În ultimii ani, agricultura României s-a dezvoltat inclusiv cu ajutorul fondurilor europene, însă statisticile arătă faptul că nu suntem nici pe departe printre țările fruntașe la acest capitol. În acest context am stat de vorbă cu domnul Achim Irimescu, ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, și am aflat ce fel de programe ar trebui să fie în atenția agricultorilor români.

Reporter: Domnule Achim Irimescu, reprezentați agricultura românească la nivel european de 20 de ani și știți care este evoluția absorbției fondurilor europene în rândul fermierilor. De ce credeți că nu reușesc fermierii români să acceseze mai multe proiecte? Nu cunosc toate programele sau care ar fi cauza?

Achim Irimescu: Atunci când vorbim despre fondurile europene destinate agriculturii discutăm de două fonduri – cele pentru plăți directe, adică bine-cunoscutele subvenții, și cele pentru dezvoltarea mediului rural, adică FEADR și FEGA. Uităm însă să spunem că în cadrul Fondului pentru Garantarea Agriculturii –  FEGA mai există două componente foarte importante: cea pentru promovare, care dispune de 191 milioane euro/an, din care România nu reușește să obțină nimic, și cea pentru măsuri de piață, care dispune la fel de multe milioane, dintre care nu ajunge nimic în România.

Rep.: Cum ar putea ajunge acești bani la fermierii români?

A.I.: Trebuie spus că proiectele nu sunt ale instituțiilor statului, nici ale fermierilor, ci ale organizațiilor de producători. Deci producătorii trebuie să se asocieze și să transmită proiecte viabile la Bruxelles. Aceste proiecte sunt pentru promovarea produselor de calitate pe piața europeană și pe piețele țărilor terțe. Noi nu reușim să ne organizăm și astfel acești bani ajung în Italia, Spania, Franța, Grecia, dar nu și în România. Deci, pe lângă acele programe unde absorbția este foarte bună, de exemplu pentru plăți directe absorbția este în jur de 98% de-a lungul anilor, iar la dezvoltare rurală avem peste 50% absorbție, există și măsuri care ne pot ajuta în promovarea produselor. Noi trebuie să îi încurajăm pe producătorii români să se asocieze pentru a se dezvolta. De exemplu, un producător de fructe și legume, dacă primește fonduri de la Uniunea Europeană, sigur că se poate dezvolta și poate face față pe piață, mai ales în contextul unei piețe europene care permite importurile, iar la noi pe piață știți foarte bine câte fructe ajung din alte state.

Rep.: Una dintre problemele agriculturii românești în 2019 a fost evoluția alarmantă a pestei porcine africane. Cum este privită la Bruxelles această problemă?

A.I.: Consider că pesta porcină africană reprezintă cea mai mare provocare a României și sunt presiuni foarte mari exercitate asupra Comisiei în ceea ce privește situația de la noi din țară. Chiar și Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, i-a solicitat ministrului Agriculturii să facă toate eforturile pentru a reduce impactul acestei boli. Trebuie să nu uităm că, în condițiile în care China se confruntă cu pesta porcină africană, a devenit cel mai mare importator de carne de porc. Iar în vestul Europei sunt cei mai mari producători de carne de porc care au văzut prețurile dublându-se și sunt foarte temători cu ceea ce se întâmplă cu evoluția pestei porcine africane în estul Europei pentru că se gândesc că vor putea fi și ei afectați și astfel ar pierde o piață importantă. Mereu ni se dă ca exemplu Cehia unde au fost focare, dar care, prin măsuri foarte serioase și respectate de toată lumea, a reușit să țină sub control situația.

Rep.: Ce măsuri considerați că ar trebui să ia România?

A.I.: Trebuie pregătit un plan de acțiune, cu măsuri concrete, dar trebuie să înțeleagă și cetățeanul de rând că nu se mai poate duce carnea, împotriva interdicțiilor, dintr-o parte în alta a țării. Consider că aici s-au făcut cele mai mari greșeli și îmi amintesc de supărarea enormă a comisarului european atunci când pesta porcină a ajuns în Dobrogea și ne întreba cu disperare de ce am lăsat să depășească această regiune, în condițiile în care exista bariera naturală, adică Dunărea. E clar că nu mistrețul a dus boala dincolo de Dunăre, ci oamenii care nu au înțeles că trebuia respectată această interdicție. Astfel s-au creat pagube foarte mari, iar în continuare se reduce cantitatea de porc produsă în România, cresc importurile și deja avem balanță negativă.

Rep.: Dincolo de aceste aspecte, slaba absorbție a fondurilor europene, evoluția pestei porcine africane care a creat mari pagube, există și părți pozitive. De exemplu, ne situăm destul de bine în ceea ce privește producțiile agricole, iar la unele culturi suntem printre fruntașii Europei…

A.I.: Așa este! Este foarte bine că avem producții ridicate, este bine să le creștem, dar cred că ar trebui să le ținem pentru noi! Nu este bine să ieșim cu cifre în Europa pentru că în acel moment se va întâmpla exact ce s-a întâmplat nu cu mult timp în urmă, atunci când organizațiile producătorilor de fructe și legume au cerut ca în țările din estul Europei, deci și în România, să nu se mai ofere sprijin european pentru refacerea livezilor pentru că au ei suficiente fructe și legume să ne dea și nouă. Trebuie să înțelegem că este o luptă pentru piață, deci nu e bine să te lauzi cu producții record, care nu fac decât să atragă atenția că agricultura din România a crescut foarte mult, lucru perfect adevărat, și poate deveni o amenințare pentru alte piețe.

Rep.: Pentru următoarea perioadă, care considerați că ar trebui să fie principalele proiecte care să contribuie la dezvoltarea agriculturii din României?

A.I.: Consider că România trebuie să aibă ca prioritate utilizarea fondurilor europene. În ceea ce privește fondurile care țin de APIA, lucrurile merg foarte bine, este foarte important să reușim și pe partea de dezvoltare rurală să ne apropiem de alte state. În acest moment suntem undeva la mijloc, mi-aș dori să ne situăm în partea superioară a statelor care sunt primele la absorbția fondurilor europene. Nu trebuie să uităm că reducerea de buget, survenită în urma Brexitului, s-a produs exact pe componenta de dezvoltare rurală. Este vorba de o reducere de 15%, iar România, în loc de 8 miliarde, câte avea alocate, va avea 6.73 miliarde, o scădere care va afecta investițiile în mediul rural și astfel și decalajul între zonele rurale din România și cele din alte state europene.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Achim Irimescu a susținut la finalul anului trecut ultima sa conferință de presă în calitate de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Printre reușitele menționate de Irimescu au fost absorbția record de 3,8 miliarde euro într-un singur an, cât a deținut funcția de ministru, dar și deschiderea piețelor pentru exportul produselor românești. O problemă rămasă în suspensie este cea a Legii hypermarketurilor pentru care România a fost amenințată de Bruxelles cu declanșarea procedurii de infringement.

Bani și simplificări

„Putem vorbi aici de un record... Și mă refer la faptul că am reușit să plătim peste 3,8 miliarde de euro într-un an de zile. Și asta cu atât mai mult cu cât nu s-a plătit niciodată o sumă mai mare de 2,5 miliarde de euro în acest minister. Deci, este un record absolut. Din fonduri naționale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni“, a declarat Irimescu în ultima sa conferință de presă. O altă realizare amintită de Irimescu este simplificarea procesului de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare rurală. „Am simplificat substanțial lucrurile și, prin măsurile luate, am reușit să facilitez foarte mult accesul la fonduri, dar este în continuare un obiectiv pentru care se pot face multe, mai ales pe programe, unde este birocrație foarte multă. În plus, este vorba și despre comportamentul celor din agenții, care interpretează prea strict legislația și eu sunt foarte nemulțumit din acest punct de vedere. De exemplu, unui beneficiar care vine cu dovezi că a schimbat soluția tehnică, punând materiale mai bune și mai scumpe, dar necerând bani în plus, i se refuză plata pe motiv că s-a schimbat soluția din proiect“, afirma Achim Irimescu. Totodată, fostul ministru crede că o șansă pentru dezvoltarea agriculturii românești este legată de întoarcerea tinerilor în țară și implicarea autorităților în sprijinirea acestora pentru a putea produce performant. Dar, în opinia ministrului acest lucru nu se va produce peste noapte deoarece „trebuie o schimbare de generații și trebuie dezvoltat sectorul fermelor comerciale“.

Deschiderea piețelor

Achim Irimescu a ținut să precizeze că un alt obiectiv propus la începutul mandatului său și realizat a fost deschiderea piețelor de animale vii. „După foarte mulți ani și multe eforturi la Bruxelles, am reușit deschiderea piețelor arabe pentru ovine vii. Anual, crescătorii români vând pe aceste piețe peste 5 milioane de berbecuți. Ca dovadă de patriotism, ar fi să consumăm și noi aici acest tip de carne. Este o carne foarte sănătoasă, pentru că se folosesc pășunile naturale și ceva cereale, nu hormoni de creștere și altele asemenea“. În plus, o altă reușită ar fi și deschiderea pieței Uniunii Europene pentru carnea de porc și porcii vii proveniți din România. „Cred că ar trebui să se înțeleagă că nu atât exporturile pe aceste piețe sunt importante, ci mesajul că produsele din fermele românești sunt sigure. Mai țin să precizez că acum avem discuții pentru a intra pe piețele din Japonia, China și Coreea“, a afirmat Irimescu. Potrivit acestuia, a fost deschisă și piața Turciei pentru carne de vită și bovine vii. „Avem promisiunea că, după 1 ianuarie, se va deschide piața turcă și pentru oi și carcase de oi. Ar fi un lucru foarte bun, pentru că prețul este dublu față de România. Important este ca producătorii să se asocieze, pentru că ar putea cere alt preț pentru carnea de ovine, pentru că le crește puterea de negociere“, crede ministrul. La capitolul nereușite, Achim Irimescu a punctat neîn­ființarea fondului mutual, dar și trimiterea atașaților agricoli la post în străinătate. „Consider că acestea sunt mai mult lucruri care nu au fost duse până la capăt. Nu le-aș spune eșecuri“, a subliniat ministrul.

Despre infringement

Cu aceeași ocazie, fostul ministrul al Agriculturii a declarat că România riscă infringementul pentru legea care îi obligă pe retaileri să vândă 51% produse locale. „Riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. (...) Știți bine că infringementul se aplică după doi ani de discuții. În condițiile în care viitorul Parlament intenționează să amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluție optimă în care să se evite orice infrin­gement. Legea se aplică în momentul de față, dar nu funcționează integral, pentru că nu există normele de aplicare“, a precizat Irimescu. Acesta a mai arătat că „reprezentanţii hipermarketurilor s-au plâns la Comisia Europeană, iar aceasta a atenţionat Ministerul Agriculturii că ne-ar putea sancţiona cu infringementul pentru legea care-i obligă pe retaileri să vândă 51% produse locale“. Pe de altă parte, șeful MADR a afirmat că, la ultimul Consiliu desfășurat la Bruxelles, în concluzii se regăsesc indicații clare prin care se recunoaște că la nivel european sunt comercianți care aplică practici comerciale neloiale. Întrebat de ce a lăsat moștenire succesorului său această lege, șeful MADR a precizat că, „și în condițiile în care normele vor fi adoptate până în 15 ianuarie, când este termenul limită, legea nu va funcționa, pentru că suntem în plină iarnă și nu avem cantitățile de produse necesare de la producătorii români (...) Oricând trebuie să ai un început, chiar dacă până se reglementează lucrurile mai durează. Noi ne-am respectat termenele. Este important că ministerul adoptă până în 15 ianuarie această HG. Ne-am făcut datoria, că nu se va aplica efectiv...; oricum, la ministerul acesta va fi un nou ministru, care le moștenește și le va publica. Dacă eu eram ministru, până în 15 ianuarie le adoptam. Sunt sigur că mi-am făcut datoria“, a conchis Irimescu. Precizăm că Ministerul Agriculturii trebuia să vină cu normele de aplicare la Legea nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017.

Lanțul scurt, „lunga“ problemă

Potrivit proiectului de HG care stabilește normele metodologice pentru Legea nr. 150/2016 de comercializare a produselor agricole publicat pe 12 decembrie pe site-ul MADR, produsele alimentare proaspete, dar și cele congelate și procesate vor intra pe lanțul scurt de aprovizionare, care implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori. Și pentru că tocmai acest „lanț scurt“ a fost un fel de cui al lui Pepelea în aplicarea noii legislații, Irimescu a ținut să ofere unele explicații legate de definiția europeană a lanțului scurt, care ar însemna că trebuie înlăturată măcar una dintre verigile ce leagă producătorul de consumator, respectiv comerciantul sau procesatorul. „După definiția europeană, lanțul scurt înseamnă să înlăturăm dintre consumator și producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul – și atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul. Or, în această lege, nu putem discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului. S-au forțat puțin lucrurile și, în definiția din lege, lanțul scurt este produsul realizat la nivel local și regional și de aici dificultatea în relația cu Comisia Europeană și discuții cu riscul de infringement“, a mai spus Irimescu.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 10-11

Prezent la Târgul Anul de Animale din comuna Vaideeni, județul Vâlcea, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii a declarat că se impune o mai bună organizare în sectorul creșterii animalelor, la fel cum se impune și identificarea soluțiilor optime pentru atragerea tinerilor în satul românesc, dar și promovarea cosumului de carne de oaie.

„Sper ca în anii viitori să avem o organizare şi mai bună în sectorul creşterii animalelor şi să reuşim să facem şi o bursă de animale, sa ne aliniem la comerţul modern, cel electronic. Îmi doresc ca satul nostru să redevină ce a fost odată în acest domeniu iar crescătorii noştri de ovine să îşi câştige locul meritat la nivel european. Mi-aş dori ca tot acel deficit de carne de ovine de la nivel european să fie acoperit din producţia românească”, a declarat ministrul Achim Irimescu în cadrul evenimentului.

Târgul de la Vaideeni, județul Vâlcea a reunit asociaţii de crescători de animale din zece judeţe ale ţării.

Achim Irimescu și omologul său kuweitian, Ali Saleh Al Omairau avut un accident rutier în apropiere de Slobozia, ambii fiind răniți și transportați la Spitalul Județean Slobozia.

"Am avut un accident cu mașina, în care eram împreună cu ministrul kuweitian. Eram în coloana oficială și a percutat o altă mașină...n-a apucat să se dea la o parte. Nu suntem grav răniți. Eram pe autostradă, mergeam către Brăila și s-a întâmplat după Slobozia. A venit SMURD-ul și ne-a luat de la locul accidentului și acum suntem la spitalul din Slobozia. Trebuie să ne controleze pentru că asta este procedura. Suntem loviți la nas și eu și ministrul kuweitian, dar suntem bine", a declarat, confrom Agerpress, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Conform Ministerului Sănătății, cei doi miniștri vor fi transferați la Spitalul Elias din București. "Rezultatele analizelor efectuate la Spitalul Județean de Urgență din Slobozia arată că ambii miniștri au suferit fracturi de piramidă nazală. La investigațiile CT nu au fost găsite niciun fel de probleme cervicale sau cerebrale. Recomandarea medicilor este un control ORL și neuro-chirurgical. Oficialii vor fi transferați la București, la Spitalul Elias, cu ambulanța", arată MS, într-o informare de presă.

Miercuri, 17 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Achim Irimescu, alături de secretarii de stat Daniel Botănoiu şi Daniela Giurcă, au avut o întâlnire de lucru cu Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) şi cu preşedintele Ligii OUAI-urilor, Viorel Nica. La şedinţă au participat şi directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Eugen Popescu, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Dana Rebega, directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Ionuţ Barbu, alături de experţi ai MADR.

Întâlnirea a avut ca scop stabilirea măsurilor necesare accelerării absorbției fondurilor europene puse la dispoziția organizațiilor de îmbunătățiri funciare prin submăsura 4.3 - irigații (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de IRIGAȚII) din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În introducere, ministrul şi-a exprimat regretul că în ciuda faptului că erau pregătite pentru a fi irigate 385.000 hectare, în 2016, s-au irigat în jur de 150.000 hectare, dorind totodată să afle care sunt cauzele pentru care nu au existat solicitări pentru irigat din partea fermierilor, în zonele unde era posibilă operaţiunea.

În altă ordine de idei, ministrul a încercat să afle de la reprezentanţii OUAI-urilor de ce nu există interes pentru depunerea de proiecte pe submăsura 4.3 – componenta irigaţii. „Întrucât sunt fonduri europene disponibile, ne dorim să construim un sistem care să acopere o arie cat mai mare, referindu-ne aici la infrastructura secundară, iar banii europeni disponibili prin PNDR 2014-2020 – Submăsura 4.3 – „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta irigații - să fie cât mai bine utilizaţi pentru a veni în sprijinul a cât mai multor beneficiari”, a menţionat ministrul Irimescu în cadrul discuţiilor.

La rândul lor, fermierii au amintit o parte din problemele cu care se confruntă în realizarea proiectelor prin PNDR 2014-2020, venind cu exemple concrete din Ghidul Solicitantului pentru 4.3 – îndeosebi Anexa 6 – care, potrivit fermierilor, nu acoperă nevoia reală a României. Conducerea MADR a ascultat problemele expuse de cei prezenţi în sală şi le-a sugerat acestora să transmită propuneri concrete care vor fi analizate la nivel de experţi în cadrul Ministerului, pentru a veni în sprijinul fermierilor. De altfel, MADR – ANIF – AFIR şi reprezentanţii OUAI-urilor lucrează la îmbunătăţirea acestei Anexe, astfel încât să poată fi acoperită nevoia reală a României referitoare la sistemele de irigaţii din infrastructura secundară.

De asemenea, reprezentanţii OUAI-urilor au arătat că lipsa echipamentelor şi a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate sunt alte probleme care îi împiedică să irige terenurile, deşi acestea se află în zonele amenajate pentru irigat.

Pentru creșterea suprafețelor care se irigă se analizează posibilitatea operaționalizării unei scheme care are ca scop acordarea de ajutoare de minimis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și/sau Federațiilor de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, care aplică irigații pe suprafețe agricole aflate în amenajări. Măsura are în vedere compensarea costurilor cu serviciile prestate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, respectiv pentru energia electrică consumată și apa pentru irigații livrată până la stațiile de punere sub presiune ale beneficiarilor.

Sursa: madr.ro

România este interesată de transferul de 'know-how' argentinian în cercetare agricolă și genetică, dar și în ceea ce privește gestiunea fermelor și asocierea, unde Argentina are o experiență de peste 150 de ani, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, care se află într-o vizită oficială la Buenos Aires.

"Partea română este interesată de transferul de 'know-how' argentinian pe diferite domenii: cercetare, genetică, soiuri rezistente la secetă, tehnologii de reducere a lucrărilor solului cu reducere de costuri. De exemplu, aplicând o anumită tehnologie, ei reușesc să aibă un consum de motorină de numai 2,8 litri la hectar, în comparație cu Franța, care are un consum de 70 de litri la hectar. Este vorba de o însămânțare directă în miriște, pentru că prin arat se pierde multă apă și se strică structura solului. În plus, odată cu semănatul, se introduc în sol îngrășăminte și se tratează împotriva bolilor și dăunătorilor", a explicat șeful de la MADR.

Totodată, ministrul Agriculturii a precizat că există interes și în privința gestiunii fermelor medii și mici și a gestiunii durabile a apei.

"În plus, suntem interesați pe gestiunea fermelor medii și mici și gestiunea durabilă a apei. Argentina are o experiență în cooperație și asociere de peste 150 de ani, are experiență pe micro-managementul fermelor. Este foarte important și util să deschidem noi pespective pentru agricultura românească", a adăugat Irimescu.

Ministrul român al Agriculturii efectuează o vizită oficială la Buenos Aires, în perioada 27 — 30 iulie 2016, la invitația ministrului Agroindustriei din Republica Argentina, Ricardo Buryaille.

Programul vizitei a inclus joi întâlniri cu experți din ministerul argentinian de profil, dar și cu reprezentanți ai companiilor din domeniu, interesați de stabilirea unor contacte directe cu parteneri din România.

Achim Irimescu va vizita vineri expoziția 'La Rural' — a cărei ediție 2016 aniversează 130 de ani de la înființarea Societății Rurale Argentiniene — pentru cunoașterea diversității potențialului agro-zootehnic al Argentinei, dar și pentru contacte directe cu ceilalți miniștri ai Agriculturii care au confirmat participarea la eveniment din țări ale Americii Latine (Brazilia, Chile, Columbia, Panama, Costa Rica) și din state de pe alte continente.

AGERPRES

La invitaţia ministrului Agroindustriei din Republica Argentina, Ricardo Buryaille, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu,va realiza o vizită oficială la Buenos Aires în perioada 27 - 30 iulie 2016.Programul vizitei va include întâlniri la Ministerul Agroindustriei cu participarea experților dar și ai reprezentanților companiilor din domeniu interesate de stabilirea unor contacte directe cu parteneri din România.

Cooperarea în domeniul agriculturii între România și Argentina reprezintă un domeniu cu potențial deosebit al relațiilor bilaterale, dat fiind interesele ambelor țări și ponderea semnificativă pe care sectorul agroalimentar o reprezintă în economia acestora”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

Domeniile de interes pentru partea argentiniană rezultate din întâlnirile la nivel de experți sau transmise prin intermediul ambasadelor se referă la cercetarea agricolă, soia, producerea de biocombustibili, agricultura ecologică, biotehnologii (inclusiv OMG –uri), zootehnie, resursele de care dispune țara noastră pentru sectorul agricol, inclusiv fonduri europene.

De asemenea, Argentina manifestă un interes deosebit pentru reconectarea cu piețele internaționale în general și pe domeniul agriculturii în mod special, dată fiind greutatea specifică a acestui sector în economia argentiniană.

Ministrul Achim Irimescu va vizita, în cadrul deplasării în Argentina, expoziția ”La Rural” – a cărei ediție 2016 va fi amplificată de aniversarea a 130 de ani de la înființarea Societății Rurale Argentiniene - pentru cunoașterea, într-un spațiu și timp concentrate, atât a diversității potențialului agro-zootehnic al Argentinei, cât și pentru contacte directe cu ceilalți miniștri ai agriculturii care au confirmat participarea la eveniment, din țări ale Americii Latine (Brazilia, Chile, Columbia, Panama, Cota Rica) și din state de pe alte continente.

În urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim IRIMESCU, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, autorităţile române au primit, în data de 9 iunie 2016, o scrisoare prin care partea turcă se arată deschisă să deblocheze importurile de bovine vii din România.

Menţionăm că negocierile purtate de miniştrii agriculturii din România şi Turcia s-au derulat, mai cu seama, în Marja Conferinţei Regionale a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru Europa, care a avut loc în Turcia (Antalya), în perioada 3-5 mai 2016.

În perioada imediat următoare, ANSVSA şi autoritatea veterinară turcă vor perfecta condiţiile de certificare.

Sursa: madr.ro

După ce ieri a fost adoptată moțiunea depusă de PSD și ALDE împotriva ministrului Irimescu, reacția din partea ministerului nu a întârziat să apară. Astfel, printr-un comunicat de presă, se fac următoarele precizări:

“În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, precizăm că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat - peste 1,22 Miliarde Euro din noiembrie până în prezent - deşi întârzierile se datorează 100% fostei conduceri.

Prezentăm mai jos întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor:

- adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor:

  • Ordinul 619 a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere;
  • contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015).

-  decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – dată la care ar fi trebuit să înceapă plăţile în avans!

-  neasigurarea la timp de fosta conducere a Ministerului a fondurilor necesare modulului de plăti ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ

-  eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni.

La acestea se adauga desigur decizia eronată a fostului ministru de a aplica în 2015 şi 2016 un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014!

Toate aceste erori şi întârzieri grave pălesc însă în fata eşecului în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală: dezangajarea în 2015 a 1 miliard Euro şi corecţii financiare pentru cele două agenţii de plăţi în suma de peste 800 milioane Euro (numai pentru descărcarea de conturi a celor două agenţii în anul 2015 penalizări de circa 80 milioane Euro).

Să mai adăugăm faptul că fostul ministru a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia de finanţare şi investiţii rurale (AFIR) pe motiv ca acestea s-ar plăti din fonduri europene. Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an actualul ministru a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1800 salariaţi ai AFIR!

Culmea, toată această situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!

Ce a realizat actualul ministru de la preluarea portofoliului:

- simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016 - dosar de 9 ori mai redus faţă de cel din 2015 ! Aceasta a permis introducerea cererilor de la 1 martie, aşa cum prevede legislaţia europeană;

- reintroducerea posibilităţii de acces de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni

- stabilirea posibilităţii de acces a subvenţiilor agricole de către universităţi, institute de cercetări şi staţiuni didactice

- pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020. Au fost eforturi considerabile, astfel încât să rezulte o debirocratizare reală.

- adoptarea actului normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 tari pentru creşterea profitului producătorilor romani

- relansarea Fondului Mutual – proiectul legislativ se afla în dezbatere cu fermierii; stabilirea unui Fond Mutual va permite despăgubirea calamitaţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri

- lansarea dezbaterilor asupra unui proiect de lege privind restructurarea cercetării în domeniul agricol, care să conducă la susţinerea creşterii competitivităţii producătorilor romani pe piaţa UE şi internaţională

Ř  realizarea unui Fond de creditare a agriculturii (termen octombrie 2016) care să permită facilitarea finanţării fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut

Ř  deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu – peste 750.000 ovine au fost deja exportate, noi demersuri urmând a permite deschiderea de noi pieţe şi valorificarea optimă a ovinelor

Ř  demersuri la Comisia Europeană pentru liberalizarea regimului de export al cărnii de porc

Ř  stabilirea legislaţiei necesare unui sistem de ecarisare corespunzător cerinţelor UE şi evitarea astfel a declanşării acţiunii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. De ani de zile România nu a reuşit să înregistreze progrese în acest sens.

Potrivit legii, adoptarea unei moţiuni simple nu implica în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens este prerogativa exclusivă a primului-ministru.”

Marți, 26 aprilie 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul Achim Irimescu și omologul său din Republica Moldova, Eduard Grama, au semnat un Plan de acțiuni vizând colaborarea dintre cele două ministere pe domenii privind agricultura și industria alimentară.

Planul de acțiuni materializează Acordul bilateral semnat la 31 august 1999 între România și Republica Moldova și urmărește consolidarea relațiilor din domeniul agricol dintre cele două state pe mai multe sectoare.

Astfel, în perioada imediat următoare va fi organizat un grup de lucru mixt, constituit din reprezentanți ai ambelor părți, care va analiza evoluția cooperării între cele două state pe domeniile deja convenite prin Acordul bilateral semnat în 1999 și va identifica soluții de colaborare pe alte domenii și activități fructuoase pentru economiile celor două țări.

Sectoarele vizate de Planul de acțiuni:

  • Sectorul vegetal:
    - Armonizarea cadrului legislativ din domeniul producerii semințelor și materialului semicer la cerințele UE de control și certificare;
    - Schimb de experiență privind managementul riscurilor pentru a face față consecințelor economice produse de evenimentele climatice;
    - Schimb de experiență privind aplicarea tehnologiilor conservative de prelucrare a solului;
    - Încurajarea producătorilor din cele două state de a participa la proiecte și programe transfrontaliere în domeniul horticol;
    - Colaborare în domeniul fitosanitar;
    - Schimb de experiență privind elaborarea legislației privind stimularea producătorilor agricoli pentru înregistrarea produselor tradiționale și a produselor cu denumiri de origine, etc;
  • Sectorul veterinar și al siguranței alimentare (asigurarea de suport și consultanță pentru armonizarea legislației naționale cu cea comunitară în vederea implementării Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană)
  • Sectorul cercetare și formare profesională:
    - acordarea de asistență și consultanță pentru realizarea reformei în domeniul cercetare-dezvoltare;
    - schimb de experiență privind bunele plactici în domeniul formării profesionale.
  • sectorul viticultură și vinificație
    - schimb de experiență în implementarea registrului vitivinicol (RVV);
    - facilitarea contactelor în ceea ce privește materialul săditor și stimularea investițiilor în sectorul vitivinicol.
  • sectorul agriculturii ecologice (actualizarea legislației din domeniu).

De asemenea, Planul de acțiuni mai vizează acordarea de expertiză Republicii Moldova pe domeniul agențiilor de plăți, precum și a relațiilor internaționale sau a afacerilor europene.

Primele sesiuni de primire a proiectelor de investiții din acest an, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, vor fi deschise joi, 28 aprilie 2016, suma totală depășind 540 de milioane de euro, a declarat marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Joi, 28 aprilie, lansăm prima sesiune de depunere de proiecte pe măsuri din PNDR 2014—2020. Pachetul cuprinde 5 măsuri pentru sectorul agricol și vor fi deschise în perioada aprilie — octombrie 2016. Am suplimentat toate sumele deoarece consider că e bine să lansezi de la început sume cât mai mari, ca să nu te mai duci cu banii la sfârșitul programului. De aceea am suplimentat sumele pentru toate măsurile", a precizat Irimescu.

Măsurile care urmează să fie lansate sunt 4.1 "Investiții în exploatații agricole", cu o alocare de peste 270 milioane de euro, măsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" — 161 de milioane de euro, măsura 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" — 100 de milioane de euro, 16.4 "Cooperare lanțul scurt" — 7 milioane de euro, 16.4a "Cooperare lanț scurt sector pomicol" — 3,5 milioane euro.

Ghidurile solicitantului pentru aceste măsuri vor publicateîn aceste zile pe site-urilor MADR și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Din 25 martie 2015, când a fost deschisă prima sesiune de primire a proiectelor prin PNDR 2020, și până la 18 decembrie 2015, când s-au închis ultimele sesiuni de primire din anul trecut a proiectelor de investiții, AFIR a primit 7.697 de cereri de finanțare. Valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte a depășit 1,55 miliarde de euro. Gradul de accesare al alocării disponibile în anul 2015 a fost de peste de peste 100%.

AFIR a efectuat în prima parte a lunii februarie primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 - 2020.

România beneficiază de o alocare financiară totală de 9,47 miliarde de euro pentru întreaga perioadă de programare 2014 - 2020, iar alocarea bugetară totală pentru măsurile implementate la nivelul AFIR se ridică la 4,87 miliarde de euro.

AGERPRES

Dacian Cioloș: „Nu există țară care să nu se bazeze pe fermele de familie. Acestea joacă un rol economic în termeni de securitate alimentară, dar au și funcție socială.“

Agricultura românească este un domeniu al contrastelor. Pe de-o parte vorbim despre marile exploatații agricole, puține la număr, dar care susțin financiar sectorul, iar de cealaltă parte a baricadei sunt fermele de subzistență. Mai puțin vizibile și cu un aport mai mic la veniturile agriculturii, microfermele au totuși un rol crucial în economia satului. De aceea pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate lansat de Guvernul Cioloș mizează pe o strategie de susținere consecventă a fermelor familiale și pe transformarea lor într-un motor de dezvoltare a mediului rural. Dacă teoria se va aplica în realitate nu se știe clar. Singura certitudine este că fermele familiale pot avea succes. Am văzut asta în comuna Ciugud, Alba Iulia.

Dacian Ciolos si Achim Irimescu in vizita la o microferma de vaciDan Ioan (foto, alături de premierul Dacian Cioloș aflat într-o vizită la microferma sa), un tânăr fermier, crescător de vaci mai exact, a dezvoltat în satul Limba o microfermă de vaci. După cinci ani de activitate spune că o exploatație de această dimensiune poate asigura traiul unei familii și că speră ca în cele din urmă să scape de munca de birou și să se dedice exclusiv creșterii animalelor. Proiectul său a început în 2011 când, prin PNDR – Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, a beneficiat de fonduri europene în valoare de 25.000 de euro. Practic, activitatea sa a început cu un număr restrâns de animale. La început a avut doar cinci vaci, dar efectivul a fost mărit treptat și, în cele din urmă, s-a impus necesitatea construirii unui grajd mai mare.

Astăzi microferma are 20 de vaci, iar mica sa afacere, constituită într-un circuit închis, este gestionată în totalitate de membrii familiei. Spun circuit închis pentru că baza furajeră pentru hrănirea animalelor este asigurată de pe cele aproximativ 15 hectare de teren lucrate cu tractor achiziționat tot prin fonduri europene. În plus, procesarea și comercializarea producției obținute se fac în regim propriu. Nu există un contract cu marii procesatori pentru că, spune fermierul din Ciugud, este mai avantajos să valorifice marfa direct către clienți. Astfel obține 3 lei pe litrul de lapte, în vreme ce procesatorii oferă doar 0,8 bani pe litru. Chiar dacă vinde doar jumătate din cantitate de lapte obținută pe zi, spune că se descurcă pentru că din restul producției face în „laboratorul“ de acasă diverse produse lactate: caș, telemea, cașcaval etc.

În planurile de extindere a acestei afaceri de familie Dan ia în calcul posibilitatea depunerii unui proiect pe Măsura 4.1 – Dezvoltarea fermelor pentru obținerea de fonduri europene pe care să le folosească pentru realizarea unei minilinii de producție a produselor lactate. Dacă proiectul va fi eligibil, și-a propus să schimbe sistemul de muls – deocamdată are mulgătoare, dar la bidon –, să achiziționeze un tanc de răcire și două sau poate chiar trei dozatoare de lapte pe care să le pună în comună și în Alba Iulia. În momentul de față, crescătorul de vaci din Ciugud spune că este primordial să investească în partea de procesare pentru a putea face cât mai multe produse tradiționale și apoi ia în calcul și mărirea efectivului de animale. Speră ca, în timp, businessul său să asigure veniturile pentru două familii. Și atunci chiar va fi o afacere de viitor.

Laura ZMARANDA

România ar putea exporta peste 4,5 milioane de ovine în țările arabe, din care un milion de ovine vor fi preluate de Iordania, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la congresul dedicat industriei cărnii din România organizat de publicația "Revista cărnii".

"Am vizitat recent un hub, într-o zonă din Iordania, unde vor fi pregătite milioane de ovine pentru export în țările arabe din zonă. Se estimează că din România vor fi preluate un milion de ovine deoarece calitatatea acestora este foarte bună, fiind asimilată cu calitatea ovinelor din Iordania. În urma analizei efectuate reiese că 4,5 milioane de ovine pot fi exportate anual din România, iar dacă un milion pot pleca acum către Iordania mai avem marjă de export suficientă și pentru țările arabe", a explicat Irimescu.

Șeful MADR a precizat că la jumătatea lunii mai va veni într-o vizită oficială în România omologul său din Arabia Saudită, urmând să fie analizate anumite aspecte legate de exportul de ovine în țările arabe. Acesta consideră că sectorul ovin din România poate contribui cu peste 500 de milioane de euro la comerțul de produse agroalimentare.

"Consider că sectorul ovin poate contribui cu jumătate de miliard de euro la exportul de produse agroalimentare românești. Într-adevăr anul trecut am ieșit pe minus cu aproape 100 de milioane de euro, după ce în anii 2013 și 2014 am avut o balanță pozitivă pentru că s-au exportat masiv cereale. Mi-aș dori să nu mai depindem de exportul de cereale și să mergem pe produse cu valoare adăugată foarte mare. Una este să exporți cereale cu 120-130 de euro pe tonă și alta carne cu 1.500 — 3.000 de euro pe tonă. Trebuie să facem eforturi cât mai mari să ieșim pe piețele internaționale", a precizat Irimescu.

În opinia acestuia, deschiderea exportului de ovine pe țările arabe ar putea contribui la creșterea prețului de vânzare a ovinelor vii, care în prezent în zona Sibiului este de 7 lei pe kilogram în viu, însă pentru a exista un avantaj pentru producătorii români prețul ar trebui să ajungă la cel puțin 10 de lei pe kilogram în viu.

În 2014, România era al cincilea producător de cereale și al treilea crescător de ovine din Uniunea Europeană. Populația de ovine a UE era de 84,2 milioane animale, aproape identică cu cea de vite. Peste un sfert (27%) din ovinele din UE erau crescute în Marea Britanie, care număra 23 milioane ovine, urmată de Spania (18%) și România (11% cu 9,5 milioane ovine).

România a exportat anul trecut peste 15 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 5,73 miliarde de euro, în creștere cu 4,6% pe cantitate și cu 6% din punct de vedere valoric, comparativ cu anul 2014, însă a intrat din nou pe deficit, după doi ani în care a raportat excedent în comerțul internațional cu produse agroalimentare, deoarece importurile au fost ușor mai ridicate în 2015 față de anul precedent.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, importurile de alimente au fost de 8,5 milioane de tone și în sumă de 5,82 miliarde euro, depășind cu aproape 2,4 milioane de euro cantitatea de 6 milioane de tone importată în 2014 și cu 19 procente valoarea de 4,89 miliarde de euro înregistrată în 2014.

AGERPRES

Federația Națională PRO AGRO susține declarațiile Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim IRIMESCU, referitoare la calitatea îndoielnică a unor produse venite din import şi solicită autorităţilor abilitate ale statului stoparea importului de produse care pun în pericol sănătatea publică.

Nu toate importurile sunt incorecte, dar o mare parte dintre acestea sunt aduse în ţară cu preţuri de dumping, ceea ce denotă şi o eventuală depăşire a termenelor de valabilitate.

Federația Națională PRO AGRO, solicită autorităților statutului să efectueze controale sanitar veterinare reale la toate produsele agroalimentare și animale vii, provenite din comerț intracomunitar și import din țări terțe, pentru a ne asigura că respectă aceleași condiții sanitar veterinare pe care sunt obligați să le respecte fermierii și produsele autohtone.

În anul 2015, Romania a importat carne total (bovină, porcină, ovină, pasăre), în cantitate de 408 mii tone, ceea ce reprezinta 35.5% din consum și 45.6% din producția internă destinată pieții.

Prețul mediu de import la carne total și preparate din carne, a fost de 1593 Euro/tonă, mult sub prețul de comercializare al acelorași produse pe piața U.E., ceea ce pune în discuție calitatea produselor importate.

Venim cu câteva exemple din sectorul avicol, deși sunt cazuri similare în majoritatea sectoarelor.

În anul 2015, România a importat carne şi preparate din carne de pasăre, în principal din ţări membre UE, în cantitate de 133 mii tone, 85 mii tone din total fiind importată la preţul de 900 – 910 Euro / tonă, (4 lei/kg) mult sub preţul de vânzare al cărnii de pasăre în carcasă în U.E., care a fost de 1870 Euro/tonă.

S-au făcut analize de laborator, iar rezultatele au arătat că, importurile de ouă în coajă sunt mai vechi decât permite legislaţia U.E. privind comercializarea ouălor în coajă în vigoare.

Importurile de ouă se fac fără respectarea legislaţiei naţionale în vigoare privind marcarea ddm (data durabilităţii minime), pe coaja oului, lăsând astfel posibilitatea ca ddm-ul să fie marcat în ţară, lucru care poate fi dovedit prin culoarea diferită a cernelii de marcare. Prin marcarea ddm-ului la noi în ţară nu se mai stie  practic data ouatului, aşa cum prevede legislaţia.

Din sesizările fermierilor, există situaţii când carnea de pasăre din import congelată este decongelată şi vândută ca produs refrigerat, lucru nepermis de legislaţia în vigoare.

În unele reţele comerciale de multe ori se acceptă produse din import care nu respectă legislaţia privind etichetarea cu ţara de origine.

Sectorul autohton al laptelui materie primă, cărnii de porc, oaie, bovine, pasăre, ouă, legume-fructe traversează o perioadă de criză profundă cu impact asupra nivelului producției și mai ales financiar prin vânzarea produselor sub costul de producție.

Deși aparent consumatorii ar trebui să cumpere produse mult mai ieftine, conform Institutului Național de Statistică, indicele prețului la produsele alimentare, la 31 decembrie 2015, față de 31 decembrie 2014,s-a redus cu doar 3,8 %. De reținut că la 31 decembrie 2014  TVA era de 24%,iar la 31 decembrie 2015 TVA era de 9%. Deci, aproximativ 8% din reducerea TVA a fost absorbit de rețeaua comercială.La carnea de bovine, ovine, pasăre și de porc reducerea prețului la poarta fermei în aceeași perioada, a fost de minim 10%, reducere de care nu beneficiază consumatorul final.

Aproape toate produsele agroalimentare au redus prețul la poarta fermei, dar rețelele comerciale au menținut prețul la nivelul anterior reducerii la producători.

În cazul în care autoritățile cu atribuții de control precum A.N.S.V.S.A., A.N.P.C., Direcția Generală a Vămilor, dar și MADR, prin rolul de coordonator al A.N.S.V.S.A. nu intervin, producția autohtonă este în pericol să dispară, iar fermierii să falimenteze.

Sursa cnproagro.ro

Luni, 21 martie 2016, o delegație guvernamentală condusă de primul-ministru Dacian CIOLOȘ, însoțit de viceprim-ministrul Vasile DÂNCU și ministrul Agriculturii Achim IRIMESCU a efectuat o vizită de lucru în județul Alba, prilejuită de lansarea “Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.  În prima parte a zilei, delegația condusă de premierul Dacian CIOLOȘ a avut o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale din județul Alba, respectiv președintele Consiliului Județean, primarul municipiului Alba-Iulia, prefectul județului Alba și alţi oficiali de pe plan local, subiectele discutate vizând dezvoltarea locală a zonelor urbane și rurale din județ, pregătirea centenarului Albei-Iulia, identificarea unor soluții de dezvoltare economică a zonelor din județ, precum și aspecte vizând reforma administrației publice românești.

În a doua parte a zilei, delegația guvernamentală a realizat o serie de vizite în județ, în comuna Ciugud, la ferme agricole, non-agricole și la lucrări de infrastructură ale autorităților locale, toate realizate cu fonduri europene prin Programul National de Dezvoltare Rurală și constituindu-se în inițiative locale care pot fi date de exemple de bune-practici. În căminul cultural al comunei Ciugud, aproape de cei cărora le este destinat acest proiect, delegația guvernamentală a lansat “Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. Pachetul își propune să vină cu soluții inovatoare de dezvoltare economică pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja existente introduse de reforma Politicii Agricole Comune (orientate spre agricultura de mijloc) și implementarea unor măsuri noi ce au ca scop "resuscitarea satului romanesc".

Având în vedere bipolaritatea agriculturii romanești, formată, pe de o parte din ferme mari şi pe de altă parte din ferme de subzistenţă care produc pentru autoconsum, pachetul lansat vizează crearea unei legături şi a unei coerente între inițiativele deja demarate dar disparate, propunând politici noi care răspund unei nevoi identificate de strategiile elaborate în ultimii ani, dar ignorate până acum la nivel de implementare şi consecvenţă. Pachetul vizează un plan care sa umple golul de dezvoltare a satelor, prin impulsionarea dezvoltării unei clase de mijloc rurale, completând, în același timp, măsurile anti sărăcie rurală şi oferind o șansă de creștere pentru fermierii de semi subzistenţă dar şi de consolidare pentru fermierii mijlocii.

În cuvântul său, ministrul Achim Irimescu a subliniat importanţa creării unui pachet de măsuri pentru clasa de mijloc de la sat, punctând totodată oportunitățile pe care le au la îndemână fermierii prin noul PNDR 2014-2020 pentru dezvoltarea satului românesc, dar şi măsurile de simplificare şi debirocratizare avute în vedere pentru acest an.  „În noua Politică Agricolă Comună, prin reforma Cioloş, atenţia este îndreptată şi către clasa de mici producători şi, aşa cum ştim cu toţii, această clasă de mijloc reprezintă motorul unei societăţi moderne şi era normal şi firesc să dezvoltăm şi să implementăm acest concept. Avem măsuri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (peste 8 miliarde de euro), aşa cum am avut şi prin SAPARD, PNDR 2007-2013 pentru dezvoltarea satului românesc”, a completat ministrul Achim Irimescu.

Ministrul Agriculturii a trecut în revistă câteva dintre elementele esenţiale pe care trebuie să le avem în vedere în implementarea acestui pachet complex de măsuri şi care pot spori eficienţa absorbţiei banilor disponibili prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală: formarea profesională, stimularea asocierii, crearea unor baze de colectare, în special pentru micii producătorii care ajung greu pe piaţă, crearea cadrului legislativ pentru „Produsul montan” pentru creşterea valorii adăugate, încurajarea producătorilor să aplice pentru obţinerea politicilor de calitate de la nivel european, precum şi crearea unui fond de creditare care să acorde beneficiarilor PNDR microfinanţare şi crearea unui fond mutual.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a reiterat luni, în cadrul unei întâlniri avute în Alba cu fermieri, că plățile directe pe suprafață vor începe să fie achitate din 8 aprilie.

'La 8 aprilie încep plățile directe pe suprafață', a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Achim Irimescu a mai spus că nu este adevărat, așa cum au susținut unii, că subvențiile ar fi de cinci ori mai mari în Ungaria.

'Dacă discutăm de un anumit sector, sigur sunt sectoare în care România are cele mai multe subvenții la nivel european. Acest lucru l-a spus chiar comisarul Phil Hogan în octombrie, când discutam de ajutorul de criză. Aveam 250 de euro stabiliți pentru o bovină, iar după ultimele calcule, vom acorda peste 300 de euro pe cap de bovină. Dacă mai e și în zonă defavorizată, ne ducem la peste 600 de euro. Mă îndoiesc că există un alt stat în UE, și după știința mea nu există, care să aibă astfel de subvenții', a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Achim Irimescu a subliniat că România va avea cea mai mare subvenție pe cap de bovină din UE. Ministrul a menționat că plățile pe cap de animal vor începe după sfârșitul lunii mai.

AGERPRES

 

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim IRIMESCU, a primit-o pe E.S. Tamar Samash, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statului Israel în România, astăzi, 11 februarie 2016.

Ministrul Achim Irimescu a subliniat importanţa colaborării cu statul Israel pe trei domenii importante pentru România, respectiv cercetarea, irigaţiile şi cooperativele, exprimându-şi intenţia de a identifica modalităţi concrete prin care ar putea fi transferat know-how-ul de care Israelul dispune către ţara noastră.

Una dintre propunerile E.S. Tamar Samash a fost aceea de a găsi o variantă pentru acordarea de burse studenţilor români din agricultură, precum şi trimiterea unor delegaţii de experţi din Israel în România pentru a identifica nevoile ţării noastre, pentru ca ulterior să fie propuse soluţii concrete de cooperare.

Ministrul Agriculturii i-a prezentat Ambasadorului Statului Israel şi proiectul privind constituirea corpului ataşaţilor agricoli în cadrul ambasadelor României din diferite ţări ale Uniunii Europene şi din ţări terţe, inclusiv în Israel.

În opinia doamnei Ambasador, România are multe avantaje pe care trebuie să le pună mai bine în valoare, între acestea amintind calitatea solului, condiţiile climatice, fructe şi legume dar şi produse de origine animală de foarte bună calitate. În acest sens, ministrul Irimescu a punctat că este foarte importantă asocierea fermierilor în cooperative, pentru a–şi eficientiza exploataţiile şi a le orienta către piaţă.

***

În ce priveşte relaţiile de colaborare între România şi Israel menţionăm că acordul între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru cooperare în domeniul agriculturii, semnat la Ierusalim la 3 august 1998, a fost reînnoit prin semnarea la 24 octombrie 2013 a Memorandumului de Înţelegere între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Statul Israel.

Sursa: madr.ro

„Numele meu este Leontina Prodan, sunt născută în satul Gâlgăul Almaşului, judeţul Sălaj, iar după absolvirea Facultăţii de Studii Economice la Universitatea de Vest Timişoara (1980) am lucrat ca economist până în 1991, an în care am început o afacere în domeniul producţiei de confecţii. Activitatea aceasta o desfăşor şi astăzi având ca segment de piaţă: vestimentaţia şcolară, îmbrăcăminte naturală din in şi cânepă (costume populare), ateliere de promovare a meseriilor şi meşteșugurilor tradiţionale. Între timp am absolvit secţia de Design Vestimentar a Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, iar în prezent sunt masterand în anul II la USAMV Cluj: Agricultură, Schimbări Climatice şi Siguranţă Alimentară.

V-am prezentat aceste detalii pentru a înţelege de ce în 2014 am cultivat in şi cânepă în satul meu, pentru a avea materie primă pentru activitatea firmei. Ştiam despre probleme legate de legislaţie, dar eu doresc să îmi păstrez identitatea şi libertatea de a continua ceea mi-a transmis neamul meu. Am întâmpinat situaţii ridicole până am reuşit să obţin o autorizaţie de cultură a cânepii în sistem gospodăresc, iar mama mea de 83 de ani a făcut faţă tuturor controalelor: Direcţia Agricolă, Brigada Antidrog şi Crimă Organizată!

În anul 2015 având deja experienţă, am crezut că va fi mai uşor, a trebuit să fac aceleaşi demersuri, inclusiv să cumpăr altă sămânţă certificată pentru că cea obţinută de mine nu aveam voie să o folosesc pentru însămânţare. Dar cultura în sistem gospodăresc nu figurează în legislaţie, pentru că în noul PNDR 2014-2020, ŢĂRANUL nu mai există, aşa că suprafaţa mea de cinci arii cultivate cu cânepă a trebuit să o declar lot experimental, folosindu-mă în acest sens de adeverinţa de masterand la USAMV Cluj. Anul acesta, pe 6 august, am organizat la Gâlgăul Almaşului Ziua Cânepii, eveniment la care au participat personalităţi importante din domeniu (76 de profesori, cercetători, investitori), peste 700 de persoane interesate de cultura plantelor tehnice. Reprezentanţii din MADR nu au răspuns invitaţiei noastre.

Prin iniţiativa Drumul inului şi cânepii a Asociaţiei Culturale Tradiţii, Identitate şi Succes (ACTIS – Timişoara), câţiva cultivatori au reuşit să obţină autorizaţii pe suprafeţe mici în judeţul Arad şi Cluj, dar cu foarte mari probleme create de funcţionarii din instituţiile statului: primării, Direcţii Agricole, Direcţia Antidrog, Poliţie, Ministerul Agriculturii.

Cânepa românească este recunoscută în lume, nemţii, spre exemplu, o numeau «fibra de aur» a României. Aproape zilnic primim solicitări din ţară şi din străinătate pentru produse din cânepa noastră. În magazinele naturiste şi supermarketuri se găsesc seminţe şi frunze din China, Franţa, Austria, iar firma Cannah – Salonta produce ulei de cânepă, procesând săptămânal 5 tone de seminţe importate din China şi Franţa. Un alt procesator importă din Austria.

Incompetenţa la cel mai înalt nivel, prin adoptarea legii 143/2000, care interzice culturile de Cannabis fără să menţioneze diferenţa dintre Cannabis sativa şi Cannabis indica, şi a altor acte şi norme de aplicare, au dus la distrugerea în totalitate a unităţilor de procesare (topitorii, filaturii, ţesătorii, staţiuni de cercetare). Lipsa cânepii ca plantă de asolament îngrijorează adevăraţii specialişti agronomi, marginalizaţi în drepturi de opinie şi decizie.

Lipsa de atitudine a Forurilor ştiinţifice (academii, universităţi, institute de cercetare) privind manipularea media prin denumirea drogurilor sintetice Etnobotanice, care nu au legătură nici cu Etno şi nici cu Botanica, este de neînţeles. Denumirea ştiinţifică a cânepii româneşti este Cannabis Sativa. Această plantă este diferită de Cannabis indica prin conţinutul de THC. În actele oficiale ale Ministerului Agriculturii denumirea de cânepă nu este folosită, ci doar cea de plantă holotropă şi halucinogenă, argumentând că «ne-am aliniat armonios la legislaţia europeană» (Elena Tatomir – dir. General MADR).

Sunt mari oameni de ştiinţă ai planetei care susţin importanţa şi necesitatea acestei plante. Îl menţionez aici şi pe savantul japonez Masaro Emoto, care în cartea «Viaţa secretă a apei» (ed. Adevăr divin, pag 140-147) susţine că planeta poate fi salvată de cânepă.

La noi în ţară firma Hofigal este premiată cu aur la Geneva pentru tratarea cancerului pe bază de cânepă, la Cluj CASA BIO a editat cartea „Sănătate multă într-un miez de cânepă“ (Alina Varadi), iar la Lugoj, Virginia Faur, inginer doctor chimist, în cartea «Un brevet de viaţă lungă», la capitolul Cânepa românească nu este drog. Este o plantă-miracol (pag 139-149) ne prezintă o listă cu beneficiile cânepii.

Este nevoie de legi clare şi corecte care să repună în drepturi cea mai veche plantă cultivată pe pământ, de o viziune şi o strategie bine documentată pe cele două direcţii: sistemul industrial şi sistemul gospodăresc (foarte important pentru civilizaţia rurală, adică pentru gospodăria ţărănească). În războiul economic în care am depus armele prin incompetenţă, trădare şi corupţie, putem deveni imbatabili prin respectarea tradiţiilor şi identităţii, prin promovarea valorilor spirituale ale neamului nostru.“

(Leontina Prodan)

Este tânăr, bine instruit și face parte din guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș. Mai precis, este ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Potrivit propriului CV, încă din 1990 Achim Irimescu a lucrat la Ministerul Agriculturii în funcția de consilier superior, iar între decembrie 1998 și noiembrie 2015 a lucrat la Reprezentanța Permanentă a României la UE în Bruxelles, fiind reprezentantul României la Comitetul Special pentru Agricultură. Singura „pauză“ de la funcțiile europene a luat-o în perioada mai 2012 – februarie 2014, când a lucrat ca secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Iar din noiembrie 2015 Achim Irimescu este ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

– Domnule ministru, pentru început v-aș întreba ce aduce nou anul 2016 pentru agricultura românească?

– Practic, anul 2016 aduce aplicarea efectivă a Politicii Agricole Comune conform reformei propuse de Guvernul Cioloș în contextul în care 2015 a fost un an de tranziție. Și spun asta deoarece anul trecut inclusiv încălcarea anumitor cerințe europene a fost privită cu o oarecare flexibilitate de oficialii UE. Deci anul 2016 va însemna deja cerințe mai riguroase în contextul european. Totuși, vestea bună pentru producătorii agricoli români este că, de la an la an, banii veniți de la Uniunea Europeană sunt tot mai mulți, iar în 2016 se atinge maximul plafonului de bani acordați agriculturii prin plățile directe de la aderarea României la UE. Astfel, dacă în 2015 suma acordată a fost de 1,5 miliarde de euro, anul acesta România va primi peste 1,7 miliarde, sumă pe care o găsesc foarte impor­tantă și care, cred eu, va aduce bunăstare în mediul rural.

– Este posibil să fie așa... Dar nu trebuie să uităm că agricultura românească este în pericol să piardă finanțări de 800 milioane de euro din cauza absorbției deficitare a fondurilor europene. Problemă caracteristică, de altfel, întregii economii românești. Ce se întâmplă? Nu avem curaj, nu avem management? Și vă pun această întrebare prin prisma faptului că dumneavoastră ați lucrat chiar în „creierul“ UE, la Bruxelles.

– Cauzele sunt multe... Aș enumera numai câteva... În primul rând este vorba de problema cofinanțării, a accesului greu la credite. Să nu uităm că la început aveam dobânzi mari, de circa 15%. Acum au scăzut dobânzile, dar accesul la credite este în continuare dificil. Se cer garanții și alte multe lucruri care îngreunează enorm creditarea. A doua cauză, în opinia mea, este dificultatea cu care AFIR a gândit lucrurile... Vreau să spun că la birocrația europeană s-a mai adăugat cea autohtonă – ștampile peste ștampile, hârtii peste hârtii... În plus, am asistat la discuții la Bruxelles în care reprezentanții României anunțau cu emfază cum au recuperat sute de milioane de euro de la beneficiarii noștri. Sigur, sunt oameni care greșesc cu intenție sau fără intenție și care au încălcat cerințele europene sau naționale și din cauza asta mulți bani sunt pierduți. Și eu, ca autoritate, nu pot să mă bucur din această cauză. Pentru că, oricum ar fi, după cum dumneavoastră ați remarcat, trebuie să dăm 800 de milioane de euro înapoi, la care se adaugă și penalizări de vreo 600 de milioane, iar cea mai mare parte vine prin AFIR... Pur și simplu, ca român, nu pot să mă bucur că banii sunt returnați la Bruxelles. Sigur, cauzele sunt mai multe... Au fost și situații în care, din temerea funcționarilor noștri să nu greșească, s-a creat un concept care a fost preluat de Comisia Europeană, și mă refer aici la crearea de „condiții artificiale“. Și de aici s-a ajuns la absurditatea în care doi frați – unul care vrea să acceseze fonduri pentru un proiect de producție primară și al doilea frate pe producție secundară, sunt încadrați la „condiții artificiale“ și li se refuză finanțarea sau li se solicită ulterior returnarea banilor, ceea ce e și mai grav.

– Recent, Ministerul Agriculturii a anunțat crearea unei noi grupe de produse. Este vorba de brandul „Produsele Montane“. Mai concret, despre ce este vorba?

– Dacă vă uitați la produsele europene veți vedea că scrie pe etichetă „lapte produs în Alpi“, „lapte produs în Tirol“, la care prețul este substanțial mai mare decât la celelalte produse similare, dar și calitatea este excepțională. Știm cu toții că un lapte care a fost produs de vaci care au păscut pe pășunile alpine, fără poluare, cu flora caracteristică – naturală 100%, este de o calitate extraordinară. Este păcat ca niște produse care sunt realizate în niște zone care practic sunt ecologice, chiar dacă nu sunt certificate ca atare, să nu se poată vinde cum merită  – mă refer aici la calitatea deosebită, pentru că pe ele pur și simplu nu se menționează originea... Și nu mă refer aici doar la produsele lactate, ci și la toate produsele obținute în zonele montane, inclusiv carne, ouă, legume sau fructe. Discuțiile pe această temă au fost inițiate la Bruxelles de actualul premier, Dacian Cioloș. Iar în forurile europene toate discuțiile au vizat o categorie de producători – producătorii mici din țările montane care sunt afectați, printre altele, de dispariția cotelor la produsele lactate, dar și de globalizare. În plus, se știe că în sectorul agricol cea mai defavorizată zonă este tocmai zona montană. Și atunci, dacă nu vrei ca băștinașii să părăsească zonele montane, este clar că trebuie să faci ceva pentru acești producători. De exemplu, am văzut producători în Franța care, la 2.200 m, aveau 300 de vaci... Ferma foarte modernă, numai inox și gresie, iar aici se producea o brânză excepțională, un produs maturat cu mucegaiuri care se vindea la un preț de peste 15 euro/kg și care era extrem de căutat la nivel local. Acești producători reușeau să-și vândă marfa pentru că ea avea pe etichetă precizat că este „produsă în vârful muntelui“. Iar produsele erau foarte apreciate și căutate.

– La sfârșitul anului trecut am auzit că programul „Cornul și Laptele“ s-a transformat în „Banana și Laptele“... Sună puțin ca o glumă... De ce a fost nevoie de o astfel de „conversie“? De ce banane?

– Practic, au fost două scheme. Schema „Fructe și legume“ și schema „Lapte în școli“. Cele două scheme s-au unificat acum pentru că au același scop – să ajungă la copiii noștri produse sănătoase. Iar la momentul la care s-a discutat ce e bine să dai unui copil, specialiștii au spus că banana este cea mai hrănitoare. Iar discuția s-a purtat la nivel european pentru că toate țările UE au astfel de programe, chiar dacă unele țări nu apelează la fondurile europene pentru hrana copiilor în școli. În plus, bananele sunt cultivate în mai multe țări europene precum Cipru, Spania sau Grecia. Dar asta nu înseamnă că bananele vor înlocui merele, de exemplu. România are tot interesul să-și promoveze produsele românești...

– Domnule ministru, faceți parte dintr-un guvern tehnocrat. Vă întreb, la finalul interviului, cum văd tehnocrații de la Bruxelles agricultura românească?

– Foarte simplu... Din toate discuțiile care au fost la nivel european, România e percepută cu o agricultură de slabă performanță. De ce? Pentru că, pe lângă fermele mari care sunt și performante, avem un număr foarte mare de ferme mici. Dacă ne uităm la cifre, acestea ne spun că 85% dintre fermele românești sunt până în 5 ha... În acest context sigur că performanța unei ferme este clar legată de dimensiunile fermei respective. Nu poți discuta de performanță la o fermă de 2-3 ha la cultura mare. În aceste condiții poți cultiva legume sau produse cu valoare adăugată mare. Dar aceasta este o altă discuție... În acest context la UE, noi figurăm ca performanță cu valori foarte scăzute. De exemplu, la lapte noi figurăm cu o medie de 4 tone pe cap de vită.  Germania are o medie de 8 tone... Danemarca, 9 tone... Per total totuși, dacă la performanță nu stăm prea bine, la calitatea produselor pot spune că stăm bine... Pe o scară a valorilor, dacă vorbim cantitativ, e clar că suntem plasați în partea de jos  a „clasamentului“. Calitativ suntem plasați sus...

Bogdan Panțuru

Achim Irimescu nu mai este secretar de stat începând cu data de 6 ianuarie 2014, potrivit unor surse din cadul MADR.

Din 1 februarie 2014, Achim Irimescu își va relua activitatea la Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles pe postul pe care îl ocupa înainte de luna mai a anului 2012.

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti