Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 May 2021

Decizie istorică pentru pădurile statului la Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a României a admis miercuri, 30 septembrie, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. I din Legea pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. 

Potrivit unui comunicat transmis de Federația Sindicatelor Silva, organizația solicitase Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, în 5 august 2020, să atace la Curtea Constituțională Proiectul de Lege Pl-x nr. 188/2020 privind unele măsuri pentru deblocarea procesului de restituire a terenurilor către foștii proprietari, adoptat de Camera Deputaților în data de 28.07.2020 și transmis spre promulgare la 3 august 2020. 

Ca urmare a demersurilor sindicatelor din silvicultură, prin care s-a solicitat stoparea unui nou „tun” pe seama pădurilor statului, Președintele României a sesizat, în data de 21 august 2020, Curtea Constituțională a României. 

Prin legiferarea acestui proiect de lege, Statul Român putea să piardă din proprietate o suprafață de cel puțin 142.722 hectare terenuri forestiere, ceea ce înseamnă aproape 5% din pădurile pe care le mai deține încă, pierdere evaluată la circa 2,6 miliarde de euro, dacă se ia în calcul doar raportat la valoarea lemnului. Totodată, ar fi deschis calea pentru pierderea, în total, a unei suprafețe de un milion de hectare de păduri aflate acum în proprietatea publică a statului. 

Prin retrocedarea acestor suprafețe de păduri, urmau a fi desființate cel puțin 20 de ocoale silvice de stat iar peste 1000 de salariați erau în pericol de a fi disponibilizați. 

Potrivit comunicatului transmis de Federația Sindicatelor Silva, proiectul de lege trimis spre promulgare conținea prevederi controversate, precum posibilitatea restituirii terenurilor forestiere pe alte amplasamente, chiar dacă pădurile respective s-au aflat în proprietatea statului înainte de anul 1948, sau introducerea noțiunii de „fond forestier proprietate privată a statului” pentru a crea posibilitatea retrocedării pădurilor aparținând statului. 

Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva a apreciat că iniţiativa legislativă încalcă prevederile Constituţiei României, respectiv art. 135 alin. (2) lit. b) şi lit. d)-e), care reglementează principiile pe care Statul Român trebuie să le asigure în cadrul economiei de piaţă, art. 136 alin. (2) care garantează şi ocroteşte proprietatea publică, alin. (4) care statuează caracterul inalienabil al bunurilor proprietate publică, precum și dispozițiile art. 34 din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic (”terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia”).

Reamintim că din totalul de 6,56 milioane de hectare păduri la nivel național, au fost validate pentru reconstituirea dreptului de proprietate peste 3,3 milioane de hectare, din acestea circa 212 mii hectare păduri proprietate privată neavând nici în prezent servicii de pază sau administrare asigurate, fiind expuse unui risc iminent  de a cădea pradă tăierilor ilegale.

De altfel, ca urmare a aplicării succesive a legilor de retrocedare începând din anul 1991, s-a ajuns astăzi ca statul să mai dețină în proprietate doar 48 % din suprafața de păduri a României.

 

 

SOLICITARE PUBLICĂ DE RETRAGERE A CONTESTAȚIEI LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A LEGII VÂNZĂRII TERENURILOR

România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind țara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor. Comisia Europeană a evidențiat în studiul ,, AMPLOAREA FENOMENULUI DE ACAPARARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN UE” realizat de Direcția Generală de Politici Interne, că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislație specifică. Am insistat foarte mult în ultimii ani prin adrese scrise către toate partidele, autoritățile din România, în funcție de atribuțiile pe care le au, inclusiv către Președintele României, să dispună măsurile legale care se impun pentru modificarea, completarea, aprobarea și promulgarea legislației privind înstrăinarea terenurilor.

Criza COVID a evidențiat necesitatea ca statele să își asigure rezervele și producția strategică pentru asigurarea hranei și nevoilor de bază ale societății, pentru a nu ajunge în situații similare sectorului medical din România, unde s-au înregistrat grave blocaje la începutul crizei datorate lipsei de capacitate de producție autohtonă a materialelor și echipamentelor vitale, punând în pericol existența noastră ca nație.

Reprezentanții statului român au obligația să asigure condiții de reciprocitate pentru cetățenii de naționalitate română comparativ cu orice cetățean din alt stat. Această prevedere din tratatul UE a fost până acum neglijată, vulnerabilizând capacitatea economică a fermierilor români și implicit periclitând pe termen lung securitatea și siguranța alimentară a țării. Nu au fost făcute acorduri de reciprocitate cu state ale căror cetățeni cumpără neîngrădiți terenuri agricole valoroase în detrimentul cetățenilor români. Considerăm că este de datoria partidelor politice responsabile să remedieze această gravă și periculoasă inechitate.

Aproape toate statele din Uniunea Europeană au avut maturitatea, capacitatea și curajul să-și asume proiecte legislative, acte și proceduri subsecvente care să le protejeze înstrăinarea terenurilor către străini și să încadreze terenul la bun de patrimoniu național.

Acum mai mult ca niciodată este nevoie de soluții care să servească interesul național. Politicienii români sunt aleși să reprezinte interesele românilor, nu ale cetățenilor din alte state.

Fermierii români sunt profund nemulțumiți și dezamăgiți de instituțiile statului (Parlament, Guvern, Președinție) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de față din lipsa unor reguli clare și a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate care să cuprindă o piață funciară echilibrată și care să asigure elemente juridice de protecție a patrimoniului funciar național.

Este foarte grav că din 2014 până în prezent nu s-au găsit soluții concrete. După 2 ani de dezbateri avem în sfârșit un proiect legislativ care reglementează piața funciară din România.

Ne manifestăm dezamăgirea și dezaprobarea față de inițiativa PNL și USR de contestare la Curtea Constituțională a proiectului legislativ pentru vânzarea terenurilor.

 Așa cum arată toate studiile de piață prețul terenului agricol nu a scăzut deloc în ultimii 15 ani și nici nu va scădea, decât în caz de catastrofe naturale semnificative care să modifice fertilitatea solului. Mai mult decât schimbările climatice preconizate vor transforma zone întinse din ASIA și AFRICA în deșert și presiunea pentru controlul și proprietatea resurselor alimentare va crește exponențial în următorii ani, deci și prețul terenurilor agricole.

Este responsabilitatea noastră față de viitorul României să ne asigurăm că transmitem generațiilor viitoare un patrimoniu agricol valoros câștigat cu truda și sângele generațiilor trecute.

Impozitul prevăzut este o măsură de prevenție a speculei prin care se aplică recomandarea comisiei de garantare a faptului că terenurile sunt în bună măsură exploatate de către proprietarii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția de resort pe acest subiect a fost implicată direct pe parcursul acestui proiect, a venit cu propuneri de amendamente dintre care majoritatea au fost preluate, inclusiv un punct de vedere favorabil cu mici amendamente.

Considerăm că este total iresponsabil și inacceptabil ca acele partide care au avizat favorabil proiectul în comisia juridică (compusă din notari, avocați, juriști) și comisia de agricultură să conteste același proiect la Curtea Constituțională. Și mai grav, contestă amendamente bine argumentate juridic pe care le-au propus și votat chiar specialiștii lor în Comisia de Specialitate. Este o dovadă de politicianism, diletantism și lipsă de respect față de fermierii români.

Prin acest proiect legislativ pentru prima dată se crează un sistem transparent de informare a potențialilor preemtori care încurajează necesara comasare a terenurilor din România. Prin legea 17 din 2014 în vigoare, practic află că se vinde un teren mai ales secretarii/primarii și arendașii. Prin acest proiect legislativ s-a lărgit aria de acoperire a potențialilor preemtori. Această transparentizare va asigura în timp echilibru în mediul rural, efecte pozitive și durabile pentru fermierii mici și mijlocii.

Politicianismul, superficialitatea, lipsa de profesionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare.

Partidele politice nu trebuie să se joace cu legi de o asemenea importanță. Ne-am bucura să vedem că partidele din România care se grăbesc să conteste acest proiect legislativ să fi venit cu soluții concrete în acest sens, să fi tratat cu prioritate și să fi alocat importanța necesară pentru ca azi România să nu fie țara cu cele mai multe suprafețe înstrăinate din UE. Deși aceste partide au avut, în trecut în campania electorală priorități precum,, Recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local”  și ,, introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole.”, nu au venit cu soluții profesioniste asumate public pentru punerea în practică a acestor priorități.

Nu dorim să intrăm într-un joc politic și să fim prinși la mijloc între partidele care s-au poziționat pro și contra acestui proiect legislativ.

Chiar dacă această lege va fi promulgată, este perfectibilă și dacă partidele din România vor cu adevărat să lucreze pentru binele țării, le solicităm să nu blocheze promulgarea și intrarea în vigoare din august 2020. După alegeri se pot organiza grupuri de lucru la care să participe reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai organizațiilor profesionale de profil care să amelioreze acolo unde mai este cazul legea deja în vigoare, printr-un proiect legislativ nou, în iarnă.

Facem un apel la responsabilitate către toate partidele politice și factorii decidenți pentru a debloca intrarea în vigoare cu celeritate a acestui proiect legislativ necesar și benefic sectorului agroalimentar și siguranței alimentare a României.

În numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare,

PRO AGRO

Ionel ARION

UNCSV

Mircea BĂLUȚĂ

APPR

Nicolae SITARU

Abonează-te la acest feed RSS