În cadrul parteneriatului de colaborare nou lansat, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu domnul Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, pentru a prezenta propunerea pentru implementarea unui Plan Național Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic în mare dificultate și echilibrarea balanței comerciale pentru cultura de cartof, care acum înregistrează un deficit de 60%.

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmițarea excesivă a suprafețelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploatațiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor și, mai ales, lipsa unor spații adecvate pentru depozitare.

”România ar trebui să dețină locul doi la nivel european în ceea ce privește suprafața arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut și lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziție prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiți să-și vândă producția imediat după recoltare la prețuri reduse, fapt datorat lipsei spațiilor de depozitare în condiții optime pe tot parcursul anului.  În acest fel, în fiecare an, în țara noastră au loc importuri masive de cartof”, declară Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

La întâlnirea cu ministrul agriculturii și reprezentați din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cele două organizații au susținut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parțiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare și a cartofului pentru sămânță. Clubul și Federația au realizat o analiză în acest sens și au pus la dispoziția ministerului date economice și tehnice detaliate.

”Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puțini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub prețul de cost. Prețul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct și asupra puținilor producători de cartof pentru sămânță rămași în România, care, practic, rămân fără clienți și sunt în pericol să reducă drastic suprafețele prognozate pentru anul curent”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale ”Cartoful” din România.

Cele două organizații solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunțat declin, suprafețele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiții, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni și mai dependentă de importuri (pondere la nivel actual: aprox. 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanței comerciale la nivel național. În privința cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare (Elită și Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel național (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderență a producției interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor și adaptat nevoilor consumatorilor români și nu numai. Reprezentanții Clubului și Federației au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 EURO la cartoful timpuriu pentru industrializare și aprox. 3.000 EURO la cartoful pentru sămânță.

În acest sens, Clubul și Federația propun menținerea sumei de 5.028,750 mii EURO pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare și o creștere în ceea ce privește măsura aferentă cartofului pentru sămânță la valoarea de 1.200 mii EURO, sumă care să fie distribuită celor aprox. 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafețelor care vor fi înființate.

”Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acțiuni comune pe care cele două organizații le-au planificat pentru a susține și promova implementarea unui Plan Național Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională și reducerea importurilor la cartofi”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanței comerciale privind această cultură, având totodată posibilitatea să obțină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuția la bugetul de stat.

Cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale a Cartofului, organizată la Poiana Brașov de către Centrul pentru Management Agricol, Federația Națională Cartoful (FNCR) și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov (INCDCSZ), a reunit peste 300 dintre cei mai performanți cultivatori de cartof din România, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, experți și specialiști din domeniul culturilor de cartof, pentru o analiză obiectivă a celor mai noi tendințe din piața cartofului la nivel național și european, a tehnologiilor inovatoare, precum și a celor mai recente cercetări științifice.

Semnal de alarmă

Încă din deschiderea conferinței, Romulus Oprea, președintele FNCR, a transmis tuturor factorilor de decizie semnalul de alarmă al cultivatorilor de cartof din România, acela de a nu lăsa cartoful românesc să dispară, producția la nivel național fiind sub 40% din nevoia reală.

„La nivel de Federație încercăm să atragem atenția în permanență Ministerului Agriculturii pentru că noi, fermierii, ne aflăm în derivă, cultura cartofului se află în derivă și ar trebui să se treacă urgent de la vorbe la fapte. Avem nevoie de politici agricole viabile, care să folosească date reale, pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă“, a declarat Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful (FNCR).

La rândul său, Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe, spune: „Am prezentat ministerului în decembrie 2019 problemele complexe cu care ne confruntăm și nu am primit niciun răspuns până acum. Am cerut desemnarea unei persoane care să se ocupe de solicitările noastre specifice și sperăm ca acest lucru să devină realitate. Fără un sprijin corect pentru cartoful materie primă și cartoful de sămânță, o să avem mari probleme pe termen mediu și lung. Am cerut stoparea concurenței neloiale și a importurilor, cultura de cartof fiind una pretențioasă, cu așteptare lungă și valorificare nesigură. Am rugat, în regim de urgență, medierea de către MADR a unei întâlniri de lucru cu marile lanțuri de magazine tocmai pentru a nu dispărea de pe piață“, a declarat acesta. Plecând de la premisa că evenimentul, devenit unul tradițional, asigură o platformă de discuție solidă, care dă speranță și consistență pentru toți cultivatorii de cartof din România, Sorin Chiru, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov, a propus „o monitorizare mai corectă și atentă a suprafețelor cultivate ca să putem structura un plan realist de dezvoltare pentru 2021-2027“. Totodată, a reafirmat nevoia de finanțare în domeniul cercetării pentru a putea genera soiuri noi de cartof, mult mai competitive.

Suprafața cultivate cu cartof s-a înjumătățit

Conform datelor APIA, în România, în ultimii șase ani, suprafața cultivată cu cartof s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare în 2013, la 27.000 de hectare în 2019.

„Din păcate, aceasta este imaginea reală a culturii cartofului în România: suprafețele cultivate cu cartof de consum și de sămânță sunt în continuă scădere, generând importuri semnificative. Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în țară și creează probleme de biosecuritate la nivel național (diverse boli cartof). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă, din cinci ani agricoli, producătorii de cartof au profit doar într-unul sau doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere“, a precizat Ioan Moroianu, director executiv, FNCR.

Au mai fost prezenți și au avut intervenții remarcabile în cadrul conferinței: Viorel Morărescu, director general Direcția Generală Industrie Alimentară din cadrul MADR, Monica Hermeziu, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Brașov, prof. univ. dr. inginer agronom Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

De asemenea, cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness – Bayer, Corteva, Intermag, Agricover – au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performante tratamente pentru culturile de cartof. (F.N.C.)

Așa după cum indică statisticile, cartoful a devenit unul dintre cele mai consumate alimente din România. Introdus în cultură acum ceva mai bine de 200 de ani, a intrat destul de repede în alimentația tradițională. Astăzi este considerat unul dintre alimentele de bază și o componentă importantă a coșului alimentar. Teoretic, fiecare dintre noi mănâncă aproape 95 kg de cartofi pe an. În medie, asta înseamnă aproximativ 250 g/zi. Adică un cartof mare sau doi mai mici...

De aceea vă propunem o prezentare a analizei pe care Agrotrends a realizat-o împreună cu Federația Națională a Cartofului din România.

Răsturnarea ordinii mondiale

O dovadă a eficienței culturii cartofului a fost făcută, la nivel mondial, în ultimii 25 de ani. Dacă la sfârșitul anilor ’90 principalii cultivatori și consumatori erau europenii, nord-americanii și locuitorii fostei URSS, treptat lucrurile s-au schimbat: în 2017 China a devenit cel mai mare producător. Împreună cu India a produs peste o treime din recolta mondială, 99,2 milioane tone și, respectiv, 48,6 milioane tone. Federația Rusă, fost lider planetar ani de-a rândul, a rămas pe locul al treilea, cu 29,6 milioane tone, urmată de Ucraina (22,2 mil. t) și SUA (20,017 mil. t).

În 2018, în Europa cultura cartofului a înregistrat o cădere catastrofală, provocată în primul rând de secetă. Pentru multe dintre țările UE producțiile au înregistrat minime istorice.

Prognoza pentru 2019, conform datelor Monitoring of Agricultural Resources (MARS), arată încurajator: se așteaptă o creștere medie a producției la hectar de cca 14%, cu valori mai mari, de până la 26%, în Germania și 22% în Olanda, dar mai scăzute, de 11%, în Franța.

România se mulțumește să supraviețuiască

În România, conform datelor furnizate de către Federația Națională a Cartofului, situația din 2018 a fost dramatică. Scăderea de producție față de 2017 a fost de 25-30%. Rezultatul s-a tradus într-o creștere a prețului, care i-a afectat, deopotrivă, și pe consumatori, dar și pe producători. Pe consumatori din motive ce nu mai trebuie explicate, iar pe producători pentru că mărirea de prețuri nu a acoperit în totalitate pierderile. Pe de altă parte, scumpirea s-a extins și asupra materialului semincer, afectând iarăși producătorii.

Cu toate acestea, cum-necum, s-a reușit menținerea unui trend ascendent pentru producția cartofului de sămânță. Dacă în 2015 cu greu suprafețele eligibile pentru acordarea sprijinului cuplat pentru obținerea cartofului de sămânță însumau 34 ha, în 2018 s-a ajuns la aproximativ 500 ha. Dar, numai pe mici suprafețe se produce material semincer din soiuri cu valoare biologică superioară. Pe restul se obțin semințe pentru soiuri din categoriile A și B, Elită. Efectul se traduce prin productivitatea redusă înregistrată în peste 80% din fermele românești. Și așa productivitatea medie din țara noastră a ajuns să fie cea mai mică din UE.

Este adevărat însă că și prețul seminței este sub jumătate. În timp ce kilogramul de cartof de sămânță certificată din import este de cel puțin un euro, cea autohtonă costă între 1,5 și doi lei.

Munca și inteligența dau roade

În 2019, față de anul 2015, suprafețele cultivate cu cartofi au scăzut, la nivelul întregii țări, cu cca 7.000 ha, la aproape 30.000 ha. E drept însă că productivitatea a crescut, iar fermele rămase sunt unele moderne, bine echipate, bine exploatate, dar mai ales bine conduse.

Ghidul despre care vorbim, elaborat de Agrotrends, în colaborare cu Federația Națională a Cartofului din România, prezintă modele de bune-practici care ar trebui luate în seamă de toți cultivatorii.

Primul dintre acestea este PPCC „Țara Făgărașului“ din județul Brașov. Structura a fost înființată încă din anul 2004, ca o societate pe acțiuni. Fondatorii erau șapte producători care își doreau construirea unei instalații de ambalare care să le permită să acceseze lanțurile de retail. Inițiativa s-a dovedit a fi una de succes. La ora actuală, asociația are 70 de membri. Împreună ei cultivă 260 ha cu soiuri de cartofi provenind din Germania, Olanda sau Franța, dar și din țară. Aproximativ 20% din suprafață este utilizată pentru obținerea materialului semincer.

Randamentul obținut este cuprins între 20 și 30 t/ha. Dintre dotările cele mai importante sunt de menționat linia de sortare și depozitul cu temperatură controlată cu o capacitate de 3.000 de tone. Linia de ambalare, care constituie „inima“ asociației, are o capacitate de ambalare de 80 de tone în 12 ore. Ambalările se pot face într-o multitudine de variante, de la plase de 500 grame la saci de 10 kg, sub brandul propriu, „Cartofi Țara Făgărașului“. Astfel, produsele reușesc să ajungă în magazinele aparținând aproape tuturor rețelelor de retail din țară, dar și pe piața liberă. Există o cerere și la export, în Italia, Moldova și Grecia.

O mare parte din profitul ultimilor ani a fost reinvestită în tractoare moderne și mașini de stropit performante.

Informatizarea și utilajele moderne conduc la succes

Un alt exemplu de succes este cel al societății Agrico – M din județul Covasna. Totul a pornit în 1994, ca o afacere de familie. Până în 2011 a fost o perioadă de dezvoltare treptată, lentă, dar bine calculată. Suprafața fermei a crescut până la 325 ha. Mai multe proiecte cu finanțare europeană au fost implementate. În aceeași perioadă au fost construite și primele depozite cu temperatură controlată.

Din anul 2011 a început ceea ce s-ar putea numi, desigur păstrând proporțiile, Revoluția Tehnică. Mare parte dintre activități au fost informatizate.

Astăzi, în fermă se cultivă în jur de 120 ha/an cu cartof și 110 cu grâu. Alte sole, mai mici, sunt folosite pentru producția de soia, rapiță, mazăre și muștar pentru sămânță.

În ceea ce privește unitatea de procesare, aceasta pornește de la un depozit cu temperatură controlată și ventilație mecanică, cu o capacitate de 3.600 t, aflat în extindere la 4.500. Două linii de sortare sunt folosite pentru calibrarea și containerizarea cartofilor. Apoi intră în funcțiune instalația de ambalare și spălare, care poate pregăti pachete de 1, de 1,5 sau 2,5 kg.

O altă linie de ambalare este destinată și sacilor mai mari, de 5, 10 sau 25 kg. Rezultatul? 4.000 de tone de cartofi pleacă anual de aici în magazinele Carrefour, iar alte 1.500-2.000 de tone la alți beneficiari.

Un al treilea exemplu de bune practici este cel al Domeniilor Lungu din județul Iași. Despre acest grup de firme, care deține suprafețe de peste 2.000 ha și este condus de cunoscutul fermier Vasile Lungu, s-ar putea scrie un roman întreg. Din acest motiv vom reveni cu povestea exploatației sale, cunoscută și pentru materialul semincer pe care îl produce atât pentru cartof, dar și pentru porumb și floarea-soarelui.

Până atunci, vom încheia cu un catren al unuia dintre cei mai dedicați cercetători români din domeniul culturii cartofului în România, dr. Gheorghe Boțoman: „Împreună ne-a unit același of,/ Am crezut și credem cu tărie/ În măreața plantă de cartof/ A doua pâine pentru tine, Românie!”

Alexandru GRIGORIEV