reclama Nusees
update 27 Nov 2022

Pașii pentru obținerea certificării produselor montane

„Schema de calitate «Produs montan» a fost creată la nivel european pentru a transmite cumpărătorilor un mesaj puternic privind valoarea adăugată a produselor alimentare care provin din zona montană și sunt obținute în condițiile dificile de practicare a agriculturii în zonele montane. În anul 2000 a avut loc primul pas pentru crearea acestei scheme de calitate europene prin recunoașterea specificității și promovarea produselor alimentare din zonele de munte în cadrul Declarației finale a Convenției europene a zonelor montane din Europa, Euromontana, desfășurată la Trento, Italia, iar în anul 2005 s-a semnat Carta Europeană a produselor agroalimentare de munte de calitate de către 69 de semnatari proveniți din 12 țări europene, inclusiv România.“ Fragmentul de față este parte a unei discuții mai ample legate de proiectele pentru dezvoltarea zonei montane, iar răspunsurile vin din partea dnei Mirela Candrea, consilier principal în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane. Articolul de față vine cu informații privitoare la procedura de certificare a produselor montane.

Ce documente sunt necesare

Procedura de certificare este realizată de către Agenția Națională a Zonei Montane prin intermediul personalului din Oficiile de Dezvoltare Montană(ODM) în baza Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 174/2021. În vederea dobândirii dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“, solicitantul depune/transmite documentația la ODM, prin una din cele 4 modalități disponibile: depunere fizică la ODM, transmitere prin servicii de curierat sau poștale, transmitere în format electronic pe e-mail sau prin accesarea platformei www.produsmontan.ro.

Documentația trebuie să cuprindă:

  • cererea (anexa nr.1 la Ordinul nr. 174/2021);
  • caietul de sarcini (anexa nr. 2 la Ordinul nr. 174/2017);
  • documente de identificare (copie CI, certificat de înregistrare, certificat constatator, atestat de producător);
  • documente care dovedesc activitatea desfășurată (extrase: APIA, SIINIA, Registrul Agricol, documente de înregistrare sanitar-veterinară, registru de fermă, borderouri de achiziție, facturi fiscale, contracte etc., după caz, pentru a se atesta faptul că materia primă are origine montană, iar procesarea se realizează tot în zona montană).

În ce condiții se înregistrează produsul

Dacă reprezentantul ODM constată că unitatea de producție este situată în zona montană, iar documentele depuse/transmise sunt suficiente și specifice categoriei de produs, se deplasează la solicitant pentru a verifica dacă cele prezentate în caietul de sarcini corespund cu realitatea și cu prevederile Ordinului  nr. 174/2021. În urma verificării la fața locului, reprezentantul ODM întocmește un Proces verbal de constatare privind îndeplinirea condițiilor și transmite documentația completă pe platforma ANZM, de unde este preluată și procesată de personalul compartimentului Produs Montan în vederea emiterii deciziei. Dacă documentația este completă și prezintă trasabilitatea clară a produsului/produselor, se înregistrează produsul/produsele în Registrul Național al Produselor Montane (RNPM) și se emite decizia. Dacă sunt neclarități se solicită completarea documentației.

După primirea deciziei, beneficiarul deschide un registru special de autocontrol pentru fiecare produs în parte (anexa nr. 3 din Ordinul nr. 174/2021).

Beneficiarul va inscripționa pe eticheta produselor agroalimentare înregistrate în Registrul național al produselor montane logo-ul „produs montan“ şi poziţia în registru. Agenția Națională a Zonei Montane, prin centrele regionale de dezvoltare montană, efectuează activități de verificare și control conform tematicii aprobate de directorul general al ANZM. Verificarea se realizează după notificarea prealabilă a beneficiarului. Scopul verificărilor este de a se constata dacă se respectă în continuare condițiile de acordare a dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“.

produs montan

Produsele care pot fi atestate

Certificarea se poate obține pentru următoarele produse:

  • produse de origine animală procesate sau neprocesate (lapte și produse din lapte, carne și produse din carne, ouă etc.):
  • produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone;
  • produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone;
  • produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane;
  • produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane;
  • produse de origine vegetală, procesate sau neprocesate doar dacă plantele/ciupercile/ produsele din flora spontană sunt cultivate/crescute în zone montane.

La finalul anului trecut, în Registrul Național al Produselor Montane erau înregistrate 3.147 de produse.

Existența logo-ului „produs montan“ pe etichetă aduce plusvaloare produselor și beneficii producătorilor deoarece acestea vor fi privite de către cumpărători ca fiind de calitate superioară cu origine certificată și obținute într-o zonă cu un grad redus de poluare.

Întreaga procedură de obținere a dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“ este gratuită, fiind un sprijin din partea statului român pentru producătorii din zona montană.


D.Z.

Convenția Europeană a munților, la Vatra Dornei

În perioada 25-27 Septembrie 2018, Agenția Zonei Montane împreună cu Asociaţia Europeană a Zonelor Montane - Euromontana, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a organizat cea de de a XI-a Convenție europeană a munților, în contextul Anului Centenar 2018 și Anului European al Patrimoniului Cultural - eveniment ce s-a desfășurat la Casa de cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei.

Printre co-organizatorii evenimentului, s-au numărat: Consiliul Județean Suceava, Primăria Municipiului Vatra Dornei, Asociația Romontana, Forumul Montan din România, Federația Agricultorilor de Munte Dorna, Centrul de instruire în agricultură Agrom-Ro, Centrul de Economie Montană CE-MONT.

Tema Conferinței a fost: „Patrimoniul cultural, motor al creativității, inovării și dezvoltării socio-economice pentru viitorul zonelor montane”.

Conferința a avut drept scop prezentarea modului în care patrimoniul cultural poate fi utilizat în forme inovatoare şi moderne, ca resursă, dar şi pentru a promova creşterea atractivităţii zonelor montane, precum şi pentru a arăta modalitățile prin care noile instrumente şi practici pot să ajute în dezvoltarea unor noi modele de dezvoltare socio-economică sustenabilă.

La eveniment au participat peste 250 de persoane din 20 de ţări cu munţi din Europa: reprezentanți ai Asociaţiei Europene a Zonelor Montane - Euromontana, ai Convenției Carpatice, cercetători, iniţiatori de politici, reprezentanți ai agenţiilor de dezvoltare, fermieri, operatori de turism, precum şi practicieni. Au adresat cuvinte de bun venit  Claudiu Sorin Roșu Mareș – Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Gheorghe Flutur - Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Mirela-Elena Adomnicăi - Prefectul județului Suceava, Ilie Boncheş - Primarul municipiului Vatra Dornei. Lucrările Convenției au fost deschise și moderate de președintele Euromontana, Juan Andrès Gutierrez.

Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă patrimoniul cultural din regiune şi modul în care acesta este utilizat ca punct forte pentru dezvoltarea sustenabilă a acesteia, în prima zi a conferinței s-au organizat patru vizite de studiu la obiective culturale din județele Suceava, Bistrița–Năsăud, Maramureș și Neamț.

În cadrul lucrărilor în plen ale Conferinței din cea de-a doua zi, au avut loc prezentări tematice privind patrimoniul cultural și natural  din zonele montane din Europa și s-au organizat trei ateliere paralele privind schimbul de bune practici, sesiuni ce s-au desfășurat în sala Casei de cultură, în sala Muzeului de etnografie și în „Sala Oglinzilor” din incinta Primăriei Vatra Dornei.

În contextul evenimentului, la prânz, a avut loc "Parada costumelor populare". Peste  600 de membri ai unor ansambluri folclorice din mai multe regiuni montane ale României, au defilat pe artera principală a municipiului și au susținut scurte demonstrații.

În cea de-a treia zi, în paralel cu Conferința, la Centrul de Economie Montană s-a desfăşurat un grup de lucru pe protocolul privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală din cadrul Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor - Convenţia Carpatică.

Pe parcursul întregului eveniment, în foaierul Casei de Cultură “Platon Pardău” au fost organizate 12 standuri cu produse alimentare si meșteșugărești ale unor producători sau artizani din țările participante la Conferință, precum și puncte de informare/ prezentare de bune practici.

Convenția Europeană a Munților, s-a încheiat cu o Declarație finală. Parte din textul acestei Declarații, este redat mai jos:

„Pentru o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului cultural montan şi pentru a-l transforma într-un motor pentru o dezvoltare viitoare, facem apel la instituţiile europene, naţionale şi regionale să:

  • Acorde o recunoaştere mai mare a contribuţiei zonelor montane, dar şi rurale, la Anul European al Patrimoniului Cultural, atât pentru valoarea lor intrinsecă, cât şi pentru contribuţia lor socio-economică la bunăstarea tuturor cetăţenilor.
  • Acorde o recunoaştere mai mare legăturilor intrinsece între patrimoniul cultural şi cel natural în zona montană (spre exemplu printr-o recunoaştere cum este cea a etichetării de către UNESCO) precum şi a faptului că peisajele culturale europene au fost formate prin activitate umană. Întoarcerea la sălbăticie a unora dintre munţi ar duce la dispariţia acestui patrimoniu şi la schimbări semnificative ale peisajului.
  • Menţină un nivel adecvat de finanţare pentru a ajuta conservarea şi o mai bună dezvoltare a acestei resurse ne-relocabilă şi astfel să creeze locuri de muncă, inclusiv în zonele montane izolate. În plus, pentru a putea fi utilizabile chiar şi de către structurile mici (municipalităţi, asociaţii etc.), accesul la aceste fonduri trebuie simplificat.
  • Întărească legăturile dintre cercetare şi inovare şi actorii din teren, astfel încât noile inovaţii să poate fi implementate direct, pentru o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului.
  • Transmită mai bine inovaţiile tehnologice, cum ar fi vizualizări şi redări în 3D, şi a le face mai accesibile, inclusiv pentru structurile antreprenoriale mici.
  • Folosească patrimoniul cultural ca pe un factor de integrare si atractivitate şi să primească noi locuitori, în special în zonele montane depopulate.
  • Aducă mai aproape oamenii ce trăiesc în zonele urbane de cei din zonele rurale prin o mai bună cunoaştere şi transmitere a patrimoniului cultural, astfel acordând o mai mare recunoaştere valorii patrimoniului cultural montan pentru societate, în întregul ei.
  • Promoveze transmiterea patrimoniului cultural între generaţii prin programe de schimburi între tineri şi bătrâni, între locuitori ai zonelor urbane mari şi cei ai satelor mici.

În final, noi, Euromontana, ne angajăm să contribuim prin activităţile noastre la o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului cultural şi celui natural, pentru a le transforma într- forţă motoare pentru dezvoltarea viitoare a munţilor locuiţi din Europa prin:

  • Schimburi de bune practici în managementul modern şi inovativ (inclusiv cu tehnologii noi) al patrimoniului cultural şi celui natural din munţi
  • Încurajarea instituţiilor UE să ia în considerare o mai bună împărţire a finanţării culturale dedicate zonelor rurale şi montane
  • Dezvoltarea de proiecte europene pe tema patrimoniului cultural şi/sau natural
  • Transmiterea dragostei noastre pentru munţi la nivel european, naţional, regional şi local, prin promovarea specificităţii montane în faţă de alte teritorii.”