucra împreună aceste terenuri (spe ex., în jud. Dâmbovița există fermieri care au în exploatare loturi de 0,5 ha până la 2 ha pe care le folosesc în comun).

Lipsa unei situații cadastrale unitare reprezintă, de asemenea, un impediment major cu privire la crearea unei baze de date naționale care să reflecte realitatea, identitatea proprietarilor, suprafețele deținute în proprietate, arendă etc. Până în prezent, au fost întocmite documente cadastrale pentru 15-20% din totalul suprafeței terenurilor agricole.

2. Cadrul legislativ național și propuneri de modificare

Codul Civil - Legea nr. 287/2009

Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Modificări propuse:

În corelație cu cadrul legislativ european, și în sensul practicii statelor membre, România a propus modificări legislative care condiționează vânzarea terenurilor prin raportarea la caracteristicele speciale ale bunului tranzacționat, respectiv terenului agricol:

- cumpărătorul să fie rezident fiscal în România și să facă dovada la data încheierii contractului de vanzare-cumparare a achitării tuturor taxelor și impozitelor către bugetul de stat;

- asociatul/acționarul majoritar și administratorul persoanei juridice române cumpărătoare trebuie să fie absovent al unei instituții de învățămant superior - specialitatea agronomie și să fie rezident fiscal în România;

- 75% din cifra de afaceri a persoanei juridice cumpărătoare a terenurilor să fie obținută din activități agricole;

- cumpărătorul, persoana fizică și/sau juridică, trebuie să declare pe proprie răspundere că nu vor da în arendă terenurile care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare și nu le vor schimba destinația de teren agricol pentru o perioadă de minim 30 de ani de la data dobândirii în proprietate a terenului;

Totodată, am propus limitarea suprafeței terenurilor agricole ce pot fi înstrăinate la 150 ha în situația în care cumpărătorul este persoana fizică, și la 1.500 ha în situația în care cumpărătorul este persoana juridică. Suprafața de 1.500 ha poate fi majorată cu încă 500 ha dacă cumpărătorul produce nutrețuri.

3. Cadrul legislativ european și propuneri de modificare:

România se confruntă cu aceleași situații cu care se confruntă și celelalte state ale UE, atât în ceea ce privește vânzarea terenurilor, cât și concentrarea forțată a acestora.

La nivel european, este nevoie de o politică solidară care să vizeze eliminarea diferențelor dintre statele mari și statele mici, țările bogate și țările sărace. Aceste diferențe se reflectă în nivelul diferit al subvențiilor acordate: România a avut în anul 2014 o subvenție de 157 eur/ha spre deosebire de cea acordată în alte state europene: Malta 600 eur/ha, Olanda 459 eur/ha, Grecia 418 eur/ha, Italia 394 eur/ha, Franța 291 eur/ha, Polonia 212 eur/ha.

Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie modificată în sensul uniformizării nivelului subvențiilor acordate tuturor statelor membre, subvenția să se acorde ținând cont de performanță și nu de suprafața de teren lucrată. Scopul subvenției trebuie să fie acela de a stimula productivitatea, eficiența și competitivitatea, și nu de a se transforma într-un instrument de protecție socială a micilor fermieri.

4. Efecte negative ale concentrării terenurilor agricole și a vânzării acestora către terț

• Scăderea drastică a suprafeței agricole, inclusiv prin pierderea calității terenurilor;
• Scăderea numărului de fermieri înscriși la APIA - Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură - 900.000 în 2016 față de 1.002.977 în 2014, adică o scădere de peste 11% a fermierilor activi;
• Pierderea forței de munca specializate și imposibilitatea formării profesionale a noii generații;
• Pierderea competivității și a productivității
• Lipsa eficienței muncii agricole
• Creșterea numărului de asistați social cu persoane din rândul populației active
• Punerea în pericol a securității alimentare naționale

Concluzii:

1. reglementări naționale care să țină cont de specificul fiecărei țări, conform devizei UE „unitate în diversitate‟;

2. politica protecționistă în sensul creării unor bariere interne care să filtreze cumpărătorii și să asigure folosirea terenurilor agricole conform destinației lor;

3. solidaritate la nivel european reflectată, în principal, în uniformizarea subvenției;

4. încurajarea și răsplătirea perfomanței

5. evitarea creșterii numărului asistaților social din subvenții.

Dacă nu vrem ca România să devină o fermă cu proprietar din afara UE sau din UE, trebuie să luăm măsurile enunțate mai sus în cel mai scurt timp.

Președinte LAPAR
Laurențiu BACIU

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR – susține prelungirea autorizației de glifosat la nivel european, o substanță activă prezentă în mai multe produse comerciale, fără de care agricultura europeană ar avea mult de suferit.

Principalele argumente pentru care LAPAR-ul susține glifosatul țin de faptul că acesta este un ingredient principal, de mai bine de 40 de ani, în anumite produse pentru protecția plantelor, are o istorie de comercializare și utilizare în condiții sigure în peste 160 de tari, inclusiv în România. Acesta reprezintă un instrument important pentru fermieri în combaterea eficientă a buruienilor, având un spectru larg de utilizare, non-selectiva, sistemică şi post-emergentă. Peste 800 de studii științifice serioase au confirmat siguranța acestor produse.

Una dintre cele mai grele provocări întâlnite în fermele din România este reprezentată de prezența buruienilor, iar produsele pe bază de glifosat reprezintă una dintre soluții. Fermierii au nevoie de a avea în continuare acces la aceste produse, care să le permită un control mai bun al buruienilor la costuri accesibile și care sunt prietenoase cu mediul înconjurător.

“România are un teren arabil foarte bun, cu toate acestea, lupta între buruienile prezente și plantele de interes din cultura mare este una acerbă și avem nevoie de produse fitosanitare omologate, dovedite sigure din punct de vedere științific și care să facă față tuturor buruienilor cu care ne confruntăm. E bine să înțelegem cu toții că avem nevoie de terenuri curate înainte de semănat, iar glifosatul ne poate ajuta!”, a declarat Laurențiu Baciu, Președinte LAPAR.

Laurenţiu Baciu, şeful LAPAR, a explicat că s-a ales această dată pentru ca demonstraţiile să nu aibă loc în perioada electorală şi să apară interpretări: “Această măsură a venit în urma unor discuţii cu reprezentanţii satului şi, din păcate, lucrurile au rămas aşa cum ştiţi. Am făcut maculatură de nu s-a mai văzut, dar nu am reuşit nimic. Singura soluţie a rămas ieşirea în stradă fiindcă ne-am săturat de promisiuni”.

Sursa: AgroTV

O delegație a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, condusă de către domnul Președinte - Laurențiu BACIU, va participa la cea de-a 9-a Ediție a Forumului privind Viitorul Agriculturii ce va avea loc în data de 22 martie, 2016 la The Square, în Bruxelles. Evenimentul este organizat anual de către Organizația Europeană a Proprietarilor de Teren (ELO), organizație la care LAPAR este membră, în parteneriat cu compania Syngenta.

Acest Forum va fi primul organizat după adoptarea de către lideriimondiali în septembrie 2015 a Obiectivelor de Dezvoltare durabilă ONU (Sustainable Development Goals, SDGs).

Tema Forumului din acest an va fi „The Sustainable Development Goals implementation: no time for business as usual”. Forumul privind Viitorul Agriculturii din acest an se va concentra asupra implicațiilor adoptării Obiectivelor de Dezvoltare durabilă ONU pentru agricultură și mediului înconjurător din Europa și în lume.

Temele abordate vor fi: Care sunt pașii necesari pentru punerea în practică a agendei Obiectivelor de Dezvoltare durabilă stabilite de ONU? Putem să ne desfășurăm businessul la fel ca până în prezent în contextul provocărilor sociale, de mediu și economice?

Fostul Comisar European pentru Mediu, Janez POTOČNICK, Președintele Forumului privind Viitorul Agriculturii va aduce împreună la această ediție Comisarii Europeni și experți internaționali pentru a dezbate aceste întrebări.

De asemenea, delegația LAPAR va mai avea întâlniri cu: o parte dintre Europarlamentarii români, dar și cu reprezentanții Cabinetului Comisarului European Phil Hogan.

Sursa:

Adunarea Generală a Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care a avut loc pe 21 februarie la Bucureşti, a scos în evidenţă, pe lângă dificultăţile specifice, o serie de probleme presante care-i afectează pe toţi fermierii români. Nu în ultimul rând, membrii LAPAR au cerut în unanimitate demisia ministrului Agriculturii Daniel Constantin.

Impozit pe subvenţia UE, caz unic în Europa

Preşedintele LAPAR Laurenţiu Baciu a vorbit despre o anomalie unică în Europa – impozitarea subvenţiei europene.

„Noi plătim impozit pe subvenţia din UE. Nu ştiu de ce trebuie să plătim impozit pe subvenţia europeană. Am vorbit despre asta cu colegii europeni şi s-au uitat lung la mine. Nu înţelegeau despre ce e vorba. La noi bagă mâna până la cot. La noi subvenţia după impozitare este de 121 de euro. Eu când îmi fac business-ul, pe 121 de euro îl fac“, a arătat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

El l-a acuzat voalat pe ministrul Agriculturii că face jocul traderilor de cereale prin manipularea preţului la grâu, odată cu deschiderea rezervei de stat.

Ministerul face jocul traderilor

„Încă o lovitură dată în capul agricultorului român când acum câteva săptămâni s-a deschis rezerva de stat. Ajunsese grâul la 85 de bani şi a dat zece bani înapoi. Nu ştiu care sunt interesele, dar de la minister a venit“, a punctat Baciu.

La rândul său, vicepreşedintele LAPAR, Daniel Ciobanu, s-a arătat contrariat de faptul că fermierilor le-a fost imposibil să se capitalizeze într-un an agricol bun şi a semnalat grave disfuncţionalităţi ale pieţei româneşti. „O ducem rău. Nu rău, foarte rău. Într-un an agricol bun de-abia poţi să-ţi echilibrezi cheltuielile prin introducerea forţată a subvenţiei, ceea ce este inadmisibil“, a punctat Daniel Ciobanu, vicepreşedinte LAPAR.

Aceeaşi poziţie a fost subliniată de preşedintele Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“ (ASAS).

„Ne aşteptăm la un atac al dăunătorilor“

„Dacă nici anul trecut, când a fost producţie bună, agricultorii n-au dus-o mai bine înseamnă că ceva nu este în ordine. Trebuie văzut ce nu e în ordine“, a arătat Gheorghe Sin, pre­şedintele ASAS. Acesta a explicat că sunt şanse mari ca în acest an să asistăm la un atac semnificativ din partea dăunătorilor.

„Iarna a fost blândă, dăunătorii au fost mai puţin afectaţi, aşa că potenţialul de atac al acestora asupra culturilor va fi foarte mare“, a conchis preşedintele ASAS.

Subvenţia la motorină, un drept sau o concesie?

O altă problemă abordată la adunarea generală LAPAR a fost plata cu întreruperi a subvenţiei la motorină.

„Subvenţia la motorină ajunge doar pe primele trei trimestre ca să mergem apoi la ei cu capul plecat. Ei cred că ne fac un favor, dar, de fapt, e dreptul nostru“, a continuat Daniel Ciobanu.

Tot despre subvenţia la motorină a vorbit şi Marcel Cucu, membru LAPAR. „Ştiţi bine că în 2012 nouă ne-au tăiat cota la motorină în trimestrul trei, adică cota cea mai mare. La rectificarea de buget, nu numai că nu au dat banii, dar au dat banii de la agricultură la alte ministere pentru că aveau bani şi nu aveau ce face cu ei“, a spus Cucu.

Cu această ocazie a fost luată în discuţie şi aşa-numita „taxă pe stâlp“ care, în opinia fermierilor, va produce o gaură semnificativă bugetului şi aşa sărac al fermierului român.

„Să ne aşteptăm la dublarea impozitelor pe care le avem de plătit pe clădiri“, a arătat Nicolae Sitaru, fost preşedinte LAPAR.

Călin, Buzău: „Legislaţia nu ne sprijină“

O poziţie radicală la adresa guvernului a avut Valeriu Călin, membru LAPAR, fermier din judeţul Buzău.

„Toată legislaţia din agricultură este împotriva agricultorilor. De mai bine de 500 de ani România este în bătaia vântului. Legile toate, inclusiv cea cu vânzarea terenurilor, nu sunt pentru români. Sunt pentru cei de afară“, a declarat Călin.

Taxa de drum pentru utilajele agricole trebuie ridicată

Nici taxa de drum pentru utilajele agricole nu a fost uitată.

„Aşa cum ăştia cu avioanele şi vapoarele nu au taxă de drum, atunci trebuie să nu avem nici noi taxa de drum. Trebuie o lege care să reglementeze acest lucru. Eu am luat amendă 150 de milioane (lei vechi - n.r.) pentru că am traversat un drum şi am încurcat circulaţia la Negru-Voda“, a arătat Gheorghe Lămureanu, vicepreşedinte LAPAR.

O altă problemă ridicată de fermierii prezenţi la adunarea generală LAPAR a fost păşunatul pe terenurile agricole.

„O iniţiativă legislativă care să reglementeze păşunatul animalelor trebuie luată în acest an. În judeţul Dolj, peste 10% din culturile agricole sunt distruse de oi. Şi cred că aceasta este o situaţie generală în judeţele din sudul ţării“, a declarat Mihai Stancu, membru LAPAR din judeţul Dolj.

Francisci, Teleorman: „Agricultura – în mâna a 5-10 jucători“

O poziţie inedită a avut Pierro Francisci, membru LAPAR, fermier italian din Teleorman.

„În următorii 5-10 ani agricultura din România va fi în mâna a maximum 5-10 jucători. (...) Agricultura românească înseamnă în acest moment că fermierii iau seminţe şi le plătesc la recoltă la preţurile stabilite de multinaţionale, iar sistemul bancar din România nu există. Aceasta este agricultura românească“, a arătat Francisci.

Membrii LAPAR cer demisia ministrului Constantin

Conducerea LAPAR şi-a exprimat neîncrederea în capacitatea ministrului Agriculturii Daniel Constantin de a conduce în continuare, Ministerul Agriculturii.

„Ministrul nu e capabil să conducă Ministerul Agriculturii împreună cu domnul Botănoiu. L-au eliminat pe domnul Irimescu pentru că se mai pricepea cât de cât la agricultură“, a conchis Ciobanu.

În încheierea şedinţei, conducerea LAPAR a supus la vot propunerea de a cere demisia ministrului Agriculturii. „Sunteţi de-acord cu demisia ministrului Agriculturii?“

Toată sala a fost pentru. Niciun vot împotrivă. Nicio abţinere.

Marius Şerban

Neimplicarea în constituirea Camerelor agricole, crearea unui fond mutual, nivelul scăzut al subvenţiei pentru 2013-2014, dar şi aderarea la o nouă structură europeană au fost printre subiectele abordate de Laurenţiu Baciu cu ocazia conferinţei organizate de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la începutul lunii octombrie.

Camerele agricole, neadecvate şi ireale. Laurenţiu Baciu a explicat cu această ocazie de ce consiliul directoral LAPAR a luat hotărârea de a nu se implica în realizarea Camerelor agricole. „Considerăm Camerele agricole ireale şi neadecvate condiţiilor din agricultură, drept urmare nu vom fi implicaţi în constituirea lor. În acelaşi timp, am decis să facem demersuri pe lângă cele două comisii din Senat şi Camera Deputaţilor pentru a mai modifica ce se poate la aceste camere, ca să fie într-adevăr folositoare şi funcţionale“, a spus acesta.

Înfiinţarea fondului mutual LAPAR. Depunerea actelor la Ministerul Agriculturii pentru crearea fondului mutual va avea loc anul viitor, în martie, iar membrii fondatori vor fi majoritatea din cadrul organizaţiei. „LAPAR este una dintre organizaţiile care îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru înfiinţarea acestui fond. Este o acţiune destul de îndrăzneaţă, mai ales că noi suntem începători, dar sperăm să avem o echipă bună de lucru. De asemenea, pe lângă membrii fondatori care sunt majoritatea din LAPAR, mai este timp şi pentru înscrierea altor persoane. Chiar am fost surprins plăcut de dorinţa unora care activează în agricultură de a participa la crearea fondului mutual“, a menţionat Baciu.

Nivelul subvenţiilor pentru 2013-2014. Cuantumul subvenţiei, din informaţiile anunţate de Ministerul Agriculturii, este de 139 de euro, bani de la UE, şi 21 de euro, de la bugetul de stat. Dar, liderul LAPAR a explicat că suma corectă pe care o primeşte un fermier este cu totul alta. „Din cei 139 euro rămân în jur de 125 euro după ce se face corecţia liniară, iar pentru cei 21 euro am primit asigurări de la directorul APIA că se depun eforturi ca să nu se mai modifice, dar, până când nu va exista o Hotărâre de Guvern în acest sens, suma se poate modifica. Însă, dacă o comparăm cu subvenţia de anul trecut, putem vorbi de o creştere, însă nu de una semnificativă. Anul trecut subvenţia a fost de 106 euro de la Comunitatea Europeană şi de 31 de euro de la buget. În total au fost 137 de euro/ha şi aici mă refer la suma primită fizic pe ha, nu la cea anunţată.“

Înscrierea LAPAR în ELO. Aceasta este o organizaţie europeană similară cu COPA COGECA, compusă din proprietarii de terenuri, dar şi din arendaşi. Organizaţia funcţionează la Bruxelles şi are ca scop reprezentarea intereselor agricultorilor. Diferenţa între cele două organizaţii este nivelul cotizaţiei, care în cazul ELO este net inferioară, cam de 10 ori mai puţin faţă de COPA COGECA.

Daniela CRISTESCU

Declaraţiile „iresponsabile“ ale ministrului Agriculturii Daniel Constantin cu privire la aşa-zisele „recolte istorice“ au aruncat în aer preţul cerealelor, au pus fermierii într-o mare dificultate şi au provocat pierderi de nu mai puţin de 2,5 miliarde de euro Produsului Intern Brut (PIB), consideră Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

„Anul acesta tu dai gaura reală de 2,5 miliarde de euro din PIB şi tot tu vorbeşti de boom în agricultură?! Ce supraproducţie ai când obţii 3.000 kg la hectar, iar potenţialul este de 7.000 kg, cât este şi media europeană?! (...)  Traderii sunt ascultători, pentru că aşa au fost învăţaţi de Ministerul Agriculturii. Domnul Constantin a zis că avem cea mai bună producţie la grâu din istorie, dar că puţin este panificabil. Dacă făceai astfel de declaraţii în Italia sau în altă ţară din UE îţi căutai de mult serviciu. Ne-au aruncat aceste preţuri ca să ne obişnuim cu ele, apoi au urmat scăderi de 40-45% într-o perioadă de o lună de zile la grâu şi porumb. La fel a fost şi la orz sau la rapiţă“, a arătat preşedintele LAPAR într-o conferinţă de presă.

Preţuri în cădere liberă în decurs de o lună

Baciu a arătat că preţurile au fost scăzute drastic în mod artificial de către traderi, impulsionaţi de declaraţiile ministrului Agriculturii şi profitând de grava decapitalizare a agricultorilor.

„La 10 iunie preţul grâului în România era de 227 de euro tona, pentru ca, la 4 septembrie, o tonă de grâu să ajungă la 140 de euro. În tot acest timp pe piaţa euro­peană preţul de achiziţie a unei tone de grâu nu a coborât sub 180-190-200 de euro.

La fel şi la porumb, unde pe 10 iunie preţul unei tone era de 208 euro în România, pentru ca, la 9 septembrie, chiar dacă nu s-a început încă recoltarea, o tonă de grâu să ajungă la numai 119 euro.

În afara ţării preţul de achiziţie a unei tone de grâu era de 171 euro“, a afirmat Laurenţiu Baciu.

Scăderea bruscă a preţurilor la produsele agricole este legată mai ales de decapitalizarea producătorilor agricoli, precum şi de lipsa spaţiilor de depozitare, sunt de părere fermierii.

„Agricultorii sunt decapitalizaţi şi nu au cu ce să-şi construiască spaţii de depozitare. Şi atunci acel trader vine şi-ţi dă cât vrea el, că nu ai de ales.

Marii traderi deţin toate spaţiile de depozitare, pentru că noi am încurajat proiectele lor, în timp ce pentru micul fermier nu s-a făcut nimic“, afirmă Baciu.

Fermierii consideră că, în lipsa implicării Ministerului Agriculturii, în astfel de abuzuri fermierii trebuie să facă eforturi pentru a-şi realiza spaţii de depozitare, în ciuda problemelor de capitalizare cu care se confruntă.

„Agricultura este o afacere extrem de riscantă. Ne bucurăm de roade bogate anul acesta. Nu se ştie anul viitor ce se întâmplă. E bine ca fermierul să aibă grijă de el întâi şi întâi, înainte să aibă grijă altcineva de el şi să-şi constituie nişte stocuri care pot funcţiona ca o volantă la un motor şi ca să-l ajute să treacă peste nişte vremuri grele. Ideea stocării produselor este, dacă vreţi, în primul rând ca un fond mutual individual care să-i asigure trecerea peste nişte ani grei“, este de părere Nicolae Sitaru, unul dintre marii fermieri din judeţul Ialomiţa. 

Preţuri de mizerie şi concurenţă neloială

Spre comparaţie, aceiaşi mari comercianţi oferă fermierilor din Europa, cum sunt cei din Franţa, Italia sau Germania, între 180-200 de euro pe tona de grâu şi 170 de euro pe tona de porumb. Aceasta, în condiţiile în care subvenţia fermierilor din vestul Europei este de trei-patru ori mai mare decât cea primită de fermierii români.

Mai mult, România este, potrivit declaraţiilor fermierilor, singura ţară din Uniunea Europeană unde motorina nu este subvenţionată, agricultorul român fiind nevoit să plătească cel mai scump carburant din UE.

Fermierii acuză Ministerul Agriculturii că nici măcar nu a notificat Comisia Europeană pentru reducerea accizei la motorină aferentă anului 2013. „Dacă nu e secetă, tot trebuie să ne ia cineva producţia. Anul acesta au fost traderii, încurajaţi de autorităţile statului. Să spui că ai dat lovitura când obţii 30-40% din producţia din Franţa sau Germania, unde se obţin 7.000 de kilograme la hectar, e o aberaţie. Despre ce supraproducţie vorbim?! Unde mai pui că îi dai francezului şi italianului o subvenţie de trei ori mai mare. Haideţi să facem invers. Să luăm noi o subvenţie de 3-4 ori mai mare, pentru că ei tot au 7.000 kg la hectar“, a mai spus preşedintele LAPAR.

Consiliul Concurenţei va da un răspuns. Peste un an…

În prezent aceste posibile înţelegeri dintre marii comercianţi de cereale, care şi-au creat o poziţie de cvasimonopol pe piaţa românească şi impun preţuri derizorii fermierilor români, sunt investigate de Consiliul Concurenţei. 

„Această instituţie trebuie să-şi ia rolul în serios. Şeful Consiliului Concurenţei ne-a zis că a început cercetările şi ne va da un răspuns... peste un an. Ni se pare un răspuns în bătaie de joc“, a declarat preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, prezent la conferinţa de presă organizată de LAPAR.

La rândul său, Laurenţiu Baciu a arătat că LAPAR a făcut nenumărate demersuri pe lângă autorităţile statului în vederea corectării acestor anomalii. „Am trimis scrisori la toate forurile în care am arătat cum sunt trase în jos preţurile. Numai la Episcopie nu am intervenit. Ministerul nu a făcut nimic. Nu a intervenit la FEGA, organismul european care acţionează atunci când preţurile cerealelor o iau razna“, a punctat Baciu.

Marius ŞERBAN

Repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii, achiziţia terenurilor de către străini sau lipsa cadastrului agricol sunt doar câteva dintre problemele agriculturii autohtone care au fost discutate pe data de 16 mai la Conferinţa Naţională a Agricultorilor. La eveniment au fost prezenţi preşedintele României Traian Băsescu, ministrul Agriculturii Daniel Constantin, precum şi comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş. De asemenea, au participat circa 700 de agricultori din întreaga ţară membri LAPAR, dar şi fermieri din mai multe ţări europene.

Dacă pentru mulţi prezenţa ministrului Daniel Constantin la conferinţă a fost ceva neaşteptat, dată fiind relaţia încordată din ultima vreme dintre acesta şi Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, modul în care au decurs discuţiile a constituit o altă surpriză. Mai rămâne însă ca şi promisiunile ministrului să fie puse în practică. Dincolo de atmosfera relaxată, declaraţiile celor trei oficiali nu s-au încadrat întotdeauna pe aceeaşi lungime de undă, un semn că problemele agriculturii româneşti nu se vor rezolva chiar atât de uşor.

Ce solicită fermierii?

Modernizarea agriculturii, repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii şi realizarea cadastrului agricol se numără pe lista problemelor ridicate de Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, în cadrul Conferinţei Naţionale a Agricultorilor.

„Reformele în agricultură trebuie să înceapă cu organizarea teritoriului şi constituirea exploataţiilor agricole (...) Au fost unele promisiuni, câteva timide iniţiative de a rezolva aceste aspecte, dar nimic nu s-a concretizat, ceea ce face să avem încă milioane de parcele, în situaţii imposibil de a putea fi comasate. Putem vorbi de performanţă într-o agricultură cu circa 4 milioane de fermieri, cu ghilimelele de rigoare, şi tot atâtea ferme cu suprafeţe cuprinse între câteva mii de metri pătraţi şi 1-2 ha? Iată unul dintre motivele pentru care pământul nu este suficient şi eficient exploatat, producţiile obţinute ducându-ne în coada Europei, deşi ne lăudăm cu cel mai bun pământ“, a spus Baciu.

Membrii LAPAR susţin că pentru modernizarea agriculturii locale este nevoie de programe sectoriale, pe lângă fondurile europene pe care oricum „nu suntem capabili să le accesăm“. O altă prioritate ar trebui să fie şi punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii, mai ales că infrastructura există, nu trebuie decât să fie modernizată. Reprezentanţii LAPAR au mai cerut Ministerului Agriculturii să ia măsuri pentru încurajarea achiziţiei de terenuri de către români, precum şi să urgenteze înfiinţarea Camerelor Agricole. Pe de altă parte, ei s-au arătat nemulţumiţi de viitoarea PAC în materie de înverzire.

Băsescu: „România are nevoie de o strategie pe termen lung“

Preşedintele Traian Băsescu este de părere că România are urgentă nevoie de o strategie pe agricultură pe termen lung şi de un program de dezvoltare rurală. Băsescu spune că sarcina elaborării acesteia îi revine comisiei prezidenţiale condusă de deputatul PSD Valeriu Steriu, care va finaliza până pe 30 iunie o strategie naţională pentru agricultură, cu scopul de a se ajunge la un consens al tuturor partidelor parlamentare pentru adoptarea unor măsuri în domeniu.

Daniel Constantin spune, în schimb, că nu strategia ne lipseşte, ci un acord politic pe o strategie, astfel încât cine vine la putere să implementeze principiile generale pe care le-ar putea cuprinde acest document.

„Sectorul agricol se bucură că există intenţii bune din toate zonele, mai bine mai târziu decât niciodată, însă nu avem nevoie de o strategie, ci de principii generale pe care le-ar cuprinde o strategie, astfel încât toate partidele care sunt la putere să implementeze aceste principii. Noi avem o strategie pe irigaţii şi pe termen scurt, pentru anul acesta, şi pe termen mediu, dar şi pe termen lung în vederea reabilitării infrastructurii principale, însă totul depinde de finanţare. Aici sunt două elemente importante: acordul politic şi finanţarea“, a precizat Constantin.

Canalul Siret –Bărăgan, obsesia tuturor politicienilor

Pe lista priorităţilor pentru perioada următoare ar trebui să se afle şi relansarea construcţiei canalelor Siret – Bărăgan şi Bucureşti – Dunăre, chiar cu fonduri europene destinate dezvoltării rurale şi de coeziune.

„Un răspuns al nostru la realităţile climatice ale României din ultimii ani ar fi punerea rapidă în valoare a unui sistem de irigaţii eficient. Dincolo de cele uzual discutate legate de irigaţii, cred că, privind resursele financiare pe care le avem pentru perioada 2014-20202 de la UE, este esenţial să găsim formula ca, utilizând fonduri destinate dezvoltării rurale şi fonduri de coeziune, să relansăm construcţia canalului Siret-Bărăgan şi a canalului Bucureşti-Dunăre ca surse de apă pentru zone agricole extrem de importante“, a spus Băsescu.

Şi Constantin a precizat că proiectul privind canalul Siret – Bărăgan face parte din strategia Ministerului Agriculturii, mai ales că un astfel de canal deserveşte 425.000 ha. În opi­nia lui, soluţia ar fi însă un parteneriat public-privat. 

„Beneficiile Canalului Siret – Bărăgan sunt enorme. Avem deja studiile de prefezabilitate pe zona de îmbunătăţiri funciare finalizate şi aici am vorbit de o creştere a producţiei cu 120 milioane de euro pe an, însă necesarul de fonduri este foarte mare. Acest proiect este în sarcina a trei ministere, respectiv MADR, Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor şi, având o nevoie mare de finanţare, cred că soluţia ar fi un parteneriat public privat“, a spus şeful MADR. În prezent însă, „priorităţile mai apropiate, dincolo de Canalul Siret-Bărăgan, sunt reabilitarea infrastructurii secundare, dar şi reabilitarea infrastructurii principale, unde avem nevoie de fonduri europene ca să ajutăm o suprafaţă de 820.000 ha“, a adăugat ministrul Agriculturii.

Cioloş: „Se poate face un fond mutual prin PNDR“

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, spune că, din 2014, agricultorii români vor avea la dispoziţie un nou instrument pentru gestiunea riscului în agricultură, care va fi susţinut financiar prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

„Să zicem, de exemplu, că LAPAR îşi constituie un fond mutual pentru situaţii în care veniturile sunt reduse substanţial, fie din cauza unor calamităţi naturale fie ca urmare a variaţilor de preţuri pe piaţă şi constituie acest fond mutual. În momentul în care utilizaţi fondul mutual ca să compensaţi pierderile, la un euro din fondul mutual constituit de dumneavoastră puteţi lua 65 de eurocenţi din PNDR. Fondul plăteşte un euro pentru agricultor şi agricultorul primeşte un euro şi 65 de cenţi. Nu cred că există în lume bancă care poate să dea o dobândă de genul acesta, de 65%, bani puşi deoparte pentru situaţii dificile. Gândiţi-vă cum se pot face unul sau mai multe fonduri mutuale la nivel naţional“, a declarat comisarul.

Primul fond mutual din România destinat acoperirii pierderilor din agricultură ar putea fi înfiinţat chiar în iunie, după cum a anunţat ministrul Daniel Constantin.

Funcţionarea fondurilor mutuale pentru agricultură va fi sprijinită financiar, timp de trei ani, din fonduri europene şi naţionale, potrivit oficialilor de la Agricultură. Un astfel de fond ar trebui să deţină cel puţin 50 milioane de euro, cotizaţia fermierilor fiind anual capitalizată dacă nu vor fi evenimente climatice care necesită acordarea de despăgubiri.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013