Un sistem eficient de reducere a riscului de inun­dații pe cursul Dunării nu poate fi implementat decât ca rezultat al unei largi colaborări transfrontaliere, este concluzia la care au ajuns experții europeni care au lansat proiectul DANUBE FLOODPLAIN. Principalul său obiectiv este de a reduce riscul de inundații prin reabilitarea luncilor din lungul fluviului Dunărea și a afluenților săi și este finanțat ca parte a Programului Transnațional Dunărea 2014-2020 al Uniunii Europene. Sub semnul generos al acestui proiect, în cursul lunii februarie a avut loc în portul dunărean Cetate o întâlnire a participanților la unul dintre proiectele-pilot al acestui program, cel de la Bistreț. Deosebită în acest context este abordarea integrată, care generează și o largă participare.

Luncile Dunării, factor de prevenire a inundațiilor

Conceptul de la care se pornește este acela că, prin desființarea luncilor inundabile ale Dunării și ale afluenților săi, prin lucrări de îndiguire, riscul distrugerilor provocate de viituri a crescut semnificativ. Acest fapt se manifestă cu atât mai pregnant cu cât în ultimii ani ploile torențiale s-au înmulțit, în contextul schimbărilor climatice care se produc. Pe lângă creșterea riscurilor de distrugeri cauzate de viituri, desființarea luncilor inundabile a avut și un efect ecologic dezastruos. Numeroase ecosisteme acvatice au fost distruse, cauzând, în timp, numeroase probleme locuitorilor din zonele afectate.

Lucrările de regularizare istorice și recente – baraje și diguri, întreruperea conectivității longitudinale și laterale, modificările în modul de utilizare a terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafețelor de luncă. Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunitățile locale care au fost expuse inundațiilor, cât și asupra biodiversității.

Lunca Dunării a jucat întotdeauna un rol de protecție naturală împotriva inundațiilor cauzate de viituri și scurgeri rapide, acționând ca o zonă tampon, de reducere a fluxului viiturilor și de scădere a vitezei lor. Din anul 2002, apreciază specialiștii, scăderea suprafeței acesteia și ploile torențiale cauzate de schimbările climatice au generat inundații masive în Europa. În același timp, reducerea suprafețelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme și, implicit, scăderea biodiversității, care în trecut reprezenta o bogăție a acestor zone.

3,67 milioane de euro pentru refacerea luncilor

Acum, autorități, administrații locale, specialiști, dar și agenți economici și simpli gospodari din zece țări așezate în bazinul dunărean – Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România și Serbia – încearcă să restaureze aceste zone de luncă. România este reprezentată de către Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române“, care are și rolul de lider al proiectului, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor și WWF România. Alte 18 organizații din cele zece țări sunt membre ale consorțiului care desfășoară proiectul, ce se bucură de o finanțare din partea UE de 3,67 milioane de euro.

Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea managementului apelor transfrontaliere și prevenirea riscului de inundații, maximizând în același timp benefi­ciile pentru biodiversitate. Acest lucru ar putea contribui la crearea unei rețele de ecosisteme acvatice mai stabile și bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităților locale și care să reducă atât impactul diferitelor activități umane, precum și efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătățirea cunoștințelor despre managementul integrat al apei în rândul țărilor dunărene, prin restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice și a celor verzi, precum și adoptarea unor măsuri de retenție naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesați (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea și implementarea durabilă a unor astfel de proiecte.

Zona Bistreț este una dintre primele zone în care se vor aplica, deocamdată pe o zonă restrânsă raportată la scara globală a proiectului, conceptele și metodele pentru refacere.

Workshop-ul stakeholderilor de la nivel național și local, desfășurat în Portul Cultural Cetate, a avut ca scop înțelegerea mai bună a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme și bunăstarea umană. În acest sens, workshopul a contribuit la cunoașterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreț (județul Dolj), determinarea valorii și a importanței acesteia pentru societate, determinarea serviciilor și a bunurilor oferite de zona pilot, care ar trebui să fie susținute prin măsurile de reconstrucție.

Împreună pentru o viață mai bună pe Dunăre!

Implementarea proiectul DANUBE FLOODPLAIN a început în data de 1 iunie 2018 și se va încheia la 30 noiembrie 2020. Proiectul este implementat cu finanțare asigurată prin Programul Interreg Europe, un program al Uniunii Europene pentru cooperare interregională care ajută autoritățile locale și regionale din Europa să elaboreze și să promoveze prin Programul Transnațional Dunărea politici mai bune de coeziune economică, socială și teritorială în regiunea Dunării prin integrarea acestora în diferite domenii specifice.

Proiectul DANUBE FLOODPLAIN intră sub incidența Axei prioritare 2 a Programului Transnațional Dunărea, respectiv „Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării“, având ca obiective specifice consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor de inundaţii.

„Acest program (Programul Transnațional Dunărea – n.red.), la trei ani de la demararea sa, a adus deja rezultate vizibile pentru bunăstarea întregii regiuni dunărene. Programul, prin proiectele sale și partenerii de proiect, a dat răspunsuri la întrebări, provocări și nevoi specifice regiunii. Programul integrează trei surse diferite de finanțare: FEDER, IPA și ENI. Implicarea laolaltă a unor state aflate în stadiul de preaderare împreună cu statele membre este deja o mare realizare. Cooperarea acestor țări într-un mod structurat aduce nu numai o experiență valoroasă pentru țările din afara UE, ci oferă și o ocazie unică statelor membre să coopereze la nivel macroregional cu țările din afara UE“, a subliniat Marc Lemaitre, director general al Departamentului pentru politici urbane și regionale al Comisiei Europene.

Alexandru GRIGORIEV