reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Regulamentul SUR pune la zid fermierii români

După multe dezbateri și amânări, Comisia Europeană a lansat Miercuri, 22 iunie 2022, varianta oficială a Regulamentului privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor (SUR), care va înlocui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD), adoptată în 2009 ca una dintre acțiunile ulterioare ale strategiei tematice a Comisiei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Prin Directivă, statele membre au fost obligate să pună în vigoare dispozițiile naționale care transpun SUD în dreptul lor intern până la 26 noiembrie 2011. În baza gradului și modului de implementare a Directivei la nivel național, Comisia a considerat că este oportun să realizeze o evaluare de rezultat, efectuată și ca o evaluare back-to-back  (încorporează o evaluare a impactului). Comisia a transmis că datele colectate în cadrul acestei evaluări stau la baza redactării noului cadru legislativ privind utilizarea pesticidelor la nivelul Uniunii. Acesta se dorește a fi unul dintre instrumentele de implementare a obiectivelor ale Strategiei ”Fark to Fork”.

Din punct de vedere material, Comisia a adoptat o poziție de forță: a optat pentru un Regulament care înlocuiește o Directivă, iar asta presupune o diferență de abordare din punct de vedere al alinierii și raportării la dreptul național al fiecărui stat; spre deosebire de Directivă, Regulamentul se va aplica întocmai în legislația țării.

Conform noi versiuni lansate de Comisie, articolul 5 a fost modificat, conținând acum două componente ale obiectivului de reducere: Obiectiv ”Intensitate ” și Obiectiv ”Utilizare și risc”.

  • Conform Obiectivului de intensitate, țintele de reducere se încadrează între 35% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 este mai mică de 70% raportat la media U.E) și 65% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 mai mare de 140% raportat la media U.E). Există și o țintă intermediară, de 50% pentru acele state a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 se situează între 70 % și 140 % din media Uniunii.

La acest obiectiv, România trebuie să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, întrucât se situează sub media U.E ca nivel a consumului.

  • Obiectivul de ”Utilizare și risc” își propune să penalizeze sau, după caz, să recompenseze în funcție de comportamentul statelor membre cu privire la consumul de pesticide.

Comisia a ales ca repere de evaluare a fluctuațiilor de consum, compararea consumului din intervalul 2011-2012-2013 cu cel din 2015-2016-2017.

Pentru statele care înregistrat o scădere, Comisia a introdus un coeficient de bonificare: ”în cazul în care un stat membru a realizat o reducere mai mare a utilizării și a riscului produselor chimice de protecție a plantelor decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, o cifră care se stabilește scăzând din 50% diferența dintre reducerea realizată și reducerea medie a Uniunii”.

Diametral opus, în cazul în care statul membru a raportat o creștere, se va aplica un coeficient de penalizare, sub rezerva că ținta maximă de reducere a pesticidelor nu poate depăși 70%: ” în cazul în care un stat membru a crescut utilizarea și riscul produselor chimice de protecție a plantelor sau a realizat o reducere mai mică decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, cifră care se stabilește prin adăugarea  la 50% a diferenței dintre reducerea sau, după caz, sporul realizat și reducerea medie a Uniunii, dar fără a depăși 70%.”

Conform Regulamentului, Statele Membre trebuie să stabilească un procent de reducere situat între cele două obiective, astfel:

  • ținta minimă de reducere nu poate fi mai mică de 35%
  • ținta maximă de reducere nu poate fi mai mare de 70%.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, împreună cu stalele membre Copa-Cogeca, a făcut numeroase demersuri către organizațiile europene, dar și cele naționale pentru a trage un semnal de alarmă asupra impactului pe care îl va avea acest Regulament asupra agriculturii românești.  Prin lobby-ul întreprins, a reușit să convingă Comisia Europeană să ia în considerare consumul actual al statelor membre în stabilirea țintelor de reducere și nu aplicarea unui procent standard de reducere fără a se ține cont de particularități.

Un prim pas a fost făcut prin ajustarea corespunzătoare a textului Regulamentului, însă nu este suficient.

În lumina noilor prevederi, România trebuie să reducă cu 35% consumul de pesticide (calculat ca fiind media anilor 2015-2016-2017, conform prevederilor din Regulament) până în 2030.

La un calcul estimativ, dacă media 2015-2017 este de cca. 0,640 kg/ha, România trebuie să atingă, în 2030 un consum de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, având în vedere că pentru o producție competitivă la nivel european este nevoie de minimum 1.5 kg/ha.

Strategiile Pactului Verde sunt strategii cu bază politică, prin urmare reprezentanții Alianței solicită, din nou, sprijinul autorităților naționale și reprezentaților de la Bruxelles: este necesară o implicare mai mare a politicului, care să retransmită mesajul fermierilor români către Vicepreședintele Frans TIMMERMANS: România nu se poate alinia la aceste ținte de reducere a pesticidelor fără a avea la dispoziție alternative eficiente de combatere a dăunătorilor, la prețuri accesibile!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită sprijin și implicare din partea politicienilor și autorităților din România, mai ales că dinspre conducerea Comisiei Europene(filiera socialistă) vin semnale puternice că se dorește implementarea pactului verde fără a ține cont de crizele intervenite și repercursiunile asupra fermierilor și sectorului agroalimentar condamnându-i pe fermierii români la lipsă de competitivitate atât în cadrul pieței unice, dar mai ales  față de fermierii din state terțe. 

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face un apel la fermierii calamitați să se mobilizeze și depună cererea de înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

wordDRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Sursa: uncsv.ro

Alianța pentru Agricultură și Cooperare luptă pentru fermierii din Romania, siguranța alimentară europeană și ajustarea cerințelor Pactului Verde în contexul actual

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisie din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională.

Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole.

O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18 % din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde EUR sau aproximativ 30 % din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%, aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu rămâne fără o reacție fermă. Cele  4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, au solicitat, prin prezența și activitățile desfășurate prin intermediul Copa-Cogeca, o serie de acțiuni și măsuri pentru adoptarea în regim de urgență a pașilor următori scopul evitării colapsului sectorului agro-alimentar autohton:

  • Derogarea de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității (fără suprafețe pârloagă, orice suprafață agricolă este esențială acum!);
  • Derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor și este un adevărat susținător. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare.

Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari.

În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor.

Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor ,,organizații de fermieri’’ pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere.  

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

 

S.O.S. Fermierii români au nevoie de suportul europarlamentarilor români pentru votul în Parlamentul European pe F2F

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

SURSA: ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Alianța pentru Agricultură si Cooperare face încă un apel pentru includerea în PNRR a unei inițiative de gestionare sustenabilă a apei

Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a adresat astăzi factorilor de decizie din România pe un subiect de interes național strategic pentru securitatea alimentară a României: includerea în PNRR a unei inițiative de gestionare durabilă a apei.

Pe lângă importanța pentru agricultură, acest proiect are și o importanță strategică de protejare a mediului, prin faptul că duce la modificarea favorabilă a microclimatului, în special a umidității relative a aerului, condiție a dezvoltării mai bune și mai armonioase a vegetației naturale/spontane, dar și a culturilor agricole, elemente obligatorii pentru durabilitatea sectorului agroalimentar.

Pentru a crea un sistem rezilient care să asigure managementul integrat al apei și infrastructura necesară, este nevoie de acțiunea conjugată a tuturor factorilor de decizie, care să țină cont de contribuția la componenta ”verde”, respectând principiul "Fără daune semnificative" și să se bazeze pe servicii avansate oferite de noul  ecosistem digital construit la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a preveni și combate eficient provocările legate de schimbările climatice și de mediu.

În baza parteneriatelor comunitare și internaționale, Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a consultat cu un grup de specialiști români și străini cu expertiză recunoscută în domeniul proiectării și realizării de sisteme de management modern al resurselor de apă pentru irigații și al digitalizării, împreună cu care propune un proiect de intervenție care să fie promovat în cadrul PNRR pentru realizarea unui sistem de irigații modern și rezilient în România. Propunerea are la bază soluții similare, implementate recent pe plan internațional (Australia, India).

Alianța subliniază încă o dată importanța vitală pentru agricultură si pentru societate a includerii în PNRR a unui astfel de proiect de investiții în stocarea resurselor de apă și în extinderea sistemelor moderne și eficiente de irigații. Confruntate cu efectul devastator al schimbărilor climatice, și alte State Membre, precum:

Italia - https://www.governo.it/ (pdf)

Portugalia https://www.portugal.gov.pt

Spania https://www.lamoncloa.gob.es (pdf)

Polonia - https://www.gov.pl

au considerat gestionarea resurselor de apă și extinderea sistemelor moderne de irigații prioritară pentru includerea în PNRR.

Prin soluția propusă, devine disponibilă mai multă apă de suprafață pe o perioadă mai îndelungată, pe durata sezonului de vegetație, ducând la prevenirea și combaterea secetei pedologice severe și arșiței atmosferice și implicit la creșterea rezervei de apă, a producției agricole și implicit, a rezilienței sectorului agricol din România.

Intervenția propusă este în linie cu Recomandările din Raportul de Țară și exigențele UE , inclusiv ”037 Adaptarea la măsuri de schimbări climatice și managementul riscurilor aferente acestora: altele, cum ar fi furtuni și seceta (inclusiv creșterea gradului de conștientizare, protecție civilă si sisteme de management în caz de dezastre, abordări în funcție de infrastructură și de ecosistem).”

Odată cu implementarea acestui sistem, prioritizând implicarea și utilizarea preponderant a potențialului tehnologic local (transfer de tehnologie de tip ”offset” pentru realizarea pe plan local a echipamentele inteligente de automatizare și a soluțiilor digitale), s-ar crea premizele ca România să devină o țară cu agricultură competitivă, preponderent verde, în Uniunea Europeană.

Propunerea a fost înaintată către Guvernul României, sperând că acesta va reuși să o introducă pe ultima sută de metri în PNRR și să o susțină și în cadrul discuțiilor bilaterale cu reprezentanții celorlalte state membre pentru a fi aprobată de Consiliul European.

De asemenea, a fost prezentată și deputaților si eurodeputaților români, cu convingerea că aceștia vor sprijini acest proiect de țară transpartinic, de care depind competitivitatea și reziliența sectorului agricol al României.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

România are nevoie de soluții care să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și europarlamentarilor români o adresă în care și-a manifestat aprecierea pentru progresul făcut în cadrul negocierilor pentru Politica Agricola Comuna (PAC) și îndemnul de a se insista, în cadrul discuțiilor din Trialog, pe soluții eficiente, livrate în timp util pentru fermierii europeni și cooperativele acestora.

PAC trebuie să continue să ofere sprijin de venit fermierilor pentru ca aceștia să-și poate continua activitatea și să furnizeze hrană la prețuri rezonabile către consumatori, după cum stipulează Art. 39 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În plus, trebuie să ofere suportul necesar pentru a ajuta fermierii să facă față schimbărilor climatice și să producă sustenabil (din punct de vedere ecologic, economic și social), prin promovarea progresului tehnic. În perioada de tranziție pe care o traversăm, decidenții politici ar trebui să se asigure că fermierii și cooperativele acestora vor rămâne sustenabile din perspectivă economică.   

Având în vedere că în România nu există un instrument integrat pentru managementul riscului în sectorul agricol, lucru resimțit foarte dur, în special prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020,  Alianța pentru Agricultură și Cooperare și-a manifestat îngrijorarea privind impactul major al schimbărilor climatice și nevoia implementării unor măsuri urgente de gestionare a riscurilor.

Dezideratul Alianței pentru Agricultură și Cooperare este ca eurodeputații români să susțină amendamentele aduse definiției instrumentelor de gestionare a riscurilor, care ar trebui să fie suficient de flexibilă astfel încât statele membre, pe baza evaluării necesităților și a analizei SWOT,  să poată acorda sprijin fermierilor, permițând configurarea și contribuția financiară (inclusiv costul administrativ al înființării) pentru orice sistem public, privat sau public-privat, în concordanță cu legislația națională. Aceasta se referă la orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv scheme de (re)asigurare și fonduri mutuale, care ar trebui să fie permise și suficient de flexibile pentru a se potrivi realității din fiecare țară.

Această solicitare vine în întâmpinarea nevoii producătorilor agricoli din România, pentru a putea beneficia cât mai rapid cu putință de o soluție integrată de management al riscului, specific condițiilor țării noastre.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se implică activ la definirea se implementarea unui astfel de proiect de interes strategic național pentru sectorul agro-alimentar și România.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor calamitați de seceta severă din 2020

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Stimați membri ai Guvernului,

Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale.

Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare GUVERNULUI, sunt:

I. PLATA DIN CREDITE BUGETARE

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens propunem ca:

Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel:

MADR, Cap 8301, gr.59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura:  (mii lei ) 

Specificație:

2020 

2021

%

Credite Bugetare

930.000

1.093.000

117,53

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.

II. SCONTARE ÎN BAZA PROTOCOLULUI APIA/BĂNCI

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe ha acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a  ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate.

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.

III. COMPENSAREA SUMELOR REPREZENTÂND DESPĂGUBIRI ACORDATE FERMIERILOR CU SUMELE REPREZENTÂND CREANȚE BUGETARE (IMPOZIT PE VENIT/SALARII, CAS, CASS).

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe ha = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS, etc).   

Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.

IV. ACCESAREA UNOR CREDITE CAPITAL DE LUCRU CU GARANȚII DE STAT SIMILAR IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe ha).

Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.

Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021.

Aceste soluții sunt instrumente prin care suma de cca. 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactului economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Finanțelor Publice, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,  vă solicităm aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura prin intermediul a cel puțin uneia din cele 4 soluții prezentate mai sus.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR -  Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare protestează împotriva proiectului de lege privind bugetul consolidat

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

PROTESTĂM

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale Alianței

Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID – 19 și seceta pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:

  • nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
  • desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ;
  • încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției vegetale;
  • posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:
    • preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții;
    • grad mai mare de sărăcie în rândul populației;
    • nivel ridicat al SOMAJ-ului;
    • creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizează fermierii pentru că nu au acces la APA și la INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

CEREM RESPECTAREA și ÎNCURAJAREA ANTREPRENORILOR inclusiv în sectorul agricol!

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC, Fără Hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

  • aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;
  • aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricola cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Alianța pentru Agricultură și Cooperare: Se caută soluții la problemele urgente ale sectorului agroalimentar

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut, în ultimele luni, un intens schimb de opinii cu conducerea Executivului României, cu scopul soluționării unor probleme presante cu care agricultura și industria alimentară se confruntă în acest an deosebit de dificil.

Acesta a culminat cu întâlnirea Alianței cu prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, și conducerea MADR (ministrul Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat), la începutul lunii iulie, după cum arată alianța într-un comunicat. Dialogul s-a purtat la Palatul Victoria și a avut ca subiect principal seceta dramatică ce a afectat agricultura Românei în acest an, context în care premierul și-a exprimat preocuparea pentru dificultățile cu care se confruntă sectorul și a dat asigurări că sumele destinate despăgubirilor vor fi prevăzute în bugetul MADR în urma rectificării bugetare de după 1 august. Reprezentanții fermierilor au subliniat că România se află în pragul unei crize economice puternice, inclusiv în agricultură, ceea ce poate avea consecințe dramatice în aprovizionarea populației. Având în vedere că aproximativ 90% dintre fermierii români achită inputurile folosite în obținerea produselor agroalimentare după valorificarea producției, respectiv în perioada 15 iunie – 15 iulie, iar foarte mulți nu vor avea ce recolta sau producția le va fi semnificativ diminuată, plata datoriilor către furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanți, combustibili), precum și a altor obligații precum leasing-uri, salarii, credite etc., va fi extrem de problematică. Pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli în timp util este nevoie de URGENTAREA PAȘILOR PROCEDURALI NECESARI PENTRU ÎNCASAREA DESPĂGUBIRILOR PENTRU SECETA PEDOLOGICĂ SEVERĂ ÎN PERIOADA 5-20 AUGUST 2020, de aceea MADR s-a angajat să intensifice demersurile de a obține de la Comisia Europeană un răspuns în timp util pentru a putea trece la plata efectivă a despăgubirilor prin schema de ajutor de stat notificată.

Facilitățile fiscale, esențiale

Alianța a mai solicitat organizarea urgentă a unei întâlniri cu reprezentanții  Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociației Române a Băncilor și ai Băncii Naționale cu scopul de a găsi o soluție cu privire la amânarea plății ratelor la creditele bancare și nebancare pentru o perioadă de 12 luni.

Agenda propusă de Alianță a inclus puncte precum: măsuri pentru introducerea de facilități/amânarea pentru o perioadă de 12 luni a plății ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la instituții de credit și instituții financiare nebancare; urgentarea pașilor procedurali necesari pentru încasarea despăgubirilor pentru seceta pedologică severă; plata de urgență a tuturor arieratelor; compensarea directă creanțe – datorii; recunoașterea de către ANAF a costurilor cu producția în curs, aferente culturilor agricole calamitate 2020; eliminarea practicilor prin care fermierilor li se consideră nedeductibile cheltuielile cu stocurile de producție în curs de execuție 2019-2020, conform art. 25 și art. 269 din Codul Fiscal; înregistrarea drept cheltuială deductibilă a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate, confirmate cu procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor; stoparea practicilor de impozitare în avans a unor sume/venituri din subvenții înainte de a fi încasate.

MFP și ANAF au arătat că sectorul agroalimentar rămâne un domeniu strategic și au reiterat preocuparea pentru a fi alocate prioritar sumele solicitate de MADR la rectificarea bugetară de la începutul lui august.

Ca urmare a argumentelor expuse de reprezentanții Alianței, ANAF a întreprins măsurile necesare pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și a recunoașterii cheltuielilor de producție și a TVA aferent culturilor agricole afectate de secetă și care au proces verbal de constatare și evaluare a daunelor. ANAF a formulat către MFP o solicitare pentru analiza juridică, fiscală și privind impactul bugetar pentru: compensarea datoriilor către bugetul de stat cu sumele reprezentând creanțe bugetare cuvenite fermierilor din TVA și concedii medicale, precum și privind impozitarea veniturilor din subvenții doar după încasarea acestora. Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației, se mai arată în comunicat.

Bogdan PANȚURU