reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

Reabilitarea infrastructurii principale de irigații din județele Brăila și Ialomița

Stația de repompare SRPA 1 LACU REZI, care deservește o suprafață de 115.096 ha (Brăila+Ialomița).

La această stație vor fi realizate următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de aspiraţie, curăţarea şi repararea pereului din bazinul de aspiraţie, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, decolmatarea bazinului de refulare, curăţare şi reparare a pereului din bazinul de refulare, lucrări de reabilitare a instalațiilor electrice şi automatizări, precum și lucrări de reabilitare a clădirii energetice, compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uşi, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire. Până la această dată, s-au executat următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de refulare, demontarea parţială a 6 conducte de refulare, executarea rampei de acces în zona celor 6 electropompe ce au fost demontate, organizarea unei părți a şantierului.

La Stația de repompare SRPA III, a cărei suprafață deservită este de 53.620 ha (BR+IL), se vor aduce următoarele îmbunătățiri: decolmatarea și repararea bazinului de aspiraţie și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice. De asemenea, vor fi reabilitate instalațiile electrice şi automatizările (procurarea de întrerupători, transformatori de curent, transformatori de tensiune, tablouri electrice, corpuri de iluminat), se vor realiza reabilitarea clădirii energetice compusă din reparații la acoperiș, înlocuirea burlanelor şi a jgheaburilor, a ferestrelor, uşilor, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a două electro pompe și a conductelor de refulare aferente. Până în prezent, s-au executat lucrări de decolmatare a bazinului de refulare precum și de demontare parţială a două conducte de refulare.

Lucrările la Staţia de repompare SRPA III a, a cărei suprafață deservită este 32.153 ha (BR, IL), vizează următoarele operațiuni: reabilitarea, decolmatarea și repararea bazinului de aspirație și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, reabilitarea instalațiilor electrice și automatizărilor, reabilitarea clădirii energetice compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uși, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a  3 electropompe noi şi a conductelor de refulare aferente.

Sursa: madr.ro

Fermierii campioni la porumb din județul Brăila

Brăila este unul dintre județele în care cultura porumbului a fost una excepțională în 2018, iar fermierii care au mizat pe această cultură au obținut producții foarte bune, atât la irigat, cât și la neirigat. Alături de hibrizii de top Pioneer, agricultorii au ales și o tehnologie pe măsură, astfel că la finalul recoltatului au fost mulțumiți de recolte obținute și deja și-au format o părere cu privire la alegerea hibrizilor pentru următoarea campanie.

Primul fermier campion din județul Brăila este Cosmin Dogărescu, care lucrează 300 ha, iar anul trecut a avut porumb pe 130 ha. A obținut 14.700 kg/ha cu hibridul P9911 și 14.500 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat anul trecut 30 ha cu porumb după soia, iar pe 100 ha am avut monocultură. În toamnă am arat, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul. Am semănat 82.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 230 kg/ha de îngrășământ complex 16.16.16. Am aplicat două erbicide în vegetație, primul în faza de 2-4 frunze, iar cel de al doilea în 6 frunze. Am prășit atunci când plantele aveau 8-10 frunze și am aplicat azot – 200 kg/ha. Cultura a fost în irigat, a primit două tranșe de apă, iar recoltatul a avut loc începând cu prima parte a lunii octombrie. În acest an voi semăna porumb pe 160 ha și am ales hibrizii P9911, P0023, P0217 și un hibrid nou. Pot spune că am avut o producție foarte bună anul trecut și o cultură fără probleme”, a declarat fermierul campion.

dogarescu cosmin p9911

Iulian Văsii a devenit și el fermier campion la porumb în 2018. Acesta a semănat hibridul P0216 și a obținut 14.500 kg/ha. “Anul trecut am avut monocultură, așa că am tocat resturile vegetale și am scarificat din toamnă. În primăvară am efectuat două treceri cu discul, iar înainte de prima trecere am aplicat 120 kg/ha de uree. Apoi am semănat în data de 13 aprilie, am aplicat atunci și 200 kg/ha de îngrășământ triplu 16 și 25 kg/ha de îngrășământ starter. Am semănat în jur de 85.000 b.g/ha și am recoltat 80.000 de plante. Am irigat în două tranșe, am erbicidat înainte de semănat, atunci când am încorporat cu al doilea disc, apoi al doilea erbicid a fost dat în stadiul de 5-6 frunze. Am aplicat un foliar -  3.5 l/ha, și tot în vegetație am aplicat azot în două tranșe a câte 150 kg/ha. Am recoltat începând cu 18 septembrie, iar umiditatea a fost de 14.5%”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în această primăvară va semăna porumb aproximativ pe același număr de hectare și a ales doar hibrizi Pioneer și anume P9911, P0216 și P0937.

vasi iulian

Un alt fermier campion este și domnul Cătălin Gîrlea care a obținut 14.400 kg/ha cu hibridul P9415, 11.1740 kg/ha cu P0216 și 11.300 kg/ha cu hibridul P0023.

girlea catalin p9415

Cu producția de 14.200 kg/ha obținută cu hibridul P9911, fermier campion a devenit și Ștefan Stoean. “În cadrul a două societății lucrăm în familie 480 ha, cu porumb am avut anul trecut 170 ha, a fost fie monocultură, fie am avut plantă premergătoare floarea-soarelui. Am arat în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere sau două cu combinatorul în funcție de solă, am erbicidat preemergent, am fertilizat la semănat cu 250 kg/ha îngrășământ 20.20.0, iar apoi am aplicat azotat – 250 kg/ha, mai întâi în faza de 4 frunze am aplicat și apoi la prășit. Cultura a primit două erbicide, un îngrășământ foliar 3 l/ha și am irigat în 2 sau 3 tranșe”, a specificat fermierul campion.

stoean stefan

Hibridul P0023 i-a oferit fermierului Dan Mihăilă producția de 13.800 kg/ha și a devenit și el fermier campion în județul Brăila.

mihaila dan

Nicușor Bogdan este un alt fermier campion din această zonă a țării. Acesta a semănat hibrizii P9537 și P9911, primul dintre ei i-a asigurat 13.700 kg/ha, în timp ce cel de al doilea hibrid i-a oferit 12.720 kg/ha.

bogdan nicusor

Dănuț Florin Iconaru lucrează 2.500 ha, iar în 2018 porumb a avut pe circa 800 ha. Hibridul P0023 i-a asigurat cea mai bună producție din fermă – 13.500 kg/ha. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui sau după grâu, astfel că în toamnă am arat, în primăvară am pregătit terenul cu discul și combinatorul, lucrările au diferit în funcție de solă. Am semănat 62.000 b.g/ha în cea de a doua parte a lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea, am dat mai întâi îngrășăminte complexe 20.20.0 – 200 kg/ha, apoi fazial azot, în două tranșe 300 kg/ha de azot – prima oară la prașilă, atunci când plantele aveau 10-20 cm, iar cea de a doua aplicare am realizat-o atunci când am putut intra ultima oară în cultură. Am aplicat și două erbicide, iar la cea de a doua trecere am aplicat și un îngrășământ foliar”, a punctat domnul Iconaru. Acesta a mai adăugat faptul că a obținut această producție în cultură neirigată și că este cel de-al treilea an în care a semănat hibridul P0023. În această primăvară va semăna în jur de 900 ha cu porumb și  a ales din portofoliul Pioneer hibrizii P0023, P9911, P9241 și P9537.

iconaru danut

Doamna Elena Șerban lucrează 600 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 200 ha,  obținând rezultate foarte bune în special cu hibridul P9241, care i-a asigurat 12.480 kg/ha. “Am avut monocultură pe 100 ha, iar cealaltă plantă premergătoare a fost grâul. În toamnă am scarificat 150 ha, diferența a fost arată. În primăvară am fertilizat cu uree 150 kg/ha,  după care am încorporat cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, am ales densitatea de 70.000 b.g/ha, și tot atunci am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. Am făcut o sigură erbicidare, am prășit în stadiul de 6-8 frunze, atunci când am aplicat și azotat 200 kg/ha, iar în 8 frunze am dat și un îngrășământ foliar cu zinc. Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul a avut loc în luna septembrie”, a declarat Elena Șerban. Dumneaei a mai adăugat faptul că în această campanie va semăna în jur de 270 ha cu porumb și a ales hibrizii P9241, pe care îl cultivă deja de 4 ani și este mulțumită de rezultate, P9911 și P0023.

serban elena

Hibridul P9911 i-a asigurat fermierului Marcel Bănică 12.000 kg/ha devenind astfel și el fermier campion la porumb. “Lucrez aproximativ 900 ha, dintre care anul trecut 400 au fost semănate cu porumb, am mers pe monocultură. În toamnă am arat la 30 – 35 cm adâncime, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în prima parte a lunii aprilie, tot atunci am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 150 kg/ha. Am erbicidat o singură dată, iar la prășit, în stadiul de 5 frunze, am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot. Am dat și 2 ape, în jur de 30 litri, și bineînțeles am beneficiat de precipitații. În acest an voi semăna în jur de 370 ha cu porumb, am ales pentru 300 ha doar hibrizi Pioneer, printre care P9911 si P0023”, a afirmat agricultorul brăilean.

banica marcel

Un alt fermier campion din acest județ este Mădălin Orzan, care lucrează 180 ha, iar în 2018 a semănat porumb pe 60 ha. “Am semănat P9911 și P0023 și am obținut 11.800 kg/ha, respectiv 11.100 kg/ha. Culturile premergătoare au fost rapița, mazărea și grâul, așa că am arat în toamnă, iar în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, 72.000-75.000 b.g/ha, atunci când am aplicat la bază 220 kg/ha îngrășământ triplu 15. Cultura a primit erbicid pentru buruieni monocotiledonate și dicotiledonate, în faza de 4-6 frunze, atunci când am dat îngrășământ foliar pe bază de zinc. Apoi, după două săptămâni am prășit mecanic și am încorporat 200 kg/ha de azotat de amoniu, după care am mai aplicat încă un foliar pe bază de zinc. Anul acesta am făcut și o probă, într-o solă am semănat 82.000 b.g/ha după mazăre și am recoltat 13.400 kg/ha cu hibridul P9911. Am recoltat începând cu finalul lunii august și pot spune că am fost foarte mulțumit, de aceea aleg doar hibrizi Pioneer, iar în această primăvară voi semăna 75 ha cu porumb, am păstrat hibridul P9911 și am ales un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

orzan madalin

Hibridul P0023 a fost una dintre alegerile fermierului Dumitru Crângău, care a obținut 11.200 kg/ha și a devenit fermier campion. “Lucrez 670 ha, iar anul trecut am avut porumb pe 100 ha. Am avut în mare parte monocultură, dar și sole semănate după floarea-soarelui. În primăvară am efectuat câte o trecere cu discul și una cu combinatorul și am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. Am semănat 64.000 b.g/ha în data de 10 aprilie, atunci când am dat și îngrășământ triplu 16 – 150 kg/ha. La prășit, atunci când plantele aveau aproximativ 30 cm, am dat 200 kg/ha de azotat. Am aplicat un singur erbicid și doar atât, după care am recoltat în perioada 15-20 septembrie. În acest an voi semăna 100 ha cu porumb, depinde și de cum se dezvoltă orzul”, a precizat agricultorul.

crangau dumitru

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județul Brăila

Și în acest an floarea-soarelui a fost o cultură importantă în județul Brăila, iar la recoltare, majoritatea fermierilor au fost mulțumiți de rezultatele obținute. Media producției în această zonă este de 3.300 kg/ha, însă agricultorii care au mizat din nou pe genetica Pioneer au obținut rezultate mult mai bune. Așa cum era de așteptat, și în această zonă vedete au fost hibrizii P64LE25 și P64LE99, care au asigurat peste 4 tone/ha fermierilor campioni.

În localitatea Tătaru - județul Brăila, fermierul cu cea mai mare producție – 4.600 kg/ha, obținută cu hibridul P64LE99 este domnul Marian Bălan. “Lucrez 156 ha, iar în acest an floarea-soarelui am avut pe 70 ha. Am semănat cu porumb și grâu, iar în ceea ce privește tehnologia de cultură, am aplicat 200 kg/ha – complexe triplu 16, am aplicat câte un erbicid, un fungicid și un foliar și am prășit o singură dată. Sunt foarte mulțumit de acest hibrid, îl semăn de mai mulți ani, în jur de 5, iar anul viitor tot acest hibrid îl voi semăna pe 70 ha”, a declarat fermierul campion.

Balan Marian 1

În cadrul a două societăți, domnul Ricardo Luis lucrează 2.800 ha, dintre care anul acesta au fost semănate 700 ha cu floarea-soarelui. Hibridul P64LE99 este cel care i-a asigurat 4.565 kg/ha și astfel a devenit fermier campion. “A fost un an foarte bun pentru floarea-soarelui, noi am semănat în principal după grâu și 150 ha după porumb. De aceea am arat încă din toamnă, în primăvara am trecut o singură data cu combinatorul și am aplicat la pregătirea patului germinativ triplu 16 -225 kg/ha. Am semănat în perioada 18-26 aprilie, atunci când am aplicat uree – 150 kg/ha. După ce am semănat am aplicat acizi humici, înainte de răsărire, am aplicat un erbicid, Expres și un graminicid, iar înainte am aplicat un tratament cu Acanto Plus și bor. Am recoltat în perioada 3-15 septembrie. Suntem mulțumiți de rezultate, de aceea vom semăna mare parte din suprafața de anul viitor tot cu P64LE99 și cred că vor fi aproximativ 600 ha, pentru că nu am semănat prea multă rapiță”, a punctat fermierul campion.

Ricardo Luis 2

Un alt fermier campion din județul Brăila este Tarachiu Stan, care a obținut 4.380 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează în fermă 128 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 50 ha. “În toamnă curățăm terenul, arăm toamna la 30-35 cm, iar primăvara am trecut de două ori cu combinatorul.  La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am aplicat și 250 kg/ha complexe 18.46.0, am semănat devreme și am recoltat devreme, adică între 25 august și 3 septembrie. I-am dat culturii un erbicid și un tratament cu foliar și fungicid, atunci când plantele aveau în jur de 30 cm. Cultura este în neirigat și nici nu am prășit-o. Am fost mereu mulțumiți de producțiile obținute cu hibrizii Pioneer, nu ne schimbăm pe altă firmă pentru nici un motiv”, a declarat fermierul campion. Aceasta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna 50 ha cu hibridul P64LE99.

Tarachiu Stan 3

Un alt fermier campion din această zonă a țării este domnul Bogdan Nicușor, care lucrează  380 ha, pe 80 ha a semănat în acest an floarea-soarelui și a obținut cu hibridul P64LE99 - 4.370 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, așa că în toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară am trecut o dată cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 200 kg/ha complexe 18.46.0. Am mai fertilizat la prășit, în faza de 8-10 frunze, când am aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat două erbicide, dintre care unul Express, iar înainte de înflorit am aplicat un tratament cu foliar și fungicid. Am recoltat la începutul lunii august și chiar am fost mulțumit, dar și surprins de producție. M-am mai apropiat de 4 tone, dar niciodată nu am depășit această valoare, este clar cea mai bună producție obținută în fermă. Nu am hotărât câte hectare vom semăna anul viitor, depinde cum evoluează campania de toamnă, probabil vor fi în jur de 100 ha. Voi alege hibridul P64LE99, dar și hibrizi noi pe care i-am avut în loturi demonstrative în acest an”, a specificat Bogdan Nicușor.

Bogdan Nicusor 4

În cadrul societății agricole Initziativa Agricolă, domnul Ferrante Giovani lucrează 818 ha, floarea-soarelui a semănat în acest an pe 221 ha, dintre care 105 ha cu hibrizi Pioneer. Cea mai mare producție i-a asigurat-o P64LE99 - 4.270 kg/ha. În acest an floarea-soarelui am semănat fie după grâu, fie după porumb. Așa că acolo unde a fost grâu am scarificat cu un utilaj mai complex, unde a fost porumb am arat și am trecut o dată cu combinatorul. În primăvară am mai trecut o dată cu combinatorul și am aplicat 150 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0.  Apoi am semănat în a doua decadă a lunii aprilie, am fertilizat din nou în faza de 8 frunze. Am aplicat 2 erbicide, nu am aplicat tratamente și nici nu am irigat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie și am fost mulțumit de producție. De aceea și anul viitor voi semăna hibridul P64LE99”, a punctat fermierul campion.

Initziativa Agricola 5

Gigel Spătaru din localitatea Dudescu lucrează 79 ha, iar floarea-soarelui a avut pe 8 ha. Acesta a devenit fermier campion cu producția de 4.208 kg/ha, obținută cu P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după porumb, în toamnă am arat la 35 cm și am fertilizat cu 11.52.0 – 200 kg/ha. În primăvară am efectuat o trecere cu discul și una cu combinatorul, la semănat la sfârșitul lunii aprilie, atunci când am mai aplicat 200 kg/ha de complexe 20.20.0. Cultura a mai primit două erbicide, încă o fertilizare cu 200 kg/ha de azot în faza de 10-12 frunze a culturii, am irigat 10 ore cu coloană clasică. Am recoltat la finalul lunii august, iar anul viitor voi semăna 10 ha cu hibridul P64LE99”, a declarat fermierul brăilean.

Gigel Spataru 6

În localitatea Lanurile, județul Brăila, fermier campion a devenit domnul Iulian Văsii, care a obținut 4.200 kg/ha datorită hibridului P64LE25.  Acesta lucrează 300 ha, iar floarea-soarelui a cultivat în acest an pe 60 ha, toată suprafața fiind semănată cu cei doi hibrizi de top P64LE25 și P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb, astfel că am arat în toamnă, apoi în primăvară am trecut cu discul și înainte de semănat cu combinatorul. Am semănat în data de 13 aprilie, atunci când am aplicat și 150 kg complexe 20.20.0. Cultura a mai primit un foliar, două tratamente, două erbicide și o prașilă. Sunt mulțumit de producție, am putut recolta după 20 august, iar acești doi hibrizi îi semăn de când au apărut”, a spus fermierul campion.

Vasii Iulian 7

Bogdan Gheorghe este un alt fermier campion la floarea-soarelui din județul Brăila, care lucrează 450 ha,  iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha. Hibridul P64LE25 i-a asigurat 4.030 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, așa că după recoltat am erbicidat total și am arat la 25-30 cm. În primăvară am pregătit terenul cu discul și combinatorul, am aplicat încă un erbicid și am semănat la începutul lunii aprilie, când am dat și îngrășăminte -180 kg/ha. Am mai aplicat un erbicid Express și unde a fost cazul un antigramineic. Aceasta a fost toată tehnologia”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe aproximativ 100 ha, toată suprafața cu hibridul P64LE25 pentru că mereu a obținut producții foarte bune.

Bogdan Gheorghe 8

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Reînnoirea generațiilor în agricultură, un punct important pe agenda Conferinței PNDR de la Brăila

Nevoia reînnoirii generațiilor implicate în agricultură și a transferului echitabil al activității agricole au fost dezbătute cu ocazia celei de-a treia Conferințe Regionale dedicată dezbaterii subiectelor privind implementarea eficientă a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, desfășurată la Brăila în data de 10 septembrie 2018.

În regiunea de dezvoltare Sud-Est doar 17.830 dintre fermieri au vârsta până în 40 ani. Din totalul de 112.096 cereri unice de plată înregistrate la APIA, mai mult de 51.738 au fost depuse de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani.

În cadrul întâlnirii, secretarul de stat Alexandru Potor a declarat: “Romania propune soluții pentru stabilizarea fermierilor tineri în zonele rurale. În viitor solicităm Comisiei Europene instituirea unor prime de menținere și dezvoltare a micilor exploatații deținute de persoane până în 40 ani. În acest moment, această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR) și consider că acesta este un motiv de discriminare și descurajare tocmai a celor care au început cu greu și au luptat pentru a-și menține viabile exploatațiile chiar dacă nu au dimensiunile foarte mari. Abordarea LEADER și utilizarea grupului de acțiune locală reprezintă o soluție foarte bună pentru o distribuție teritorială echilibrată a fondurilor de dezvoltare dedicate în mod special tinerilor și fermelor mici și mijlocii”.

În prezentarea sa, Daniel-Eugeniu Crunțeanu, directorul general adjunct al AFIR, a arătat că proiectele finanțate cu fonduri europene prin PNDR 2020 la nivelul Regiunii de dezvoltare 2 Sud-Est Constanța au permis angajarea a peste 570 de oameni în noi locuri de muncă, susținerea financiară pentru instalarea a 1.640 de tineri fermieri, precum și finanțarea a 1.200 de antreprenori care dezvoltă investiții neagricole în mediul rural.

Totodată, Daniel Crunțeanu a afirmat: ”Impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a mediului rural este evident și prin contractarea proiectelor prin care sunt în curs de realizare peste 470 de kilometri de drumuri comunale, peste 220 de kilometri de rețele de canalizare și de alimentare cu apă, precum și 21 de grădinițe și 4 creșe și unități after school. Avem în acest moment câteva linii de finanțare pe care fermierii sau producătorii agricoli le pot încă accesa. Mă refer la submăsura 4.1 care oferă sprijin substanțial pentru exploatațiile agricole atât pentru cele vegetale, cât și pentru fermele de familie, submăsura 6.3 dedicată fermelor mici, dar și submăsura 4.2 – procesarea produselor agricole.’’

La eveniment au fost prezenți alături de secretarul de stat Alexandru Potor, directorul general adjunct al DGDR- AM PNDR Carmen Boteanu, reprezentanți ai APIA, Alina Mihaela Toma, Președinte-Director general FGCR, Alexandru Petrescu, Directorul General al FNGCIMM și alții.

Sursa: madr.ro

Tehnologii de vârf prezentate ca-n Texas

La mijlocul lunii iunie, ferma Danagri, din localitatea Silistraru, județul Brăila, a fost gazda unui eveniment de la care n-ar fi trebuit să lipsească niciun cultivator de cereale sau floarea-soarelui: Agro-Fest. Nu mai puțin de nouă firme producătoare sau distribuitoare de semințe, îngrășăminte sau pesticide s-au alăturat organizatorului Chemark România. Ca să nu creăm niciun fel de discriminări, vom enumera participanții în ordine alfabetică: BASF, Belchim, Corteva, Donau Saat, Limagrain, Nufarm, Syngenta și Tradecorp Internațional. La o astfel de participare, este evident că cei prezenți nu au regretat nicio clipă drumul făcut.

Texas de Brăila

Totul a început perfect, într-un decor texan autentic. Pe locul evenimentului au fost amenajate canapele și mese din baloți de paie, iar cei care au dorit au putut să participe la concursuri de tir, aruncat cu lassoul sau cu potcoave, în cel mai autentic stil far west. Un tablou imens, al celebrei familii Ewing, domina amplasamentul. În plus, la sfârșitul prezentărilor, o formație de muzică country a desăvârșit atmosfera creată de decor. O dovadă că lucrurile serioase se pot face și într-o atmosferă relaxată.

După cum a spus încă de la început dl Imre Balasz, reprezentant al Chemark România, organizatorul întrunirii, ceea ce s-a prezentat nu a fost neapărat o platformă demonstrativă, ci una de producție, pe care firmele participante au folosit produsele avute în portofoliu și despre care au vorbit încă din iarnă. Iar faptul că de la începutul sezonului de vegetație în zonă nu au căzut decât 25-27 litri de precipitații a făcut să se vadă, cu atât mai mult, eficiența tehnologiilor utilizate.

Minunile bacteriologice ale Chemark

Seed Sprint pare a fi una dintre armele cele mai eficiente pe care Chemark le pune la îndemâna agricultorilor. Este un îngrășământ de tip starter, care conține 12% azot, 43% fosfor, 5% sulf și 5% acizi humici. Acest amestec, aplicat odată cu semănatul, stimulează metabolismul și accelerează germinarea. După aceea, dezvoltă sistemul radicular al tinerei plante și îi mărește rezistența la secetă, odată cu accelerarea dezvoltării. Este recomandat atât pentru floarea-soarelui, cât și pentru porumb.

tehnologii silistraru 3

Ceea ce constituie într-adevăr o nouă abordare a domeniului o reprezintă faptul că îngrășămintele sunt concepute pe bază de bacterii produse în Lituania. Prospix este un amalgam de bacterii care face ca fosforul din sol, blocat în diverși compuși, să devină disponibil pentru floarea-soarelui.

În același mod acționează și Azofix, care este bazat pe o bacterie care fixează azotul atmosferic în sol. În același timp, bacteria asigură un mediu prielnic și pentru alte bacterii specifice solului, ajutând la formarea unui lanț trofic și la refacerea humusului. Față de îngrășămintele tradiționale cu azot, uree sau nitrați, are avantajul că azotul fixat în sol nu este levigat în cazul irigațiilor sau al unor cantități mai mari de precipitații.

Delfan Plus este un amestec alcătuit din 17 amino­acizi, carbon organic și alte materii organice. Aplicat odată cu erbicidele, reduce stresul plantei la erbicid, atât la floarea-soarelui, cât și la porumb sau păioase.

Tradebormolbden conține 5% bor și 1% molibden total solubil în apă și ajută floarea-soarelui în perioada de înflorire. „Ca și un om bine hrănit, o plantă bine hrănită va fi mai rezistentă la boli“, a subliniat dl Marius Miron, tehnician Chemark.

Similar, pentru porumb Atomzinc aduce un aport suplimentar de zinc. În cazul grâului, Inomag M sporește disponibilul de azot și magneziu. „Așa cum molecula de hemoglobină se formează în jurul fierului, la fel clorofila depinde de magneziu“, a arătat specialistul firmei rostul acestui produs În sfârșit, un alt produs bacteriologic prezentat este Ruinex. Acesta este de fapt o ciupercă, care se aplică după recoltare și face ca resturile de pe miriște să fie descompuse rapid.

tehnologii silistraru 1

Arme noi împotriva buruienilor

În ceea ce privește floarea-soarelui am admirat hibrizii din gama Clearfield Plus LG 635 CLP și LG 5555 CLP de la Limagrain. Aceștia sunt caracterizați de o toleranță ridicată la arșiță și secetă, de rezistență la lupoaie și de o toleranță sporită la imazamox, principalul erbicid folosit împotriva lupoaiei. După cum a evidențiat dl Silviu Roșca, reprezentant BASF, sistemele Clearfield Plus reprezintă cea mai nouă soluție în contextul actualelor provocări. În acest sens, compania sa recomandă erbicidarea cu Frontier Forte în preemergență, asociat cu Wing P. Mai târziu, în postemergență, pachetele Pulsar Plus s-au dovedit cu 10-15% mai eficiente față de precursoarele lor, Pulsar, în combaterea buruienilor. Un alt avantaj îl reprezintă fereastra mare de aplicare, putând fi utilizat de la faza de două frunze până la cea de opt frunze.

Firma belgiano-japoneză Belchim oferă soluții pentru protecția porumbului. O combinație de trei erbicide asigură protecția în preemergență. Onix este cea mai bună armă împotriva pălămidei. Împotriva costreiului, Samson este, de asemenea, foarte eficient. „Strategia noastră este de a folosi doar jumătate din cantitatea utilizată în mod obișnuit din substanța actuală mezotrione, astfel încât să reducem rezidualitatea“, a explicat reprezentantul Belchim Crop Protection.

Cei de la Corteva ne-au vorbit despre noul erbicid Pixaro, ce are la bază Arilex, o moleculă nouă, rezultatul a zece ani de cercetări. Această substanță acționează încă de la temperatura de 2ºC, chiar și în condiții de umiditate ridicatã. Astfel, poate rezolva problema buruienilor rezistente, precum macul roșu. O altă noutate, Bizon, se aplică toamna, rezolvând problema imposibilității erbicidării din primăvară. Cerlit distruge, la rândul său, turița, volbura și rugii de mure.

Tot la temperaturi scăzute, 3ºC, acționează și noul Saracen, maxerbicidul sistemic al celor de la Nufarm. Este recomandat pentru păioase și se poate aplica de la înfrățire și până la apariția frunzei stindard.

Soiuri de grâu cu toleranță crescută

Nici iubitorii de grâu nu au rămas nemulțumiți. Alina Volintiru, de la Donau Saat, a prezentat soiul Amicus, un grâu aristat, timpuriu. Cu o talie mijlocie spre înaltă, are un potențial de producție foarte bun și este rezistent la bolile specifice. Limagrain a prezentat soiurile Anapurna, Apache și Avenue. Dacă Anapurna oferă cele mai bune calități pentru panificație, în schimb Avenue este extratimpuriu, putându-se recolta imediat după orz. Oricum, amândouă au un potențial de producție de 9-10 t/ha. Un nou soi, Erba, va înlocui vechiul Renan. Deși nu are același potențial de producție ca Anapurna sau Apache, are în schimb proprietăți deosebite pentru panificație.

Syngenta a promis și ea un nou soi, Falado, cu un potențial ridicat de producție. Până atunci sunt disponibile soiurile Ilico, cu o productivitate de 9-10 t/ha și un spic impresionant, cu 50-55 de boabe. Nici Moisson nu poate dezamăgi fermierii, căci, la fel ca Ingenio, oferă producții spectaculoase, fiind totodată foarte tolerant la boli și secetă.

Alexandru GRIGORIEV

13 linii de soiuri de orez coreean vor fi testate la Brăila

Vizita delegației coreene la București în luna ianuarie 2018 a avut loc în cadrul Acordului de colaborare încheiat între Fundația de Cooperare Industrie – Academie, Universitatea Națională Kyungpook – Corporația de Uniune Agricolă Gungangnara din Daegu (Coreea de Sud) și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila privind realizarea proiectului intitulat „Cercetarea comportării și ameliorarea soiurilor de orez în contextul încălzirii globale“.

Proiectul menționat are ca obiective principale:

– Stabilirea obiectivului de ameliorare pentru creșterea proviziilor de orez în condiţiile încălzirii globale.

– Selecția soiurilor de orez deja create cu adaptabilitate la regiuni cu altitudine medie.

– Dezvoltarea de noi soiuri de orez adaptabile pentru țările mediteraneene și CIS.

– Dezvoltarea tehnicii de cooperare.

La realizarea proiectului participă o serie de instituții din diferite țări, dintre care amintim:

– Coreea de Sud – Universitatea Națională Kyungpook, Daeku (responsabil de proiect, dr. Gihwan Yi);

– Turcia – Institutul de Cercetare Agricolă Tracia din Edirne (responsabil de proiect, dr. Surek Halil);

– România – Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Brăila (responsabil de proiect, ing. Ivan Ionel);

– Rusia – Institutul de Cercetări Agricole pentru Orientul Îndepărtat din Vladivostok.

Institutul Orezului, Centrul Științific și de Producție Uzbek pentru Agricultură din Uzbekistan (responsabil de proiect, dr. Abdullaev Anvar Kadirullaevich) nu mai participă la proiect.

Întâlnirea de lucru dintre delegația din Coreea de Sud, formată din prof. dr. ing. Gihwan Yi (lider de proiect) și reprezentanții SCDA Brăila, dr. ing. Bularda Marcel și ing. Ivan Ionel, a avut loc în data de 29 ianuarie 2018, la Hotelul VIENNA HOUSE EASY AIRPORT din Otopeni.

Întâlnirea reprezentanților SCDA Brăila cu delegația coreeană a avut ca scop discutarea, în vederea semnării noului Acord de colaborare între părți, stabilirea experiențelor și a cadrului experimental pentru anul 2018, rezolvarea unor probleme specifice proiectului privind asigurarea materialului semincer, necesitatea întocmirii Planului experimental 2018 ca anexă la Acordul de colaborare, dorința părții coreene de a continua testarea la ISTIS a soiului de orez Dunae în vederea omologării.

Au fost discutate documentele de contractare a proiectului „Cercetarea comportării și ameliorarea soiurilor de orez în contextul încălzirii globale“, Planul de lucru 2018, problemele privind modul de experimen­tare și de analiză a observațiilor, rezultatele cercetării și s-a preluat sămânța necesară.

În principal, pentru anul 2018 s-a convenit asupra următoarelor aspecte:

– Se va continua testarea soiului de orez coreean Dunae la ISTIS, folosindu-se sămânța şi panicule selectate şi recoltate din CE Polizești.

– În experiențele din anul 2018 se vor folosi soiurile martor Polizeşti 28, Osmancik – 97 și Dunae și se vor introduce în studiu 13 linii și soiuri: KM-1801, KM-1802, KM-1803, KM-1804, KM-1805, KM-1806, KM-1807, KM-1808, KM-1809, KM-1810, KM-255, KM-306 și Baekilmi, semințele fiind furnizate de partea coreeană.

– În vecinătatea parcelelor experimentale, pe același aliniament, se va organiza un mic lot demon­strativ cu următoarele soiuri și linii: Dunae, KM-255, KM-306, L-102 și L513/3.

– În anul 2018 prof. dr. ing. Gihwan Yi dorește să invite pe ambasadorul Coreei de Sud la București și o serie de oameni de afaceri pentru a vedea rezultatele bune ale colaborării între partea română și cea coreeană în domeniul ameliorării orezului.

Partea coreeană a apreciat în mod deosebit modul în care se derulează colaborarea

Dr. ing. Marcel Bularda

Campionii marilor recolte la porumb din județele Brăila și Buzău

Hibrizii de porumb Pioneer nu aveau cum să nu performeze în județele Brăila și Buzău. Agricultorii din aceste județe au avut rezultate excepționale în acest an, atât la irigat cât și la neirigat. De aceea, în continuare vom prezenta o parte dintre fermierii campioni și tehnologia pe care au adoptat-o în fermele lor.

În cadrul societății Padova Agricultura din localitatea Stăncuța, județul Brăila, hibridul  P0937 a oferit producția de 15.240 kg/ha. Despre tehnologia folosită în fermă, dar și despre perspectivele din 2018 ne-a vorbit domnul director al societății Mihalache Ciocan. “Lucrăm 5.718 ha, iar campania trecută am avut porumb pe 1.599 ha, semănat fie după porumb sau orez. Am arat în toamnă, ca de fiecare dată, iar în primăvară au urmat lucrările cu discul și combinatorul. Am aplicat complexe 18.46.0, 200 kg/ha și am început semănatul pe 10 aprilie. La prăși am mai aplicat uree, 500 kg/ha, am erbicidat o singură dată, doar pe câteva sole a fost nevoie de corecție și am mai aplicat erbicid, nu am făcut niciun fel de alt tratament. Din totalul suprafeței cultivate cu porumb, 40 % a fost în irigat. Am început campania de recoltat la sfârșit de septembrie și a durat aproximativ o lună jumătate”, a specificat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de modul în care s-a comportat întreaga cultură, iar anul viitor va semăna porumb pe 1.600 ha.

Padova Agricultura

Tot în județul Brăila, în localitatea Traian de această data, domnul Adrian Răureanu a devenit fermier campion cu hibridul P0216, care i-a asigurat producția de 14.015 kg/ha în irigat. “Lucrez 400 ha, porumb am avut pe 100 ha. Am arat în toamnă, atunci când am aplicat și complex 18.46.0 200 kg/ha, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul, după care am semănat în luna aprilie, când am mai aplicat 200 kg/ha azot și la prășit 100 kg/ha complexe 18.46.0. În funcție de solă am aplicat 2 tratamente, erbicide unde a fost cazul. Campania viitoare vom semăna porumb pe o suprafață de 160 ha”, a declarat Adrian Răureanu.

Adrian Raureanu

Următorul fermier campion Dan Lefter din județul Buzău. Acesta lucrează 457 ha, porumb a semănat pe 225 ha și a obținut 13.200 kg/ha cu hibridul P0216. “Am semănat fie după porumb, fie după soia. Am scarificat la 80 cm, arat și am efectuat o trecere cu combinatorul pe toată suprafața. În primăvară am mai efectuat o trecere cu combinatorul, am aplicat complexe cu sulf, 200 kg/ha și am început semănatul la sfârșitul lunii martie. Am aplicat 2 erbicide și 2 tratamente, la prășit, în faza de 10 frunze, am mai aplicat complexe 200 kg/ha, iar 180 ha au beneficiat și de irigații. Am recoltat începând cu luna septembrie, iar în octombrie am terminat campania cu cele 180 ha care au fost în irigat. Nu am avut probleme în acest an în cultură, iar anul viitor voi semăna porumb pe 200 ha”, a spus fermierul campion.

Fermier campion la porumb a devenit și domnul Niculae Drăgan din localitatea Lișcoteanca, județul Brăila, care a obținut 12.750 kg/ha cu hibridul P0023. “ Lucrăm 250 ha, pe 117 ha am avut porumb, semănat după grâu și rapiță. În toamnă am scarificat la 60 cm, însă numai 43 ha, restul am arat. În primăvară am trecut pe toată suprafața cu combinatorul și am aplicat complexe 18.46.0  - 230 kg/ha la semănat, campanie începută pe 10 aprilie. Am erbicidat, am prășit când am aplicat azot în funcție de solă, între 180 kg/ha și 230 kg/ha. Cultura a mai beneficiat și de 2 tratamente cu fungicid și îngrășământ foliar. Producția a fost obținută în neirigat pentru că nu avem posibilitatea să irigăm. Am recoltat în perioada 3-23 octombrie, iar anul viitor voi semăna 91 ha și am ales hibrizii P9911 și P0023”, a punctat agricultorul brăilean.

Dragan Nicolae

Domnul Vasile Hotnog, din județul Brăila, a devenit fermier campion cu hibridul P0023, care i-a oferit producția de 11.740 kg/ha. “Lucrez 550 ha, iar pe 280 ha am avut porumb. Am semănat fie tot după porumb, floarea-soarelui, soia și rapiță. În toamnă am arat, în timp ce în primăvară am continuat cu lucrările efectuate cu combinatorul, o trecere sau două, în funcție de solă. Am început semănatul la începutul lunii aprilie, când am aplicat și complexele – 250 kg/ha, pe care le-am ales la fel în funcție de solă, pentru că am făcut cartare agrochimică și am aplicat în funcție de rezultate.  Cultura a mai beneficiat de 2 erbicide, nu aplicat tratamente pentru că nu am avut probleme, doar am prășit și am aplicat uree și azot, aproximativ 250 kg/ha,” a declarat fermierul campion.

Hotnog Vasile

Un alt fermier campion este domnul Vasile Marius, din localitatea Bărăganu, județul Brăila. Acesta lucrează 537 ha, pe 89 a semănat porumb campania trecută și a obținut 11.500 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui și rapiță. Am arat în toamnă, când am și nivelat cu discul, iar în primăvară am mai trecut o dată cu discuit, iar pe o anumită solă am efectuat și o lucrare cu combinatorul. Am semănat în perioada 31 martie - 10 aprilie, când am aplicat 170 kg/ha, complexe 20.20.0. Cultura a beneficiat și de două erbicide și de 2 tratamente cu insecticid și foliar. Primul tratament în faza de 3 frunze pentru că am avut atac de tanymecus, iar la prășit am aplicat 200 kg/ha, azotat de amoniu. Producția a fost obținută în neirigat, am recoltat în prima parte a lunii septembrie”, a afirmat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna în jur de 140 ha cu porumb și ales hibrizii P0023, P0937 și P9903.

Vasile Marius

În județul Buzău, fermier campion a devenit și domnul Andrei Constantinescu. Acesta a obținut 10.760 kg/ha cu hibridul P9911. “Lucrez 400 ha, iar pe 240 ha am avut porumb, semănat fie după porumb, floarea-soarelui sau rapiță. În toamnă am arat, în primăvară am efectuat lucrări cu discul și combinatorul, am fertilizat 250 kg/ha complexe cu sulf și zinc, iar la semănat am mai aplicat la semănat, la sfârșitul lunii martie, 200 kg/ha de azot. Am erbicidat și am aplicat 2 tratamente, primul aplicare a fost cu microelemente, iar cea de a doua a fost cu zinc în stadiul de 8-10 frunze. Cultura a fost în neirigat, iar singura problemă pe care am avut-o a fost apariția rățișoare. Am recoltat după 20 septembrie, iar anul viitor nu știu câte hectare de porumb voi semăna, pentru că am sole unde nu arată bine nici rapița, nici grâul”, a punctat fermierul campion.

Costantinescu Andrei

Tot în județul Buzău fermieri campioni au devenit și domnii Adrian și Ionel Marin, care au obținut 10.400 kg/ha cu hibridul P0216. Aceștia lucrează 600 ha, iar porumb au avut pe 250 ha, semănat după grâu, rapiță și floarea-soarelui. “În toamnă am arat și am trecut cu combinatorul, în primăvară am mai efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat la începutul lunii mai, când am aplicat și complexe, fie 18.46.0 fie 20.20.0 - 150 kg/ha. La prășit am mai aplicat 150 kg/ha de azot și un erbicid. Tratamente nu am făcut pentru că nu avem echipamentele necesare pentru aceste lucrări și nici nu am irigat. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar anul viitor vom semăna 250 cu porumb”,a  declarat Ionel Marin.

Marin Adrian

Viorel Balașu este un alt fermier campion din județul Buzău, Acesta lucrează 550 ha în localitatea Poșta Câlnău și a obținut 10.290 kg/ha cu hibridul P9903. “Am  avut porumb pe 87 ha, semănat după grâu, orz și floarea-soarelui. În toamnă am fertilizat cu îngrășământ pe bază de sulf – 250 kg/ha, apoi am arat. În primăvară am efectuat o lucrare cu discul, apoi am fertilizat cu complexe cu sulf, 200 kg/ha, apoi am mai efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat începând cu 15 aprilie, apoi am erbicidat, iar în faza de 4-5 frunze am mai aplicat uree granulată, 120 kg/ha, produs comercial, și am mai aplicat un tratament cu zinc, în faza de 7-8 frunze. Am recoltat la începutul lunii octombrie, iar anul viitor voi semăna porumb pe 110 ha, am ales hibrizii P9911 și P9903 pentru că sunt foarte mulțumit de producții. Anul acesta am obținut cea mai mare medie de când cultivăm porumb, 8.540 kg/ha, am avut producție pe 20 ha, cu hibridul P9911, 11.200 kg/ha în neirigat. Acești 2 hibrizi se pretează de minune în ferma noastră, sunt foarte mulțumit”, a punctat fermierul campion.

Viorel Balasu

În localitatea Colibași, județul Buzău își desfășoară activitatea și fermierul campion Ștefan Ginerică. Acesta lucrează 500 ha, cu porumb a avut 75 ha și a obținut 9.000 kg/ha cu hibridul P9911. “Am semănat porumb după rapiță și porumb, am arat și uniformizat terenul în toamnă, nu renunț la aceste lucrări, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am fertilizat -180 kg/ha cu 18.46.0 și 20.20.0, după care am semănat în perioada 1-20 aprilie. Am erbicidat pe negru cum se spune, apoi în vegetație doar unde a fost cazul. Am aplicat un tratament pentru boli și dăunători în faza de 2-4 frunze. Cultura nu a beneficiat de irigații, dar a fost un an foarte bun chiar și așa. Am recoltat între 25 septembrie-1 octombrie, iar anul viitor voi semăna 100 ha cu porumb, pe 70% din suprafață voi semăna P9911”, a punctat fermierul campion.

Ginerica Stefan

Campionii marilor recolte cu Pioneer din județele Brăila și Buzău

Hibridul P64LE99 a fost alegerea perfectă pentru fermierii din județele Brăila și Buzău, iar producțiile de peste 4 t/ha și le-au asigurat titlul de fermieri campioni. Ce tehnologie de cultură au adoptat, ce i-a mulțumit la acest hibrid și dacă îl vor semăna și anul viitor, vom afla chiar de la ei.

În localitatea Tătaru, județul Brăila, domnul Ion Strâmbeanu a devenit fermier campion cu producția de 4.700 kg/ha. Acesta lucrează 300 de hectare, iar anul acesta a semănat  floarea-soarelui pe 100 ha. A avu mai multe sole și implicit mai multe culturi premergătoare – soia, porumb și grâu. “Ar toamna, iar în primăvară efectuez o lucrare cu discul. Anul acesta am semănat la sfârşitul lunii martie, începutul lui aprilie şi am aplicat îngrăşăminte pe bază de sulf -  20.20.0, 200 kg/ha. Am aplicat o erbicidare în vegetație, un fungicid și am prășit o singură dată. Am recoltat la începutul lunii septembrie. Anul viitor este posibil să semăn mai multe hectare cu floarea-soarelui pentru că rapița nu s-a dezvoltat cum trebuie și atunci vom resemăna pe acele sole”, a declarat fermierul campion.

Strambeanu

Cu producția de 4.340 kg/ha, fermier campion a deveni și Viorel Adrian Bălașu din localitatea Poșta Câlnău, județul Buzău. “Lucrez 550 ha, iar pe 120 ha am semănat floarea-sorelui. Culturi premergătoare am avut grâu și orz, iar după recoltarea acestora, am dezmiriștit și arat, după care am continuat în primăvară cu lucrările, respectiv trecere cu discul și combinatorul. În toamnă am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0, 180-200 kg/ha și în primăvară, pentru că solul are pH-ul aproape de 8, am aplicat îngrășăminte cu sulf, tot aproximativ 200 kg/ha. Am semănat la începutul lunii aprilie și nu am aplicat erbicid preemergent, ci doar postemergent. Nu am folosit fungicid anul acesta, pentru că nu ne-a permis timpul, am aplicat doar un tratament cu bor atunci când plantele aveau 8-9  frunze. Am început recoltatul pe 25 august și campania a durat aproximativ 2 săptămâni. Pot spune că floarea-soarelui s-a comportat foarte bine, chiar și pe solurile sărace. Media pe fermă a fost de 3.450 kg/ha, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe aproximativ 120 ha”, a punctat fermierul buzoian.

Balasu Viorel

Așa cum era de așteptat, din seria producțiilor foarte bune, nu puteau să lipsească fermele din Insula Mare a Brăilei. Una dintre acestea, Ferma Pescăruș, este condusă de domnul Ionuț Mortu – șef de fermă, care a obținut 4.307 kg/ha.  “Avem 2.208 ha, iar 294 ha cu floarea-soarelui, cultură semănată după orz. După recoltarea orzului am intrat pe câmp cu un Joker, mai întâi la sfârșitul lunii iulie, iar în luna octombrie a avut loc o a doua lucrare cu același utilaj. Am aplicat îngrășământ starter, 250 kg/ha - 20.20.0, iar semănatul l-am început pe 23 martie, iar pe 29 campania a fost finalizată. După semănat, pe teren negru cum se spune, am aplicat cu 90 l/ha de îngrășământ lichid. Acesta a fost tot îngrășământul pe care l-am aplicat, în schimb am ținut cultura curată de buruieni, de aceea am aplicat 2 erbicide. La cea de a doua aplicare cu erbicid, am adăugat un fungicid - 1.2 l/ha. Am mai aplicat un tratament cu fungicid, 0.4 kg/ha, și îngrășământ foliar. Campania de recoltat a debutat pe 28 august și s-a terminat pe 8 septembrie”, a declarat șeful de fermă.

Mortu Ionut

Pe lângă aceste detalii, domnul Ionuț Mortu a adăugat și câteva motive care susțin cultura de floarea-soarelui. “Chiar dacă unii o consideră o cultură ușoară, pentru că lasă terenul sărac în nutrienți, ea acținează ca un dren pe terenurile mlăștinoase. Studiile au concluzionat faptul că un hectar de floarea-soarelui cu înălțime de 1 m, emană oxigen cât emană 15 arbori seculari, deci ne oferă oxigen tuturor. Este foarte importantă polenizarea la floarea-soarelui, de aceea sunt necesare albinele. Noi am avut 1.000 de stupi în cele aproape 300 ha. Fără stupină în lanul de floarea-soarelui nu se poate vorbi de producții mari. Deci sunt mai multe motive pentru care într-o fermă trebuie să se cultive floarea-soarelui, pe lângă motivul economic evident. Și anul viitor intenționăm să semănam aceeași suprafață cu floarea-soarelui”, a conchis Ionuț Mortu.

Tot în județul Brăila, în localitatea Valea Cânepii de această dată, doamna Gina Drăgan a devenit fermier campion cu producția de 4.025 kg/ha. Aceasta lucrează 1.40 ha, iar floarea-soarelui a semănat anul acesta pe 200 ha. “Culturi premergătoare am avut porumb, grâu și orz. Am arat în toamnă,  iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul. La semănat, pe 20 aprilie, am aplicat și îngrășăminte complexe 20.20.0 - 200 kg/ha. Cultura a beneficiat de 2 erbicidări, la stadiul de 6-8 frunze și apoi la 8-10 frunze, dar și de un tratament cu fungicid și foliar. Nu am prășit, dar cultura s-a dezvoltat foarte bine în fiecare etapă, pot spune că am fost foarte mulțumită de producția de floarea-soarelui anul acesta. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie”, a punctat doamna Drăgan. A fost mulțumită mai ales de hibridul P64LE99, iar anul viitor intenționează să semene floarea-soarelui pe același număr de hectare.

Dragan Gina

Ginerică Ștefan a devenit fermier campion cu producția de 4.000 kg/ha. Acesta lucrează 390 ha, dintre care pe 70 ha a semănat floarea-soarelui. “Grâul a fost cultura premergătoare, dar la noi în zonă, plugul este plug, așa că am arat în toamnă, dar trebuie să spun că am aplicat, acolo unde a fost nevoie, și un îngrășământ superfosfat, 80 kg/ha. În primăvară, am intrat cu combinatorul și am semănat pe 27 martie, tot atunci când am aplicat și 150 kg/ha 20.20.0. La 2 zile după semănat, am erbicidat, prefer să fac această lucrare pentru a preveni eventualele buruieni. Ce vreau să spun este că nu aplic erbicidul când bate vântul, este important să pot faci o lucrare de calitate. La faza de 4-6 frunze am aplicat un nou erbicid pentru dicotiledonate, iar la 10-12 frunze, la prășit, am aplicat între 70 și 90 kg/ha de azot, însă doar acolo unde știm că solul necesita aplicarea de îngrășăminte. Cultura a mai beneficiat de un tratament cu fungicid și foliar lichid. Am avut o medie pe fermă de 4 t/ha. A fost un an foarte bun, chiar și în condiții grele, mai ales că a fost și stres termic la noi în zonă. Am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarat fermierul campion. Domnul Ștefan a declarat faptul că a ales să cultive Pioneer încă din ’96, atunci când agricultura era un hobby pentru el.

Ginerica Stefan

În județul Brăila cresc suprafețele culturilor de nișă

Pentru punerea în valoare a potențialului productiv din Câmpia Bărăganului, mai mulți administratori de societăți agricole, simțind că din cultivarea plantelor tradiționale eficiența economică scade de la un an la altul, încearcă să iasă din această situație prin diversificarea culturilor, prin tatonarea cerințelor pieței aflate într-o continuă căutare pentru reducerea E-urilor din produsele alimentare.

De un larg interes se bucură plantele medi­cinale, aromatice necesare în industria farmaceutică, a procesării cărnii, a fructelor și legumelor și, nu în ultimul rând, în fabricarea produselor cosmetice.

Agricultorii au trecut la studierea dezvoltării acestora în regimul pedoclimatic al Bărăganului. S-a pornit de la factorii favorabili – solul cu un important procent de humus, primăveri cu precipitații aproape normale, veri secetoase, arșița întinzându-se și în lunile septembrie și octombrie, iar iernile geroase cu temperaturi ce în ianuarie și februarie ajung și la -20°C.

Dacă ricinul s-a dovedit a fi bun ca și inul pentru producerea uleiurilor, o bună adaptare au demonstrat lavanda, coriandrul, armurariul și feniculul. Pentru asigurarea asolamentului s-a alocat o suprafață de 50 ha pentru cultivarea lucernei pentru sămânță și a mazării pe 25 hectare.

După aproape 5 ani de urmărire atentă a plantelor intrate în cultură la SC Agroprovens SA, administrator inginer Gheorghe Gutium, suprafețele au crescut în funcție de rezultatele economice și posibilitățile tehnice de respectare a tehnologiei fiecărei culturi. La ora actuală societatea cultivă 60 ha de coriandru, 25 ha de lavandă, din care 14 ha în al doilea an și 11 ha în primul an, armurariu 4 ha, fenicul 2 ha, in 3 ha pentru sămânță.

Important este de știut că inginerul Gheorghe Gutium, fiind un adevărat profesor doctor în mecanizarea agriculturii, a reușit să construiască, luând cadre și piese de la diverse mașini agricole depășite, ajunse la fiare vechi și, ajutat de spiritul inovator care îl caracterizează, a reușit să le adapteze, mai bine zis să le facă de nerecunoscut.

Perimatele mașini de cultivare a porumbului știuleți pe trei rânduri au devenit combine pentru recoltarea lavandei.

Se lucrează, se fac probe și se trimit la institutele de specialitate pentru atestarea uleiurilor de lavandă, coriandru, fenicul obținute prin distilare, iar presa la rece realizează ulei de in, armurariu și ulei de floarea-soarelui destinat industriei cosmetice.

În ceea ce privește culturile tradiționale, și pentru acestea s-a construit o stație de uscare, prelucrare, calibrare, tratare și însăcuirea porumbului de sămânță, unitatea fiind și un important producător de semințe.

Din culturile însămânțate în campania de toamnă 2016 au fost recoltate și depozitate în spațiile amenajate rapița de pe 180 ha, mazărea de pe 25 ha, fasolea de pe 25 ha, grâul de pe 220 ha, din care 120 ha sămânță elită, și lavanda de pe 14 ha.

Mai mult, toate suprafețele de pe care s-a recoltat au fost eliberate și arate.

Toate lucrările agricole sunt executate cu mașini agricole de ultimă generație exploatate și întreținute de mecanici, adevărați artiști în profesia lor.

La SC Agroprovens SA, în timpul campaniilor se lucrează de la răsăritul și până la apusul soarelui, mecanizatorii, șoferii și ceilalți muncitori având asigurate două mese, apă minerală de la frigider, iar seara, mici și o bere.

Majoritatea salariaților formează o adevărată familie care lucrează de la înființarea societății, în 1991, fiind printre primele din județul Brăila.

Text: Mihai VIȘOIU

Foto: Larissa Sofron

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 12-13

În Câmpia Bărăganului miroase a pâine scumpă. Cultivatorii de grâu cu un ochi râd și cu celălalt plâng

Secerișul grâului în Câmpia Bărăganului s-a încheiat. În județele Brăila, Călărași și Ialomița, unde suprafețele cultivate sunt din cele mai importante, producătorii, în loc să se bucure de recoltele obținute, își manifestă nemulțumirea față de prețurile practicate de marii achizitori de cereale.

Sunt nemulțumiți și cultivatorii de mari suprafețe de ordinul sutelor de hectare, precum şi micii fermieri asociați, care declară fățiș că în anii cu recolte slabe prețurile la tona de grâu erau mult mai atrăgătoare pentru producător.

De altfel, prețurile stabilite de marii achizitori, printr-o înțelegere tacită, sunt mult mai mici decât se așteptau fermierii.

Fără să fie constituiți într-un cartel, cei patru mari achizitori de cereale au fixat un preț astfel încât beneficiile cultivatorilor, celor care au muncit să obțină recolte bune, să le revină mai puțin decât comercianților. Ei pleacă de la premisa: recolte bune, oferte mari. Prețurile sunt la mâna lor, acolo unde sunt banii. Ei dictează, au ultimul cuvânt în orice tranzacție.

În documentările făcute în județele Brăila, Călărași și Ialomița și din discuțiile purtate cu fermieri și administratori de mari societăți agricole și producători asociați, cu suprafețe cu grâu între 50 și 100 de hectare, am reținut: agricultura a fost tratată ca un copil vitreg al economiei naționale, subvențiile destinate culturilor ajungând cu mari întârzieri, generând mari pierderi agricultorilor. În 2016 ministrul Agriculturii din acea perioadă nu a întreprins nimic pentru ca subvențiile primite de la Uniunea Europeană să ajungă la timp, nu cu întârzieri de trei până la cinci luni.

Majoritatea producătorilor agricoli au fost obligați de perioadele în care se fac lucrări specifice fiecărei culturi să se împrumute la băncile care în majoritatea lor de mult nu mai sunt românești și ca atare practică dobânzi deloc prietenoase.

Pentru recolta din acest an, ca să se înființeze culturile în perioada optimă, toată suflarea agricultorilor s-a împrumutat.

Pentru 2017 noul guvern s-a zbătut ca să dea subvențiile la timp. Eforturile specialiștilor din cadrul APIA din Ministerul Agriculturii și cele din județe au înseninat cât de cât cerul agricultorilor.

De când grâul era „iarbă verde‟, marii achizitori de cereale și plante tehnice, prin „purtătorii lor de vorbe‟ din toată media, au luat busuiocul într-o mână și cădelnița în alta și „dă-i, nene, vrăjeli‟ din cele mai păguboase: că grâul este grozav, că se anunță producții de excepție și tot așa și în iunie.

La recoltat au luat câteva societăți agricole cu producții la nivelul Europei Occidentale, care într-adevăr au realizat 7.500-8.000 kg/ha, și dă-i cu goarna că România a redevenit grânarul Europei și gata! Cu articolele publicitare achizitorii au băgat prețul grâului la apă și pe țăran în faliment.

Cei care practică asemenea jocuri o fac pe niznaiul, că adică nu știu că la un hectar cultivat cu grâu, pentru a produce peste 7.000 kg/ha, cheltuielile sunt duble: începând cu pregătirea terenului, administrarea îngrășămintelor, sămânța elită, să ai 800-900 de boabe la metrul pătrat, iar în primăvară să-i asiguri fertilizările, combaterea dăunătorilor și până îl vezi în spațiile de depozitare, dacă le ai, stai cu ochii pe cer să nu vină grindina, vreo furtună să-l culce la pământ sau alte calamități.

Așa că, domnilor achizitori, mai lăsați și pe alții să trăiască. Nu din „surse‟ de presă, ci din discuții concrete, vă aduc la cunoștință că, prin politica prețurilor pe care ați bătut-o în cuie, nu faceți altceva decât să micșorați suprafața cultivată cu grâu din anul viitor.

În acest an, dar și în anii trecuți, majoritatea producătorilor importanți de grâu și-au făcut propriile silozuri, magazii cu sisteme de aerare și își vor vinde recolta în primăvara următoare, când prețul va fi cu 30-40% mai mare.

Pe spinarea agricultorilor realizează mari beneficii nu numai achizitorii, ci și procesatorii (brutarii, patiserii, producătorii de paste făinoase), ale căror produse se apropie ca preţ de cel al pâinii.

Și cum noi, românii, mâncăm multă pâine, am să mai dau un exemplu: dintr-un kg de grâu, după măcinare, rezultă 620 g de făină și 380 de tărâțe. Din 620 g de făină se produc patru franzeluțe de 250 g care se vând cu un leu bucata.

Dar și mai direct: ca să cumpere un covrig de 120 g pentru un nepot, țăranul trebuie să vândă două kg de grâu.

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 24-26

Fermierii campioni la rapiță din județele Brăila și Ialomița

În 2 dintre cele mai importante județe agricole, Brăila și Ialomița, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut producții de peste 4.000 kg/ha, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit fermieri campioni a fost unul ridicat. În cele ce urmează vă prezentăm o parte dintre ei.

Județul Brăila

Unul dintre fermierii campioni din județul Brăila este Florin Dănuț Iconaru, care administrează 2.000 ha, dintre care pe 340 ha a însămânțat rapiță. Hibridul Pioneer PT225 este cel care i-a asigurat o producție de 5.400 kg/ha.

“După recoltatul grâului și orzului am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi în martie 200 kg/ha de azot și în aprilie 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte 3 tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie am recoltat, iar campania a durat 3 zile”, a precizat fermierul campion.

Acesta a mai adăugat faptul că nu a întâmpinat probleme deosebite în acest an, doar la un moment dat a avut o oarecare concurență cu buruienile, însă aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută. În această toamnă intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi Pioneer PT225 și PT234.

Producția de 4.900 kg/ha obținută cu hibrizii PT225 și PT234 i-a făcut fermieri campioni pe domnii Ene Liviu și Alexandru Popa.

Popalex

În cadrul societății Popalex din localitatea Cireșu, Alexandru Popa lucrează în total 1.980 ha, iar pe 300 ha a avut rapiță. “Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20% orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi în primăvară am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a declarat Alexandru Popa.

În cadrul societății agricole Agro Hagiu, fermierii Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 cu rapiță. Au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

Agro Hagiu

“De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat 3 tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Florin Zănoagă și Udrea Marius din cadrul societății First Farms Agroeast, din localitatea Surdila-Greci, au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha. În total lucrează 4.000 ha, iar 600 au fost însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017. “În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.

First Farms Agroeast

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor semăna tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Thierry Bourgoing, care lucrează în cadrul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie. “Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campanie de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceeași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Thierry Bourgoing

Agricultor cu o vastă experiență în spate, domnul Iosif Ticra, din localitatea Silistraru, lucrează 1.300 ha, dintre care 250 au fost însămânțate cu rapiță. A devenit fermier campion datorită hibridului PR44W29 cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha. În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva, 23 august.

Ticra Iosif

“Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul, nu aștept! În ultimii 3 ani am semănat la dată fixă, 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogoroul, fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toata supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a declarat fermierul campion Iosif Ticra.

Pentru această va însămânța 200, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul. Participă în cadrul campaniei Pioneer Cultivă rapiță fără pierderi și pe lângă hibridul PR44W29 pe care îl cunoaște deja foarte bine și de care este mulțumit, va semăna și alți hibrizi noi din portofoliul Pioneer.

Județul Ialomita

Și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.590 kg/ha la hibridul PT225 și 4.100 kg/ha cu hibridul PT234.

Dorina Bobes

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.800 kg/ha, și PT234, care i-a asigurat 4.584 kg/ha. “

Silcomar

Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 ha am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fsot atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

Agricultorul Iulian Filipoiu lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4.600 kg/ha, respectiv 4.500 kg/ha și astfel a devenit fermier campion la rapiță. Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha și foliar, 150 kg/ha și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a punctat fermierul campion Iulian Filipoiu.

Net Farming1

Irigații: 25% dintre proiectele accesate pe Măsura 125 provin din Brăila

Brăila dispune de o suprafață totală agricolă de 381.278 ha: teren arabil – 336.672 ha, pășuni – 34.417 ha, fânețe – 380 ha, livezi – 1.457 ha, viță-de-vie – 8.352 ha. La acestea se adaugă 95.298 ha din alte categorii de folosință: păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră – 23.223 ha, ape și bălți – 37.735 ha, alte suprafețe – 34.340 ha. Principalele produse vegetale ale agriculturii județului sunt grâul și secara, orzul și orzoaica, floarea-soarelui și rapița, porumbul, cartofii, fructele, strugurii. Brăila este recunoscută însă și pentru zootehnie (creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor, păsări pentru carne și ouă).

Suprafața irigată a județului era, în 1990, de 379.579 ha. De fapt, sistemele de la Brăila Nord, Brăila Sud și Balta Mare a Brăilei acopereau o suprafață mult mai mare, incluzând amenajări și din județul Ialomița. În 2009 se vorbea despre irigații pe 456.950 ha (din care alimentate gravitațional – 3.077 ha). Anul trecut însă suprafața pentru care s-au încheiat contracte multianuale și sezoniere a fost de 120.656 ha, ceea ce reprezintă 31,7% din capacitatea de irigare de altădată a județului. Până în 2013, în țară au fost înființare 475 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, pe o suprafață de 1.085.053 ha. 104 dintre ele (21,89%) se găsesc în Brăila. În perioada 2007-2013, 134 de OUAI au accesat Măsura 125 a, valoarea fondurilor accesate fiind de cca 118 milioane de euro. 34 dintre organizații (25,37%) sunt din Brăila, proiectele implementate acoperind peste 120.000 ha.

Reabilitare etapa I pentru 346.326 ha

Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, finanțat cu bani de la bugetul statului, prevede în Brăila intervenții pentru 8 amenajări în etapa I, care asigură irigarea a 346.326 ha, inclusiv în județul Ialomița, și 5 amenajări în etapa a II-a, pentru 82.529 ha. În etapa I sunt programate pentru reabilitare următoarele amenajări (procedurile pentru investiții sunt deja începute):

– incinta Grădiștea – Făurei – Jirlău, 14.606 ha (OUAI Onest a accesat Măsura 125), se reabilitează stația de pompare de bază, 5 stații de repompare, 40 km de canale de aducțiune, 6 stăvilare și 13 podețe;

– amenajare de irigații Călmățui II, 1.624 ha (OUAI SPP 2 Tichilești a accesat Măsura 125 a), se reabilitează stația de pompare de bază, 4,6 km canale de aducțiune și de distribuție, 3 stăvilare, 3 podețe;

– amenajarea Călmățui V, 1.105 ha (un proiect european OUAI Schei), reabilitare stație de pompare de bază, 2,3 km de canale de aducțiune, 5 construcții hidro­tehnice;

– amenajarea Terasa Ialomița – Călmățui, 137.291 ha ( 9 proiecte aplicate – OUAI Viișoara, Însurăței, Luciu, Gura Ialomiței, Aliseo, Murgeanca, Ograda, Scânteia, Amira), se reabilitează 9 stații de pompare și repompare, 40 km de canale de aducțiune, 315 km de canale de distribuție, 369 de construcții hidrotehnice;

– terasa Viziru, 32.658 ha (7 proiecte implementate de OUAI Dropia Însurăței, Stația 07, Rigasi Însurăței, Eldomir, Benfica II, Maretu, Apa Nova), reabilitare 4 km canale de aducțiune, 45 km de canale de distribuție, 111 construcții hidrotehnice;

– Nămoloasa – Măxineni, 29.938 ha (4 proiecte europene Ouai SPP23 + 24 Racoviță, SPP 25+26 Scorțaru Nou, SPP30 Racoviță, SPP 29 Racoviță), reabilitare 4 stații de pompare de bază și repompare, 30 km canale de aducțiune, 43 km conducte de distribuție, 74 de construcții hidrotehnice;

– Insula Mare a Brăilei, 64.663 ha (un proiect – OUAI IMB), reabilitare 6 stații de pompare de bază, 138 km canale de aducțiune, 269 de construcții hidrotehnice;

– amenajare terasa Brăilei, 67.441 ha (11 proiecte aplicate – OUAI Gorgova, Unirea Traian, SU 2 + 3 Urleasca, Movila Miresii Lac Sărat, SR Râmnicelu, 4 Comăneasca, Refacere, Isiflor SPP18-19 Tichilești, Punto Prod Romanu, Tevesil), reabilitare 10 stații de repompare, 65 km canale de aducțiune, 325 km canale de distribuție, 658 de construcții hidrotehnice.

Reabilitare etapa a II-a, 82.529 ha

În etapa a doua sunt prevăzute intervenții la infrastructura primară din cinci amenajări care totalizează 82.529 ha:

– incita Călmățui, 23.426 ha (4 OUAI înfiin­țate), reabilitare stații de repompare, 33,6 km canale de aducțiune, 12,8 km canale de distribuție, 30 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Lunca Buzăului, 6.453 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 42 km canale de aducțiune, 8,6 km canale de distribuție, 40 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Latinu – Vădeni, 13.099 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 5 stații de pompare de bază, 5 stații de repompare, 55,6 km canale de aducțiune, 3,8 km canale de distribuție, 233 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Ianca – Surdila – Greci, 26.762 ha (4 OUAI înființate), reabilitare 3 stații de pompare de bază, 5 stații de repompare, 2,7 km canale de aducțiune, 69 km canale de distribuție, 40 de construcții hidrotehnice;

– incinta Călmățui – Gropeni – Chișcani, 12.879 ha (4 OUAI înființate), reabilitare 2 stații de pompare de bază, o stație de repompare, 31,3 km canale de aducțiune, 31,3 km canale de distribuție, 46 de construcții hidrotehnice.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 10-12

Brăila se pregăteşte pentru "marea împădurire"

Brăila va intra din nou în "cursa" lucrărilor de "îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate". Chiar dacă este un deziderat mai vechi al autorităţilor locale, la Brăila încă nu s-a finalizat niciun proiect în acest sens.

Studiile de fezabilitate efectuate de specialiştii Agenţiei de Mediu au arătat că în judeţul Brăila sunt 5 zone vizate pentru realizarea acestor investiţii, însumând suprafaţa de 216 ha, după cum ne informează vicepreşedintele CJ Brăila, Florin Mija, responsabil coordonator de proiecte în cadrul acestui program. Mai exact, localităţile care au intrat deja în programul derulat de Ministerul Mediului şi finanţat de către Administraţia Fondului pentru Mediu sunt Bărăganul, Mâxineni, Unirea, Surdila Găiseancă şi Zăvoaia. "Pe fonduri de mediu, jumătate dintre aceste localităţi au fost deja plantate cu puieţi şi odată ce vom accesa finanţarea vom acoperi şi celelalte zone stabilite", a precizat Florin Mija.

Însă pe lângă aceste localităţi, Consiliul Judeţean Brăila şi-a arătat disponibilitatea de a finanţa din vistieria judeţului extinderea de împăduriri şi în alte unităţi administrativ teritoriale unde sunt necesare astfel de investiţii. Iniţiativa CJ a stârnit deja reacţii pozitive în rândul şefilor de deconcentrate, mai precis a directorului Direcţiei Agricole Brăila. Concret, directorul executiv Traian Cişmaş a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că se bucură nespus de implementarea acestui proiect, care prezintă o serie de avantaje atât în rândul proprietarilor de terenuri, cât şi la nivel local.

"Acest proiect se va derula după un program bine stabilit şi bine definit din punct de vedere cadastral, pe baza unui studiu efectuat de oficiul nostru de la nivelul judeţului Brăila pentru a se găsi cea mai potrivită amplasare. Eu zic că este bine tot prin producătorii mari să aducem la cunoştinţă acest lucru, ei deţinând suprafeţe mari şi cunoscând foarte bine proprietarii care doresc să-şi pună la dispoziţie terenul.

Trebuie precizat că ei nu-şi vor pierde dreptul de proprietate şi primesc anual, până la maturitatea lemnoasă a pădurii respective, de 10 ori valoarea medie a unui metru cub de lemne De exemplu, dacă vorbim astăzi de o valoare de 200 lei/metru cub, proprietarul câştigă 2.000 de lei la hectar/an. Important este că el nu va face nimic în acest sens pentru că de toată administrarea se ocupă Direcţia Silvică", a afirmat şeful DADR, Traian Cişmaş. în momentul de faţă, spune Cişmaş, este vorba despre 8.600 ha vizate pe întreg judeţul Brăila.

Reamintim că acest program privind "îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate" s-a aprobat în cadrul Consiliului Judeţean pe 11 septembrie 2009. Prea mari schimbări de atunci nu s-au remarcat însă.

Un proiect similar a fost reamintit în "Bătălia pe proiecte" de şeful liberalilor, Cătălin Boboc, în timpul campaniei la alegerile locale din vară. Pe atunci Boboc se lăuda că "un asemenea proiect ar trebui să fie gata în maxim 12 luni". în prezent, Cătălin Boboc este senator şi nu se mai poate ocupa de implementarea acestui proiect. De aceea, în şedinţa CJ de miercuri, consilierii judeţeni l-au desemnat pe vicepreşedintele Florin Mija responsabil de acest proiect.

Sursa: Obiectiv Vocea Brailei

Abonează-te la acest feed RSS