Când spui Alba spui Capitala Marii Uniri. Și mai spui Marea Adunare de la Blaj, din 1848, prima gramatică românească a lui Timotei Cipariu, șampania rosé de la Jidvei, Crăișorul Munților, Fetele de la Căpâlna, Târgul de fete de pe Muntele Găina, Cetatea dacică de la Căpâlna, monument UNESCO, tezaurele vii UNESCO. Și-am putea continua mult și bine. Realitatea este că Alba poate fi considerată o zonă la fel de valoroasă ca Maramureș, Bucovina și Sibiu.

Poziționat în partea centrală a României, județul Alba are în componență 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune, cu 656 de sate. Multe din ele, depopulate. Sunt 11 comune care au coborât sub 1.000 de locuitori, iar dintre acestea, șase au o populație sub 600 de persoane: Ohaba, Ponor, Întregalde, Ocoliș, Râmeț și Ceru-Băcăinți. Alte 24 de comune au între 1.000 și 2.000 de locuitori (23% din totalul populației din mediul rural). Majoritatea comunităților depopulate sunt situate în Apuseni. Alba mai are însă o particularitate: dispune de cele mai multe unități administrativ-teritoriale din România, 22 la număr, care au mai mult de 10 sate în componență, iar dintre acestea amintim Vidra – 39, Bistra – 35, Avram Iancu – 33, Șohodol – 31, Bucium – 30, Lupșa – 23, Câmpeni – 22, Mogoș – 21. Suprafața județului este de 6.242 kmp (2,6% din teritoriul țării): 4.862 kmp înseamnă spațiul rural (78% din total teritoriu), locuit de aproximativ de 40% din populație. Așadar, gradul de urbanizare este unul dintre cele mai ridicate din România, de circa 60%.

Munții Apuseni, un fel de expoziție geografică, geologică și speologică în aer liber

Județul este dispus pe trei mari unități de relief: Munții Apuseni, Munții Șureanu și Podișul Târnavelor, cu tot cu defileul Mureșului. 28% din teritoriul Parcului Natural Apuseni se află în Alba, iar zona este una extrem de spectaculoasă. Și nici nu știi cu ce să începi mai întâi. Poate cu peșterile Scărișoara, Poarta lui Ionele (comuna Gârda de Sus) sau cu peșterile Vârtop, Vârtopasu, Huda Orbului (Arieșeni), Vânătările Ponorului (Roșia Montană), Huda lui Papară (Sălciua) ori cu Cheile Râmetului (Râmeț), Poiana cu narcise de la Negrileasa (Bucium), Dealul cu Melci (Vidra), Râpa Roșie (Sebeș) ori Pintenii din coasta Jinei și Masa Jidovului (Șugag). În totalitatea sa, județul reprezintă o zonă cu potențial turistic ridicat, dar există patru poli turistici dezvoltați: axa Arieșeni-Gârda-Albac, Rimetea și împrejurimile, Alba Iulia și zona Sebeș – Pianu.

Valori istorice și culturale excepționale

Acestora li se adaugă valori culturale de importanță națională. Și nu se poate să nu începem cu Cetatea Alba Carolina (Alba Iulia), cea mai mare din România și una dintre cele mai importante cetăți în stil Vauban din Europa, ridicată la începutul secolului al XVIII-lea. În interiorul fortificației se află Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea etc. Ar urma, apoi, biserica Evanghelică din Sebeș, cu cel mai mai mare altar din Transilvania, satul Rimetea, unic în România pentru arhitectura sa tradițională, sistemul de galerii romane de la Alburnus Maior, Roșia Montană, cel mai lung din Europa, Catedrala Greco-Catolică „Sfânta Treime“ din Blaj, cu cel mai mare iconostas din România, Cetatea dacică de la Căpâlna, monument UNESCO, orașele antice de la Apulum (Zlatna) și Brucla (Aiud), situl rural și cetatea de la Câlnic (UNESCO). Dacă enumerăm și câteva dintre valorile imateriale unice, cum ar fi Târgul de fete de la Găina (20 iulie, de Sf. Ilie), portul popular al Buciumanilor, celebrul dans al fetelor de la Căpâlna, Festivalul „Strugurele de aur“, meșterii populari „tezaure vii“ etc., avem o imagine clară a bogăției fantastice a județului.

A 16-a economie a țării și a treia regională

Ei bine, cu toate aceste bogății culturale și naturale incredibile, Alba nu este lider regional ca dezvoltare economică. Și nici nu va fi vreodată, cu o jumătate din sate în continuă depopulare. Județul este depășit de mai industrializatele Brașov și Sibiu. Totuși, se află pe poziții bune, într-un clasament național. În 2019, PIB-ul general s-a ridicat la 18,4 miliarde de lei, Alba ocupând poziția a 16-a, la nivel național. PIB-ul/cap de locuitor, de 11.995 euro, păstrează pentru Alba locul al treilea, pe regiune, dar duce județul pe locul 8, la nivel național, ceea ce ar putea părea o performanță formidabilă. Economia se bazează pe industria prelucrătoare, comerț și servicii, turism, agricultură. Vorbind despre sectorul agrar, poate cea mai însemnată componentă o reprezintă viticultura, cu centrele sale exponențiale de la Jidvei, Blaj, Crăciunelul de Jos, Roșia de Secaș, Ciumbrud, Bucerdea Vinoasǎ, Săliște, Pianu, Săsciori.

Infrastructură publică

Având în vedere zonele greu accesibile din Apuseni, era de așteptat ca infrastructura de drumuri să nu fie una dezvoltată. Dintr-o rețea totală de 3.028 km, din care 60 km de autostrăzi, Alba are încă 740 km de drumuri din pământ (24,43%) și 537 km din pietriș (17,73%). Ca infrastructură de utilități situația era următoarea:

  • alimentare cu apă: 73 de localități, din 78, dispun de rețea de apă, ceea ce plasează județul pe primul loc în regiune, cu un procent de acoperire de 93,58%. E adevărat, sunt câteva comune în care racordarea gospodăriilor la rețea este de sub 15%: Arieșeni, Bucium, Câlnic, Horea, Mogoș, Scărișoara, Sohodol și Vadu Moților. Aici însă sunt și două așezări rurale cu grad de racordare de 100%, respectiv, Daia Română și Râmetea;
  • rețea de canalizare: toate cele 11 orașe au sistem de canalizare, iar dintre comune, doar 26, din 67 total (38,80%), au rețea de colectare și epurare a apelor uzate, Alba ocupând ultimul loc din regiune sub acest aspect;
  • alimentare cu gaze: doar opt orașe, din 11 (72,72%) și 24 de comune, din 67 (35,82%), au rețea de gaz metan.

Perspectiva dezvoltării

În 2019, județul Alba a avut venituri bugetare totale de 1,159 miliarde lei (poziția 21, la nivel național). Doar 12 așezări rurale au avut venituri mai mari de 10 mil. lei: Bistra, Bucium, Ciugud, Fărău, Ighiu, Jidvei, Mirăslău, Pianu, Săsciori, Șonea, Unirea, Valea Lungă. Ca venituri proprii, cu câteva mici excepții (Gâlda de Jos, Ighiu, Jidvei), nicio așezare rurală nu realizează mai mult de 5 mil. lei, iar unele coboară mult sub 1 milion de lei (Blandiana, Ceru Băcăinți, Întregalde, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga și Vidra). În aceste condiții, pentru planurile extrem de ambițioase ale județului, baza o să rămână fondurile europene, guvernamentale și județene. Iar ambițiile înseamnă drumuri modernizate, extindere alimentare cu apă, gaze și rețea de canalizare, modernizare școli și spitale, revitalizarea satului, promovarea meșteșugurilor și a tradiției populare, renovarea monumentelor istorice, facilități pentru dezvoltarea antreprenorială etc.

În Ședința Guvernului din 29 noiembrie 2018, desfășurată la Alba Iulia, a fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar “UNIREA”, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României.

Casa Română de Comerț Agroalimentar “UNIREA” este o societate comercială de interes național, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând direcțiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export. 

Casa de Comerț Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare și dezvoltare:

  • O rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producție agricolă și servicii specifice având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servici de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate;
  • O rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.
  • O rețea națională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agro-alimentare proaspete și procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

În organizarea și dezvoltarea sa, CASA ROMÂNĂ DE COMERȚ AGROALIMENTAR ”UNIREA” va promova orientări strategice precum:

  • integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării și bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiții românești în acest domeniu;
  • atragerea în circuitul economic reglementat și fiscalizat a fermierilor și stimularea mediilor asociative;
  • informatizarea integrală a proceselor de la producție la management, inclusiv implementarea unui sistem funcțional de asigurare a trasabilității produselor specifice;
  • creșterea nivelului de calificare și specializare în domeniul producției și procesării agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pieței muncii sectoriale.

Prin intrarea în circuitul economic a societății se poate asigura creșterea eficienței și eficacității activităților de susținere a fermierilor și a fermelor românești pe piețele externe, dar și de satisfacere a cererii pieței interne.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti