Autoritățile indiene au anunțat interzicerea exporturilor de grâu la numai câteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor (aprox. 10 milioane de tone de grâu). Astfel, conform relatărilor BBC, prețul grâului s-a majorat semnificativ pe piețele internaționale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând prețurile interne la un nivel record. Conform fermierilor din USA, prețul grâului a crescut cu până la 5,9%, fiind cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Deși India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe piețele interne. Însă în contextul în care exporturile din Ucraina s-au prăbușit după invazia rusă, piața se orientează către India, aceasta fiind apreciată ca un potențial în compensarea deficitului de grâu pentru alte țări.  

În ultima perioadă, prețul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe piețele mondiale.

Totodată, Guvernul indian a declarat că va permite exporturile susținute doar de scrisori de credit care au fost deja emise și către țările care solicită livrări „pentru a-și acoperi nevoile de securitate alimentară“. De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicția nu este permanentă și că ar putea fi revizuită.

Decizia guvernului Indian a fost criticată de miniștrii agriculturii din cadrul Grupului celor șapte națiuni (G7). Dacă toată lumea începe să impună restricții la export sau să închidă piețele, acest lucru ar agrava criza, a declarat ministrul german al alimentației și agriculturii, Cem Ozdemir. G7 este o organizație formată din cele mai mari șapte economii avansate din lume, care domină comerțul global și sistemul financiar internațional. Din acestea fac parte: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite

ONU a declarat că prețurile mondiale la alimente au scăzut ușor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea prețurilor la alimente, împreună cu o creștere bruscă a costului energiei, au dus la creșterea inflației în întreaga lume.

(sursă: digi24.ro)

Liliana POSTICA

Prietenii noștri, elefanții

În fiecare an zeci de mii de elefanți sunt uciși brutal pentru fildeșul lor. Se estimează că, între 2010 și 2012, mai bine de 100.000 de elefanți africani au fost masacrați. Doar anul trecut au fost omorâți peste 20.000 de elefanți, iar numărul masacrelor este în creștere. Ce ironie! Să ucizi acești giganți blânzi pentru ca mai apoi să îi reproduci în miniatură chiar din fildeșul pentru care au fost uciși. Totuși, anul 2017 a început cu vești bune. China, cea mai mare piață de vânzare a fildeșului din lume, a hotărât ca până la finalul acestui an să renunțe la procesarea și vânzarea lui. Astfel, elefanții Africii primesc o nouă șansă la viață. Lupta nu se oprește însă aici, pentru că fildeșul va continua să fie o ispită pentru om.

Viitorul s-a născut în 24 de ore

În vreme ce țările așa-zis civilizate și-au defrișat pădurile, o țară care abia cunoaște gustul dezvoltării militează pentru viața pădurilor. India a dat celorlaltor țări o lecție prețioasă despre ce înseamnă efort, convingere și muncă de echipă. Cel mai poluat oraș din nordul Indiei, Uttar Pradesh, a devenit scena unei imagini-simbol. Mai bine de 800.000 de oameni din toate categoriile sociale au demonstrat lumii că nu este imposibil să plantezi o pădure în 24 de ore. 24 de ore de muncă ce vor salva viitorul generațiilor viitoare.

Aproximativ 50 de milioane de puieţi din specii diferite au fost plantați în urma acestui efort comun. Iar acesta a fost doar începutul, pentru că până în 2030 India și-a propus să intensifice creşterea pădurilor pe o zonă de peste 95 de milioane de hectare.

(L.Z.)

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 56-57

În luna noiembrie a anului trecut am efectuat o călătorie în partea nordică a Indiei, în vasta câmpie a fluviului Gange din statele federale Rajasthan și Uttar Pradesh, mărginită la nord de Himalaya, la vest de Deșertul Thar, la sud de munţii Aravali cu Vindhya și Platoul Chota Nagpur. De la bun început am fost impresionat de numărul foarte mare al bovinelor alături de ovine și caprine din spațiul agricol rural și chiar urban.

Efectivele de bovine sunt constituite în principal din bivoli (Bubalus bubalus), zebu (Bos indicus) și taurine (Bos taurus). Religia hindusă majoritară în India consideră vacile zebu ca animale sacre, lăsându-le să circule în voia lor în orașe și sate, să se înmulțească, să se hrănească cu resturi vegetale sau menajere și chiar cu hârtii din gunoaie. În orașe localnicii le aduc suplimentar de pe câmpuri lucernă și alte ierburi verzi sau uscate, astfel încât vacile adorate să nu rabde de foame.

Din loc în loc animalele care rătăcesc pe străzi au adăpători speciale cu apă din belșug pentru a nu suferi de sete. De la aceste vaci sacre nu se valorifică nimic, în afară de balegă, care se amestecă cu paie, pleavă și alte resturi vegetale, după care se modelează sub forma unor turte numite la noi tizic (tezek în limba turcă), folosite ca biocombustibil pentru prepararea hranei și încălzire.

La fel, din balega altor bovine, precum bivoli și taurine, în sezonul secetos se formează tizicul, pe care l-am văzut pretutindeni întins la soare la uscat, pe lângă locuințe, pe trotuare și chiar pe peronul căilor ferate.

Astfel, bivolii în zone mai sărace și taurinele în cele mai bogate în resurse furajere valorifică integral atât iarba verde sau uscată din pajiștile permanente cât și resturile vegetale (paie, coceni, vreji, capitule etc.) ale culturilor de câmp din arabil irigate, asigurând în plus cantități mari de biocombustibil (tizic) în sezonul uscat și fertilizanți organici în sezonul umed (musonic) pe lângă produsele animaliere principale (carne, lapte, piei, tracțiune etc.).

Existența bovinelor într-un număr neverosimil de mare pentru un european din climatul temperat asigură cu certitudine supraviețuirea decentă sau chiar îndestulată a unei populații cu o densitate de trei ori mai mare decât a noastră, valorificând eficient și integral toate resursele vegetale, ocrotind lemnul arborilor și mediul înconjurător.

Datorită climei mai blânde se pot obține două recolte de cereale pe an, una fără irigații în perioada ploilor musonice și alta în irigat în sezonul uscat. Peste tot se remarcă valorificarea integrală a resurselor de sol, irigații prin brazde și inundare concomitent cu valorificarea prin animale a întregului sortiment de producții secundare de la culturile în arabil.

Întreaga suprafață agricolă este îngrădită cu diferite tipuri de garduri în funcție de resursele locale (piatră zidită sau plăci, stâlpi de beton cu sârmă etc.) pentru a limita circulația animalelor.

Bovinele sunt ținute pe lângă casele de locuit fără adăposturi speciale, doar umbra arborilor le păzesc de soarele dogoritor.

În India, locul de origine a bivolilor și zebu domesticite de milenii, s-a stabilit o relație strânsă și benefică între om și bovine, care ar trebui să se intensifice mai mult și pe meleagurile noastre.

Teodor MARUȘCA