reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Nov 2019

Schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină în agricultură

În ședința de Guvern 29 martie 2019 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile art.10 din H.G. nr.1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat se aplică începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Sursa: madr.ro

Completări aduse schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină în acvacultură

Guvernul a aprobat, în ședința din 29 martie 2019, Hotărârea pentru completarea art. 14 din Hotărârea Guvernului nr.748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură.

Valoarea schemei de ajutor de stat este de 5.100.000 lei și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat reprezintă reducerea accizei, care se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferența dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal și nivelul accizei reduse.

Reamintim că prin Hotărârea Guvernului nr.748/2018 a fost instituită schema de ajutor de stat, pentru perioada 2018-2020, pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură.

În această categorie se încadrează: transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, peşte de consum, materii prime şi materiale în interiorul fermei, lucrările agricole în ferme de acvacultură pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare, precum și transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, pește de consum, în afara fermei cu auto propriu.

Se estimează că aproximativ 38 de persoane juridice care desfășoară activități în acvacultură vor beneficia de ajutorul de stat privind reducerea accizei la motorină. 

Sursa: madr.ro

Noi reglementări în domeniul activității de îmbunătățiri funciare

În Ședința Guvernului din 29 martie 2019 a fost aprobată o Hotărâre de Guvern prin care se instituie măsuri legislative care vizează atât normele metodologice de aplicare a legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, cât și organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Astfel, actul normativ aprobat astăzi instituie măsuri de armonizare a normelor metodologice cu forma revizuită a legislației cadru, respectiv Legea 138/2004, referitoare la:

  • Dispozițiile aplicabile organizațiilor de îmbunătățiri funciare și federațiilor de organizații de îmbunătățiri funciare,
  • Reglementarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare și a terenului,
  • Amenajările de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, precum și la serviciile de îmbunătățiri funciare.

În ceea ce privește măsurile pentru reorganizarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, acestea vizează Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției, aprobat prin HG nr. 615/2014.

Prin reorganizarea în 41 de filiale teritoriale, ANIF va asigura creșterea calității serviciilor prestate, scurtarea timpului de intervenție, reducerea timpului de punere în practică a deciziilor și a circuitului documentelor din procedura de promovare a obiectivelor de investiții, eliminarea costurilor necesare deplasării personalului între filialele teritoriale actuale și unitățile de administrare, îmbunătățirea relațiilor ierarhice.

În urma actului normativ adoptat, de aceste noi reglementări vor beneficia organizațiile utilizatorilor de apă pentru Irigații care modernizează infrastructura secundară de irigații prin accesarea măsurilor cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală, precum și ANIF.

Sursa: madr.ro

Au fost aprobate plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic

În ședința din 19 martie 2019 Guvernul a aprobat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2018.

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor națioanle tranzitorii este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).   

În sectorul vegetal fondurile se distribuie astfel: 102.361.800 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 6.600 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656.200 euro pentru tutun; 100.800 euro pentru hamei; 1.818.600 euro pentru sfeclă de zahăr. Cuantumul per hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute la suprafețele eligibile corespunzătoare.  

De asemenea, sumele pentru sectorul zootehnic vor fi repartizate astfel: 22.228.800 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;  93.416.400 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;  46.877.400 euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Cuantumul per unitatea de măsură se calculează de către APIA, prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile la efectivele de bovine, respectiv la efectivele de femele ovine/caprine eligibile.

Pentru sectorul vegetal fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie înscriși în evidențele APIA, să exploateaze suprafețe eligibile pe care se află culturi amplasate pe teren arabil și să dețină contract cu procesatorii pentru livrarea producțiilor obținute de in, cînepă, hamei, tutun și sfeclă de zahăr. Pentru cultura de cînepă este necesară autorizație de cultivare.

Fermierii din sectorul zootehnic trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să dețină exploatații înregistrate în RNE, în care să existe cel puţin un animal identificat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de referinţă; (ANT bovine lapte),  solicitantul să fi deținut un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE; (ANT bovine carne), efectivul din exploataţia înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată; (ANT ovine /caprine).

În urma acestei Hotărâri de Guvern, se estimează că aproximativ 189.000 fermieri vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT și se vor efectua plăți pentru 11 milioane capete de animale și 1.4 milioane tone de lapte.

Sursa: madr.ro

Noi reglementări privind sectorul băuturilor spirtoase

În Ședința de Guvern din data de 27 februarie 2019 a fost adoptată o Hotărâre ce stabilește cadrul instituțional și unele măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului.

Scopul actului normativ adoptat astăzi este de a desemna Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca:

  • autoritate competentă cu atribuţii în verificarea documentaţiei pentru înregistrarea şi protecţia indicaţiei geografice a băuturilor spirtoase,
  • autoritate responsabilă să efectueze controalele în ceea ce privește respectarea obligațiilor instituite prin Regulament,
  • autoritatea competentă cu atribuţii în verificarea şi monitorizarea activităţii şi recunoaşterea organismelor de certificare a băuturilor spirtoase.

Totodată, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale se vor aproba ulterior: Procedura de verificare a documentaţiei pentru înregistrarea unei indicaţii geografice şi dobândirea protecţiei băuturilor spirtoase, procedura de declarare a opoziţiei la nivel naţional şi procedura de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a indicaţiei geografice a băuturilor spirtoase, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene, precum și Regulamentul privind recunoaşterea organismelor de certificare a băuturilor spirtoase ce au dobândit protecţia indicaţiilor geografice (I.G.) şi supravegherea activităţii acestor organisme.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Sectorul băuturilor spirtoase este important pentru consumatori, pentru producători şi pentru sectorul agricol din cadrul Comunităţii Europene. Măsurile aplicabile sectorului băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor, la prevenirea practicilor dolosive, la obţinerea transparenţei pieţei şi a unei concurenţe loiale.

România are înscrise, în anexa III la Regulamentul(CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, un număr de 9 băuturi spirtoase ca indicaţii geografice.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 276/2014 pentru înființarea sistemului privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase s-a realizat implementarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, denumit în continuare Regulament, care urmează a fi abrogată prin dispozițiile art. 6 din prezentul proiect de act normativ.

Până la data prezentei, în România nu au fost recunoscute organisme de inspecție și certificare care să certifice conformitatea datelor din dosarul tehnic, care privește înregistrarea şi protecţia indicaţiei geografice a băuturilor spirtoase.

A fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar "UNIREA"

În Ședința Guvernului din 29 noiembrie 2018, desfășurată la Alba Iulia, a fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar “UNIREA”, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României.

Casa Română de Comerț Agroalimentar “UNIREA” este o societate comercială de interes național, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând direcțiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export. 

Casa de Comerț Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare și dezvoltare:

  • O rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producție agricolă și servicii specifice având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servici de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate;
  • O rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.
  • O rețea națională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agro-alimentare proaspete și procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

În organizarea și dezvoltarea sa, CASA ROMÂNĂ DE COMERȚ AGROALIMENTAR ”UNIREA” va promova orientări strategice precum:

  • integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării și bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiții românești în acest domeniu;
  • atragerea în circuitul economic reglementat și fiscalizat a fermierilor și stimularea mediilor asociative;
  • informatizarea integrală a proceselor de la producție la management, inclusiv implementarea unui sistem funcțional de asigurare a trasabilității produselor specifice;
  • creșterea nivelului de calificare și specializare în domeniul producției și procesării agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pieței muncii sectoriale.

Prin intrarea în circuitul economic a societății se poate asigura creșterea eficienței și eficacității activităților de susținere a fermierilor și a fermelor românești pe piețele externe, dar și de satisfacere a cererii pieței interne.

Stimulente bănești pentru depistarea focarelor de pestă porcină africană

Guvernul României a luat măsuri extreme pentru depistarea și lichidarea focarelor de pestă porcină africană. Și cum e posibil ca oamenii să reacționeze rapid și eficace la bani, Executivul a modificat două ordonanțe de urgență (HG pentru completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 pentru aprobarea Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane și HG nr. 1156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale), introducând un soi de recompense financiare pentru cei care vânează animale bolnave sau raportează că au găsit un cadavru de mistreț.

Astfel, pentru porcii mistreți găsiți morți, bolnavi ori care sunt împușcați, proveniți din fondurile cinegetice, în vederea stabilirii diagnosticului, gestionarii acestor fonduri, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei, precum și vânătorii primesc un stimulent în valoare de 225 lei/animal. Pentru fiecare femelă vânată din perimetre definite ca zonă de mare risc, vânătorii vor încasa un stimulent în valoare de 400 lei. Sumele sunt acordate pentru fiecare set de organe predat laboratoarelor ANSVSA (nu private). În cazul vânării unui mascul de porc mistreț, tot în zonele de risc, și predării organelor la laboratoarele din rețeaua ANSVSA, stimulentul este mai mic, de numai 65 lei. Aceeași sumă vor primi și persoanele fizice – altele decât gestionarii fondurilor cinegetice, vânătorii și cei implicați în managementul silvic sau al faunei – dacă notifică direcțiile sanitar-veterinare pentru siguranța alimentelor județene în legătură cu existența unor cadavre de porci domestici, respectiv existența unor porci care prezintă semne clinice de pestă porcină africană, în zonele adiacente drumurilor publice, pe raza teritorială a localităților, în cadrul sau în vecinătatea exploatațiilor, și asigură prezența animalului/animalelor până la ajungerea unui medic veterinar oficial în locul respectiv. Fondurile necesare pentru plata stimulentelor sunt asigurate de către ANSVSA, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație și rambursate, în proporție de 75%, de Comisia Europeană.

Maria BOGDAN

A fost stabilit bugetul de implementare a Programului pentru școli în anul şcolar 2018-2019

În ședința de Guvern din 12 iulie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care stabilește pentru anul școlar 2018-2019 bugetul de implementare a Programului pentru școli al României în perioada 2017-2023, modificând și completând astfel Hotărârea Guvernului nr. 640/2017.

Prin acest act normativ se introduc unele prevederi legate de stabilirea modului de repartizare a plafonului financiar al ajutorului financiar al Uniunii Europene, astfel încât să fie alocat pe componente: măsuri educative și acordarea gratuită de fructe și legume, respectiv lapte și produse lactate iar la toate cererile de plată depuse și eligibile să li se efectueze plăți reprezentând ajutor financiar al Uniunii Europene.

Astfel, în anul școlar 2018-2019 se alocă de la bugetul național Programului pentru şcoli al României suma de 571.988 mii lei care se utilizează după cum urmează:

-  87.372 mii lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 43.689 mii lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

-  192.219 mii lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 43.689 mii lei pentru derularea măsurilor educative;

- 205.019 mii lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație, exclusiv din bugetul național.

Din suma mai sus menționată, ajutorul financiar total din partea Uniunii Europene pentru programul pentru şcoli al României este de: 6.866.848 euro pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 10.743.836 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.

În anul școlar 2018-2019, conform datelor comunicate de Ministerul Educației Naționale, Programul pentru școli al României se va adresa unui număr estimativ de 2.184.462 preșcolari din grădinițele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învățământul primar și gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Bugetul pentru implementarea Programului pentru şcoli al României pentru anii şcolari 2017-018 și 2018-2019 cuprinde şi ajutorul financiar din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) alocat conform Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2018) 1762 final din 27.03.2018 de stabilire a repartizării definitive a ajutorului din partea Uniunii către statele membre pentru fructe şi legume în şcoli şi pentru lapte în şcoli, pe  perioada 1 august 2018 - 31 iulie 2019 si de modificare a Deciziei de punere in aplicare C(2017) 1792.

Sursa: madr.ro

Au fost aprobate plafoanele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal

În ședința de Guvern din 18 aprilie 2018 s-a aprobat Hotărârea privind plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal precum şi pentru stabilirea cuantumului pe unitatea de măsură aferent acestora pentru anul de cerere 2017.

Astfel, acestea se vor încadra în suma maximă de 79.161,650 mii euro, în echivalent 364.088,177 mii lei care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018 și modalitatea de stabilire a cuantumului pe unitatea de măsură, aferent acestora.

Plafoanele notificate Comisiei Europene se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în condițiile prevederilor art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.

Măsurile de sprijin cuplat implicate în transferul de fonduri sunt:

a) măsuri de la care se transferă fonduri: lucernă, castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare; 

b) măsuri care beneficiază de fonduri transferate: sfeclă de zahăr, tomate pentru industrializare cultivate în câmp și legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

Decizia de a transfera fonduri către aceste măsuri, a fost luată din mai multe considerente:

  • Astfel, în cazul sfeclei de zahăr, în ultima perioadă de timp, prețul zahărului pe piața mondială și europeană a scăzut dramatic, indicele prețurilor la zahăr a înregistrat o scădere cu peste 30% față de anul anterior, determinând scăderea prețului de achiziție a sfeclei de zahăr de la cultivatori, sub prețul de producție.

Având în vedere situația descrisă, de asemenea s-a considerat necesară suplimentarea plafonului financiar care se alocă măsurii de sprijin cuplat pentru sfecla de zahăr, pentru a da un semnal pozitiv cultivatorilor, în sensul motivării acestora de a menține în cadrul asolamentului această cultură. Se are în vedere astfel reducerea riscului de abandonare a producției și asigurarea aprovizionării fabricilor de zahăr recunoscute de MADR.

  • În cazul sprijinului pentru tomatele cultivate în câmp destinate industrializării, este necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, întrucât ținta de suprafață notificată nu a fost încă atinsă și, prin urmare, nu se poate asigura aprovizionarea în fiecare an a industriei locale de prelucrare, pentru a se evita consecinţele sociale şi economice negative ale unui eventual proces de restructurare a acestora.
  • În ceea ce privește sprijinul pentru legume cultivate în sere și solarii, se consideră necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, deoarece acest sector încă nu înregistrează creșteri semnificative, cu impact în aprovizionarea piețelor cu legume.

Totodată, precizăm că din cauza evoluției factorilor climatici care diferă de la un an la altul, în special în primul trimestru al anului, se constată o majorare a costurilor de producție pentru spațiile protejate.

Transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au făcut astfel încât cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea culturii și totodată să nu fie sub cel calculat ca raport dintre plafonul fixat pentru finanţarea măsurii şi limita cantitativă de suprafață, notificate Comisiei.

Plafoane aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferului de fonduri, care se aprobă, sunt următoarele:

a) 31.602,000 mii euro pentru soia;

b) 11.873,070 mii euro pentru lucernă;

c) 400,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 179,760 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.699,000 mii euro pentru orez;

f) 823,200 mii euro pentru sămânţă de cartof;

g) 126,880 mii euro pentru hamei;

h) 20.666,910 mii euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 2.067,066 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 23,410 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 4.479,740 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 480,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 1.740,614 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor aprobate la suprafețele  eligibile pentru anul 2017.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Sursa: madr.ro

Completări în legislația privind gestionarea fondurilor europene

În ședința de Guvern din data de 18.04.2018 s-a aprobat o Ordonanță ce completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune, Politicii Comune de Pescuit şi Politicii Maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării.

Prin acest act normativ se complează cadrul legislativ național pentru situațiile în care există o decizie a Comisiei Europene de aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) care nu mai poate fi modificată şi ca urmare a verificărilor pentru stabilirea eligibilităţii cheltuielilor, DG AGRI din cadrul Comisiei Europene are o opinie diferită faţă de prevederile programului aprobat prin decizie şi faţă de opinia Autorității de Management, cu asigurarea plăţilor cuvenite beneficiarilor, în condițiile prevăzute de PNDR.

Astfel, prin actul normativ se completează prevederile cadrului general ce reglementează fluxurile financiare în cadrul PNDR 2014-2020 precum și ale POPAM 2014-2020 și al plăților directe acordate în agricultură din Fondul European de Garantare Agricolă. Completările vizează măsuri necesare avizării cadrului juridic în care să fie asigurate resursele financiare necesare finanțării măsurilor din cadrul PNDR în situația existenței unor divergențe între autoritățile române și serviciile Comisiei asupra implementării acestui program, situații ce nu sunt distinct reglementate.

Au fost aprobate plafoanele ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) pentru sectorul vegetal

În ședința de Guvern de miercuri, 10 ianuarie 2018, s-au aprobat, printr-o Hotărâre, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2017 care se încadrează în limita sumei de 114.634.650 euro. Suma se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018 şi se distribuie astfel:

a) 110.891,950 mii euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil;

b) 7,150 mii euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

c) 1.656,200 mii euro pentru tutun;

d) 109,200 mii euro pentru hamei;

e) 1.970,150 mii euro pentru sfeclă de zahăr.

Cuantumurile pe hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor stabilite prin această HG la suprafețele eligibile din baza de date a  acesteia pentru anul 2017.

Cursul de schimb la care se efectuează plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii este de  4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cine sunt noii miniștrii din Guvernul României

Noul guvern PSD-ALDE, instalat în funcție la începutul lunii ianuarie, este condus de o echipă formată din premierul Sorin Grindeanu (PSD) și doi vicepremieri, respectiv Sevil Shhaideh (PSD), ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, și Daniel Constantin (ALDE), ministrul Mediului. Actualul guvern are mai mult cu patru ministere decât precedentul cabinet Cioloș (Ministerele pentru Românii de Pretutindeni, pentru IMM-uri, Ape și Păduri și Ministerul Turismului), astfel că numărul portofoliilor ministeriale a ajuns la 26. Noua echipă guvernamentală are în componență un premier, 24 de miniștri (dintre care 2 vicepremieri) și 2 miniștri delegați, o medie de vârstă de 46,40 ani și un procent de reprezentare a femeilor de 29,6%. Decanul de vârstă este Teodor Meleșcanu (76 ani), iar cel mai tânăr ministru este Augustin Jianu (31 ani).

Sorin Grindeanu – premier (n. 5 decembrie 1973, 43 ani, în Caraș-Severin, deputat de Timiș, fost ministru al Comunicațiilor, fost viceprimar al Timișoarei (2008-2012) și președinte al Consiliului Județean Timiș din 2016, studii – Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Matematică-Informatică).

Sevil Shhaideh – viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (n. 4 decembrie 1964, 52 de ani, Constanța, fost ministru al Administrației Publice și Dezvoltării Regionale, studii – Academia de Științe Economice, Facultatea de Planificare Economică și Cibernetică).

Daniel Constantin – viceprim-ministru, Ministrul Mediului (n. 26 iulie 1968, 38 de ani, Pitești, deputat de Argeș, fost ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, deputat din 2012, absolvent USAMV București).

Scurtă biografie a Cabinetului Grindeanu

Ministrul Afacerilor Interne – Carmen Daniela Dan (n. 9 octombrie 1970, 46 ani, Teleorman, fost prefect, absolvent Universitatea Ecologică București).

Ministrul Afacerilor Externe – Teodor Viorel Meleșcanu (n. 10 martie 1941, 76 ani, Hunedoara, stabilit la București, senator de Prahova, patru mandate de parlamentar, fost ministru de Externe, ministru al Apărării Naționale, fost director al SIE, studii – Facultatea de Drept București, doctor în științe politice Universitatea Geneva).

Ministrul Apărării Naționale – Gabriel Beniamin Leș (n. 23 decembrie 1975, 41 de ani, Satu Mare, senator în 2016, fost secretar de stat în MApN, studii – Univer­sitatea Vest Timișoara, Facultatea de Economie).

Ministrul Finanțelor Publice – Viorel Ștefan (n. 26 iulie 1954, 62 ani, Botoșani, deputat de Galați începând cu anul 1996 – prezent, studii – Facultatea de Științe Eco­no­mice, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași, doctor în economie).

Ministrul Justiției – Florin Iordache (n. 14 decem­brie 1960, 56 ani, deputat începând cu anul 2000, fost președinte al Camerei Deputaților, studii – Facultatea de Mecanică și Facultatea de Drept Craiova, doctor în relații economice internaționale).

Ministrul Educației Naționale – Pavel Năstase (n. 6 decembrie 1951, 65 ani, București, președintele Senatului Academiei de Studii Economice din București (ASE) și fost rector al ASE, studii – Academia de Studii Economice din Bucureşti – Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică și Universitatea din București – Facultatea de Matematică, doctor în științe cibernetice).

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Petre Daea (n. 2 noiembrie 1949, 67 ani, Mehedinți, două mandate de senator și unul de deputat, fost ministru al Agriculturii în 2004, fost director DAJ Mehedinți, fost secretar general adjunct cu problemele agricole Mehedinți, studii – Facultatea de Agronomie Timișoara, doctor în științe agricole).

Conducerea Ministerului Agriculturii

  • Petre Daea – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
  • Teodor Mihalcea – secretar de stat
  • Dumitru Daniel Botănoiu – secretar de stat
  • Dănuț Alexandru Potor – secretar de stat
  • Lucian Dumitru – secretar general adjunct
  • Miron Moldovan – secretar general adjunct

Ministrul Muncii și Justiției Sociale – Lia Olguța Vasilescu (n.18 noiembrie 1974, 42 ani, Craiova, două mandate de parlamentar, fost primar al Craiovei, studii – Facultatea de Litere și Istorie din Craiova).

Ministrul Economiei – Alexandru Petrescu (38 ani, director al Poștei Române, fost director la CFR Călă­tori, licențiat în economie la University of Wales, Marea Britanie, fiind specializat în Business Administration).

Ministrul Energiei – Toma Florin Petcu (n. 29 aprilie 1978, Giurgiu, 39 ani, aflat la primul mandat de senator, fost președinte al Agenției Naționale de Protecție a Mediului, studii – Universitatea Tehnică de Construcții București, Facultatea de Construcții Hidrotehnice).

Ministrul Transporturilor – Alexandru Răzvan Cuc (n. 4 decembrie 1983, 33 ani, Giurgiu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, ales deputat în 2016, studii – facultățile de Economie și Drept la Universitatea Americană și Hyperion București).

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – Florin Nicolae Jianu (n. 30 decembrie 1976, în Olt, 40 ani, fost ministru al IMM, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, studii – Facultatea de Matematică a Universității București);

Ministrul Sănătății – Florin Dorel Bodog (n. 6 septembrie 1971, 45 ani, Oradea-Bihor, fost decan al Facultății de Medicină Oradea, fost secretar de stat în M. Sănătății, studii – Universitatea din Oradea, Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ Timișoara – Chirurgie plastică, doctor în management).

Ministrul Culturii și Identității Naționale – Ioan Vulpescu (n. 17 iunie 1976, 40 ani, București, deputat din 2012, fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta, studii – Facultatea de Teologie Ortodoxă, doctor în filosofie).

Ministrul Apelor și Pădurilor – Adriana Petcu (55 ani, fost director în cadrul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița).

Ministrul Cercetării și Inovării – Șerban Constantin Valeca (n. 23 iunie 1956, București, 60 de ani, senator din 2008, fost guvernator al României la Agenția Internațională pentru Energie Atomică, studii – Universitatea Tehnică București, doctor în științe inginerești, specializare inginerie nucleară).

Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale – Augustin Jianu (n. 23 mai 1986, București, 31 ani, fost consilier ministru, director Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, studii – Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnică București).

Ministrul Tineretului și Sportului – Marius Alexandru Dunca (n. 19 iunie 1980, Brașov, 36 ani, fost vicepreședinte și președinte la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, studii de inginerie mecanică la Universitatea Transilvania Brașov, mastere în optimizarea materialelor, mana­gementul politic și managementul mediului).

Ministrul Turismului – Mircea Titus Dobre (n. 20 decembrie 1978, în Constanța, 38 ani, deputat din 2012, studii – Universitatea „Spiru Haret“ București, Facultatea de Management Financiar-Contabil, master în mana­gement politic la Univer­sitatea „Marc Bloch“ Strasbourg).

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni – Andreea Păstârnac (n. 24 septembrie 1967, în Brașov, 49 ani, fost director MAE, ambasador al României în Israel, studii – Facultatea de Filologie, Universitatea București, master și doctorat în literatura ebraică).

Ministrul Consultării Publice și Dialogului Social – Gabriel Petrea (n. 30 octombrie 1984, Vrancea, 32 ani, președinte al TSD, deputat din 2016, fost viceprimar la Sectorul 6, studii – Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnică București).

Ministrul pentru Relația cu Parlamentul – Grațiela Leocadia Gavrilescu (n. 24 iunie 1966, Prahova, 50 ani, deputat din 2007, fost viceprimar Ploiești, studii – Facultatea de Tehnologie Petrochimică la Universitata Petrol-Gaze din Ploiești).

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene – Mihaela Virginia Toader (36 ani, fost consilier și director la Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Fondurilor Europene, studii – Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu“, master Școala Națională de Studii Politice și Administrative București).

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene-Ana Birchall (n. 30 august 1973, Prahova, 43 ani, deputat de Vaslui din 2012, studii – Facultatea de Drept și Relații Internaționale „Nicolae Titulescu“, master și doctorat la Yale Law School, Yale University, SUA).

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 6-8

Guvernul a aprobat miercuri actul normativ care permite plățile în avans pentru fermieri

Guvernul a aprobat miercuri actul normativ prin care pot fi demarate plățile în avans pentru fermieri, a declarat, joi, Elena Tatomir, director general al Direcției Generale Politici Agricole și Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

"Ieri s-a aprobat actul normativ prin care vor începe avansurile, așa cum fermierii au fost obișnuiți în fiecare an. Indiferent cine s-a succedat la conducerea Ministerului Agriculturii, fermierii s-au bucurat de plăți în avans, așa că și în acest an vor începe plățile în avans", a spus Tatomir, în cadrul conferinței "Agri-Business pe profit".

Ea și-a exprimat speranța ca, de la 1 decembrie 2016, să înceapă și plățile regulare pe suprafață.

"Pentru motorina în agricultură s-a aprobat ordinul și urmează să se dea cea aferentă trimestrului doi. Sunt în curs de elaborare și aprobare acte normative pentru susținerea sectorului de creștere a porcilor, prin acordarea unor ajutoare de minimis. Știm cu toții că s-au aprobat hotărârile legate de susținerea sectorului de ovine și caprine, sectorului de bovine, plus că plățile au fost acordate pentru 95% din totalul fermierilor", a mai spus Tatomir la conferința organizată de ziarul Bursa.

Potrivit acesteia, până în momentul de față, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a plătit circa 2,5 miliarde de euro fermierilor și, până la sfârșitul anului, suma va crește la 3,5 miliarde de euro.

Sămbătă, Achim Irimescu, ministrul de resort, a declarat că fermierii vor primi avansul pe suprafață începând cu această săptămână.

"Chiar dacă nu vor începe plățile din 16 octombrie, în mod sigur săptămâna viitoare vor începe. Vestea bună este că suma va fi foarte mare, mai mult decât dublu față de anul trecut, undeva la 130 de euro, iar regulamentul european spune că se poate da 70% din plăți în avans. Avem angajament din partea APIA și a furnizorului de soft că modulul funcționează corect și că vom fi în măsură să plătim între 700.000 și 800.000 de beneficiari dintre cei 900.000 care au depus cererea de plată în acest an. În acest context, sper să reușim să plătim undeva către un miliard de euro, ceea ce înseamnă enorm față de anul trecut, când în ultimele zile din noiembrie, din cauza întârzierilor, am plătit doar 262 milioane de euro. Și atunci s-au făcut eforturi foarte mari pe ultima sută de metri", a precizat Irimescu.

Acesta a susținut că fermierii aflați în control, dar cu un risc scăzut de eroare, vor putea primi un avans la plățile pe suprafață, deși teoretic banii pentru aceștia se dau după 1 ianuarie și după efectuarea controlului administrativ.

"Conform legislației europene, avansul se poate plăti în acest an, având în vedere condițiile specifice ale PAC (Politica Agricolă Comună, n.r.), doar dacă se face controlul administrativ. Și atunci cei care sunt în control, 85.000 de fermieri, vor putea primi, teoretic, de la 1 ianuarie, dar am cerut la APIA ca, măcar pentru fermierii care au un risc foarte redus, la o parte dintre aceștia, să le dăm plăți în avans. Să nu uităm că fermierii care sunt în control sunt și cei mai mari și au nevoia cea mai mare, pentru că ei înființează cultura de toamnă. Sper să ajungă cât mai mulți bani și cât mai rapid (...) Procesul privind plata este acum în termen și o să mergem cu o sumă cât mai mare către fermieri. Acesta va fi un nou bonus pe lângă faptul că s-au primit sume substanțiale în sectorul zootehnic (...) Eu zic că fermierii din zootehnie ar trebui să fie multumiți la acest moment", a mai spus ministrul Agriculturii.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că va efectua, în perioada 16 octombrie — 30 noiembrie 2016, plata în avans aferentă Campaniei 2016.

Astfel, pentru schema de plată unică pe suprafață — SAPS, plafonul este de 898,24 milioane euro, cuantumul propus pentru avans fiind de 96,8861 euro/hectar, în timp ce pentru schema de plată redistributivă planul este de 94,709 milioane lei, iar avansul de 5 euro/hectar pentru nivelul 1 și de 48,8554 euro/hectar pentru nivelul 2.

Pentru Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) plafonul este de 531,741 milioane euro și avansul de 57,3714 euro/hectar și pentru schema de plată pentru tinerii fermieri de 15 milioane euro, respectiv 22,8718 euro/hectar. Sprijinul cuplat are prevăzut un plafon de 232,779 milioane euro.

Plățile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2016 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2016.

Sursa: AGERPRES

Guvernul se pregăteşte „să scape“ de Portul Constanţa

Guvernul şi-a propus să vândă anul acesta pe bursă încă 14% din acţiunile pe care Ministerul Economiei le deţine la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, după ce deja a înstrăinat către Fondul Proprietatea, deţinut, în cea mai mare parte de acţionari din afara ţării, un pachet de 20% din acţiunile statului la acest obiectiv strategic. Dincolo de importanţa de natură militară, geopolitică, energetică, economică, Portul Constanţa a devenit din acest an portul prin care este exportată cea mai mare cantitate de cereale din Europa, aproximativ 20 de milioane de tone. Cu destinaţia, în special, Orientul Mijlociu.

Importanţă geopolitică pe care Guvernul nu o vede

„Portul Constanţa este primul port din Europa din punctul de vedere al comerţului cu cereale, cu o creştere cu 30% a cantităţii de cereale tranzacţionate faţă de anul 2013, depăşind anul trecut portul Rouen din Franţa, care a fost ani de zile în topul comerţului cu cereale“, după cum a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În plus, Portul Constanţa are o importanţă geopolitică pe care oficialii români nu prea o văd. Există cel puţin patru state care sunt direct interesate în controlul acestui port care tinde să devină unul dintre cele mai importante din Europa – SUA, Rusia, China şi Olanda. În ciuda acestui fapt, Guvernul României se pregăteşte să privatizeze unul dintre cele mai importante obiective strategice aflate încă în proprietatea sa. Anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, care s-a apropiat, astfel, de graniţele NATO, creşte şi mai mult importanţa strategică a portului Constanţa. Pe lângă tranzitul de armament şi de trupe, portul Constanţa este important şi din perspectiva exploatărilor petroliere derulate de concernele americane Exxon şi Chevron în Marea Neagră. Tocmai din această perspectivă portul Constanţa capătă o importanţă deosebită şi pentru Rusia, atât din punct de vedere economic, cât şi militar.

Un alt actor important care urmăreşte controlul portului Constanţa este Olanda. Potrivit publicaţiei Vocea Rusiei „e normal ca un stat care are un mare port, în cazul de fata Rotterdam, să împiedice dezvoltarea concurenţei sau măcar să îi controleze ritmul de creştere. Olanda este tot mai aproape de Portul Constanţa: ea ar putea intra în port şi pe filiera managementului privat.

Nu în ultimul rând, China are un interes direct în controlul Portului Constanţa. Cu un picior deja în Grecia (Salonic şi Pireu) pentru introducerea pe scară largă a mărfurilor chinezeşti pe piaţa europeană, China ar putea transforma Portul Constanţa în principala cale de acces a mărfurilor sale în Europa.

Ponta: listarea Portului Constanţa va continua

Guvernul a anunţat recent că va continua programul de listare pe bursă a unor pachete de acţiuni la companii de stat, precum Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Complexul Energetic Oltenia şi Portul Constanţa, prim-ministrul Victor Ponta, arătând că speră ca 2015 să fie anul potrivit pentru astfel de listări. „Dacă 2013 şi 2014 au fost ani de dezvoltare pentru Bursa de Valori Bucureşti, îmi doresc foarte mult ca 2015 şi 2016 să continue, iar implicarea Guvernului, fie pe partea legislativă, fie pe partea decizională de listare a companiilor care încă se află în portofoliul Guvernului, să sprijine această dezvoltare a pieţei de capital“, a spus Ponta.

Fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, în prezent anchetat de DNA, a arătat care este planul pentru 2015. „În acest moment Ministerul Transporturilor are 60%, primăria Constanţa – 20% şi Fondul Proprietatea 20%. Intenţia noastră este să dăm încă 13% Primăriei Constanţa şi să scoatem pe bursă 14%. În acest fel vom avea un echilibru perfect între autoritatea centrală şi autoritatea locală “, a declarat Şova. El a arătat că evaziunea fiscală în Portul Constanţa trece de 40%, iar preţurile pentru închirierea danelor sunt prea mici.

„Investitorii“ privaţi ar putea prelua o bucată mai mare

„Adică să o listăm la bursă, să avem investitori privaţi, să avem participaţie minoritară a Guvernului şi participaţie minoritară a autorităţii locale. Aşa se întâmplă în marile porturi europene şi aşa funcţionează lucrurile bine“, a arătat Ponta. La rândul său, primarul Constanţei, Radu Mazăre a arătat că există puternice interese, atât interne, cât şi externe pentru împiedicarea majorării participaţiei autorităţilor locale la Portul Constanţa. „Operatorii din port, cei mari, milionarii din port, care plătesc foarte puţin statului pe terenuri, toţi aceşti operatori sunt persoane private, care au privatizat foste societăţi ale statului şi care aproape toţi au legătură cu fosta sau actuala Securitate“, a spus Radu Mazăre.

Pe de altă parte, unii fermieri din Giurgiu susţin că socrul premierului şi fostul ministru al Agriculturii, anchetat în prezent de DNA ar controla Dana 9 din Portul Constanţa pe unde vinde grâu către Turcia cu 1,6 lei/kg, după ce-l cumpără de la fermieri cu 0,7 lei. De altfel, Curtea Constituţională a tranşat conflictul şi a decis că este neconstituţională trecerea la Consiliul Local Constanţa a unui pachet de peste 1,3 milioane de acţiuni deţinute de stat la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, ceea ce reprezintă 20% din capitalul social, potrivit Mediafax.

În ciuda acestui fapt, Victor Ponta a spus că acest proiect „va fi dus la bun sfârşit“, însă numai după ce încetează mandatul lui Traian Băsescu. Ba, mai mult, premierul pregăteşte opinia publică pentru a accepta vânzarea unui pachet şi mai mare de acţiuni încă deţinute acum de Ministerul Economiei. „Răspunsul Comisiei Europene a fost că se recomandă României, după alte experienţe europene, ca statul român să deţină peste 50%. În ceea ce eu am propus şi ce se va face până la urmă, statul român va deţine chiar mai mult decât 51%, va deţine 65%, restul trebuie intrat în procedura de listare la Bursă. Deci, încă 15% din ceea ce are ministerul eu cred că este bine să fie scos pe Bursă“, a afirmat Victor Ponta, potrivit Mediafax.

Pentru fermieri este o măsură antiromânească

„Încet, încet ne dizolvăm. Cei care urmăresc să ne dizolve sunt pe cale să reuşească. Vânzarea de acţiuni la Portul Constanţa este o măsură antiromânească. Guvernanţii care au hotărât aşa ceva fac acest lucru împotriva acestui stat, contra României. Fermierii vor deveni sclavi. Românii vor fi puşi în postura de sclavi pentru că ei vor hotărî pe cine primesc să facă tranzacţii prin port şi pe cine nu şi la ce preţuri. Este o măsură absolut criminală pentru economia României“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Autoritatea portuară nu înseamnă doar Portul Constanţa, ci şi porturile Midia, Agigea şi Mangalia. Portul Constanţa, al patrulea ca mărime din Europa, ocupă o suprafaţă de peste 3.900 de ha, dintre care 1.313 ha uscat şi 2.613 ha apă, şi are o lungime desfăşurată a zonei perimetrale externe de peste 30 km între municipiul Constanţa şi sudul localităţii Agigea. Potrivit operatorilor privaţi, în decurs de 15 ani, investiţiile realizate de companii sunt în valoare de aproximativ 487 de milioane de euro.

Marius Şerban

Guvernul discută proiectele de hotărâre privind organizarea mai multor ministere

Guvernul va lua în discuţie în şedinţa de vineri proiectul de hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Pubice şi pe cel privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, potrivit agendei de lucru transmise de Biroul de presă al Executivului.

Cabinetul Ponta va analiza, de asemenea, şi un proiect de hotărâre privind modificarea HG care vizează reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe agenda şedinţei au mai fost incluse şi câteva note cu privire la proiectele de legi (iniţiative guvernamentale) înregistrate pentru dezbatere la Senat şi Camera Deputaţilor şi care, în prezent, se află în procedură legislativă parlamentară sau note referitoare la elaborarea programului legislativ al Guvernului pentru perioada 2013-2016 şi a listei priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune parlamentară a acestui an.

Totodată, în şedinţa de Guvern va fi făcută o informare cu privire la stadiul elaborării proiectelor de acte normative pentru organizarea şi funcţionarea ministerelor.

Premierul Victor Ponta le-a cerut miniştrilor în ultima reuniune a Cabinetului de anul trecut să pregătească bugetul pentru dezbatere în prima şedinţă din 2013, având în vedere că delegaţia Fondului Monetar Internaţional este aşteptată la Bucureşti pe 15 ianuarie.

"Pentru prima şedinţă de guvern pe anul 2013 ne vedem pregătiţi pentru buget, pentru FMI. (...) Sper ca Finanţele şi cei care lucrează la buget să fie foarte avansaţi şi asta înseamnă că până când vine delegaţia FMI toată lumea lucrează să avem bugetul pregătit", afirma premierul în şedinţa din 27 decembrie a Executivului.

El sublinia că toţi miniştrii trebuie să fie pregătiţi pentru discuţiile pe care le vor avea cu partenerii internaţionali, precum şi la dezbaterile din Parlament.

AGERPRES

  • Publicat în Social

Acte normative ce vizează plata ajutoarelor pentru fermieri şi modificarea funcţionării ADS, adoptate de Guvern

Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii de funcţionare a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), precum şi alte acte normative ce vizează ajutoarele de stat care se acordă fermierilor pentru perioada 2011-2012, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"Astăzi, s-a aprobat o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii de funcţionare a ADS prin care - aşa cum este normal, se întâmplă în toate statele europene -, colectarea redevenţelor trece în sarcina Ministerului Finanţelor. Aceasta este principala modificare pe care o aduce ordonanţa de modificare a legii", a afirmat Constantin, la finalul şedinţei de Guvern de marţi.

De asemenea, Constantin a mai spus că Executivul a aprobat o serie de acte normative ce vizează ajutoarelor de stat care se acordă fermierilor dar şi valoarea plăţilor naţionale directe care se acordă în sectorul vegetal.

"După ce sâmbătă aţi asistat cu toţii la rectificarea bugetară care a fost aprobată prin ordonanţă de urgenţă, la nivelul Guvernului, şi Ministerul Agriculturii a primit atunci o sumă de 400 de milioane de lei, în completarea bugetului Agriculturii, astăzi, am adoptat o serie de acte normative care stabilesc destinaţiile acestei sume, pe de-o parte, şi pe de altă parte desăvârşesc formele de sprijin pe care le acordăm în acest an în agricultură", a spus Constantin.
El a subliniat că Executivul a aprobat în şedinţa de marţi o hotărâre de guvern de modificare a HG nr 975/2011 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru perioada 2011-2012.

"În principal, s-au alocat sume suplimentare pentru bunăstarea păsărilor. Dacă bugetul iniţial era de 346.895.000 de lei, printr-o alocare de încă 86 de milioane am ajuns la un buget total de 432.895.000 de lei, atingând astfel plafonul maxim care a fost transmis către Comisia Europeană în acest an. Tot prin această hotărâre de guvern, am suplimentat fondurile destinate bunăstării şi protecţiei porcilor, astfel, încă 48 de milioane au venit către această formă de ajutor de stat, complementar faţă de cele 207 milioane de lei care erau deja alocate", a explicat Constantin.

Potrivit ministrului Agriculturii, un alt act normativ adoptat în şedinţa de marţi a Executivului este hotărârea de guvern privind stabilirea pentru anul 2012 a cuantumului plăţilor naţionale directe complementare care se acordă în agricultură, în sectorul vegetal.

"Practic, în acest an avem două categorii de beneficiari atunci când vorbim de plata pe suprafaţă. O categorie care se califică la sprijinul european, sprijinul de la bugetul de stat dar şi la măsura de minimis pe care am acordat-o în acest an, aici - după ce am primit toate cererile de la fermieri -, avem un număr de 527.000 de beneficiari, care în acest an vor primi sprijinul, cumulat, de 176, 66 de euro pe hectar. Cea de-a doua categorie - cu diferenţa până la 1.072.000 de fermieri, care au depus cereri pentru sprijin pe suprafaţă în acest an şi care se califică doar la sprijinul european şi la cel de la bugetul de stat -, va primi în acest an un sprijin de 154,66 de euro pe hectar", a spus ministrul Daniel Constantin. AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS