ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jun 2021

Aplicarea ștampilei pe documente este voluntară și nu obligatorie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) reamintește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) și solicitanților de fonduri europene nerambursabile că aplicarea ștampilei ca modalitate de autentificare a documentelor și înscrisurilor este voluntară și nu reprezintă un motiv pentru respingerea documentelor sau documentațiilor depuse la instituții și autorități publice.

Baza legală pentru eliminarea ștampilei pentru persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat și entitățile fără personalitate juridică este Ordonanța Guvernului 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative – Articolul V (OUG 17/2015), iar pentru autoritățile și instituțiile publice este ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 – privind Codul administrative – articolul 627 (OUG 57/2019).

Interdicția respingerii documentelor fără ștampilă de către autoritățile și instituțiile publice este întărită și de prevederea OUG 17/2015 conform căreia ”Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.

AFIR este una dintre primele instituții publice care a implementat mecanisme electronice on-line de preluare și de procesare a documentațiilor de lucru, în speță a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR 2020. Acest mecanism este funcțional încă din anul 2018, astfel încât pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativității ștampilării documentelor este doar una dintre măsurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene

AFIR are, de asemenea, capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii PNDR 2020 să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu instituția.

În acest sens, precizăm că pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018.

În urma demersurilor făcute, o serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS).

Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.

Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

Beneficiarii sprijinului forfetar pot solicita AFIR suspendarea contractului ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19

Beneficiarii submăsurilor 6.1, 6.2, 6.3 şi 19.2 pot solicita Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) recunoașterea circumstanței excepționale care duce la necesitatea suspendării contractului de finanțare. Solicitarea se va face justificat prin documente și doar în situația în care durata de implementare a planului de afaceri propus prin proiect nu poate fi prelungită.

AFIR precizează că beneficiari submăsurilor 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, au un termen maxim de implementare a planului de afaceri ce variază între 36 și 60 de luni de la data deciziei de acordare a sprijinului (conform art. 19 alin.(4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013), în funcție de tipurile de investiții.

„Acordarea posibilității de suspendare a contractului este un demers concret care vine în sprijinul beneficiarilor PNDR afectați de restricții impuse de pandemie. Am avut toată susținerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar de la Comisia Europeană am primit clarificări care ne-au permis să oferim această posibilitate beneficiarilor noștri. Completarea ordinului MADR oferă Agenției instrumentele necesare pentru a analiza circumstanțele excepționale determinate de măsurile impuse pe timpul stării de alertă și pentru a aproba suspendarea contractului sau deciziei de finanțare, acolo unde este cazul.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Solicitarea beneficiarilor poate fi transmisă on-line sau la sediul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) și trebuie însoțită de documente care justifică cauzele ce conduc la măsura suspendării și prin care se demonstrează măsurile întreprinse de aceștia în sensul depunerii tuturor diligențelor pentru desfășurarea activității finanțate.

Documentele justificative menționate pot fi, după caz, decizii oficiale ale autorităților privind restricțiile care afectează activitatea beneficiarului – de exemplu, interzicerea organizării sau limitarea desfășurării activității propuse prin planul de afaceri sau a activităților interconectate, de care depinde activitatea propusă în planul de afaceri.

Un alt tip de document ar putea fi unul din care să rezulte perturbarea activității ca urmare a situației excepționale – de exemplu, lipsa forței de muncă din partea contractorilor sau a întârzierilor în furnizarea de echipamente/ utilaje, imposibilitatea obținerii documentelor emise de autorități ca urmare a suspendării activității, izolarea la domiciliu, carantina.

La data încetării suspendării, contractul de finanțare își reia cursul, iar părțile sunt repuse în drepturi, durata de valabilitate prelungindu-se automat cu perioada aferentă suspendării, în limita duratei maxime de eligibilitate a cheltuielilor FEADR prevăzute de art. 65 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/ 2013, cu modificările și completările ulterioare.

Baza legală pentru acest demers este Ordinul MADR nr. 67 din 22.03.2021 pentru completarea OMADR 181/ 2020 privind stabilirea unor proceduri pentru implementarea PNDR 2020 și care poate fi consultat pe site-ul AFIR, în cadrul secțiunii Informații utile – Acte normative.

Sursa: afir.info

Peste 8.600 de femei antreprenor au primit 360 de milioane de euro finanțare nerambursabilă prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 proiectele dezvoltate de 8.610 beneficiari femei, cu fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 360 de milioane de euro.

Cele mai multe investiții, ale căror reprezentanți legali sunt femeile, sunt finanțate prin intermediul submăsurii 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri). Astfel, 164 de milioane de euro au fost acordate către 4.000 de femei care s-au instalat ca tineri fermieri.

Pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3), AFIR a acordat finanțare în valoare totală de aproximativ 58 milioane de euro pentru 3.857 de beneficiari femei.

Pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole și pomicole, AFIR a finanțat investiții realizate de 275 de femei. Valoarea totală a proiectelor finanțate în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a este de 92 de milioane de euro.

Sprijin pentru înființarea de activități non-agricole în zone rurale (pensiuni agroturistice, ateliere meșteșugărești, coafor, servicii diverse) au obținut 362 de femei, în cadrul submăsurii 6.2. Valoarea totală a investițiilor non-agricole finanțate de AFIR se ridică la 22,4 milioane euro.

Tot prin PNDR 2020, au primit sprijin financiar pentru crearea şi dezvoltarea în mediul rural de activități non-agricole 112 femei, valoarea finanțărilor obținute fiind de peste 20 de milioane de euro. Aceste finanțări acordate prin submăsura 6.4 au acoperit investiții foarte diverse, de la pensiuni agroturistice, cabinete veterinare, fabricarea produselor textile, activități meșteșugărești și până la service-uri auto.

De la demararea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în martie 2015 și până în prezent, AFIR a primit 73.990 de cereri de finanțare a investițiilor în agricultură și în mediul rural în valoare de peste 9,7 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 66.505 de contracte de finanțare cu beneficiarii PNDR, cu o valoare de 5,67 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR se ridică la 7,12 miliarde de euro, ceea ce duce gradul de absorbție a PNDR 2020 la peste 75% din fondurile alocate de Uniunea Europeană.

Sursa: afir.info

AFIR: 30 de noi proiecte vor primi finanţare pentru investiţii în infrastructura de irigaţii

Un număr de 30 de noi proiecte vor primi finanţare din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, în valoare totală de 30 de milioane de euro, beneficiarii eligibili fiind Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR a publicat Raportul de selecţie intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice“ componenta infrastructură de irigaţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanţare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro. În perioada aferentă acestei etape lunare, 1-30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investiţii în infrastructura secundară de irigaţii, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finanţare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro“, menţionează AFIR într-un comunicat.

S-au solicitat peste 624 de milioane de euro

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea şi adaptarea infrastructurii de irigaţii au fost depuse 632 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării şi selecţiei cererilor de finanţare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigaţii peste 222 de milioane de euro. Potrivit AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigaţii sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile şi poate achiziţiona echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat). Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi/sau racordarea la utilităţi, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Un exemplu…

Un exemplu de proiect selectat pentru finanţare este cel depus de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Mărculeşti SPPA (OUAI Mărculeşti), din judeţul Călăraşi, pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Suprafaţa propusă pentru irigare prin proiect este de 2.908 hectare. Din valoarea totală a proiectului de 1,42 milioane de euro, valoarea eligibilă şi finanţată reprezintă un milion de euro. Conform cererii de finanţare depuse la AFIR, beneficiarul finanţării PNDR va reabilita staţia de punere sub presiune (SPPA) din punct de vedere arhitectural şi structural – tencuieli, tâmplărie, acoperiş etc., va înlocui trei pompe (din şapte existente), va reface instalaţiile hidromecanice, va înlocui echipamentele electrice şi de automatizare şi va monta un debitmetru. De asemenea, beneficiarul va reabilita căminul de vane din zona staţiei de punere sub presiune şi din zona lizierei (capace acces, vane), va reface capacele de acces în căminul de ramificaţie, va monta hidranţi. Tot prin proiect, beneficiarul a propus achiziţionarea unui pivot remorcabil (echipament pentru irigat) cu lungimea de 400 metri.

(I.B)

Anul 2021 a început cu vești bune! Iată care sunt și cui se adresează

După o perioadă destul de confuză, începutul anului 2021 se arată darnic cu fermierii români. Despre ce este vorba? Ei bine, fondurile europene încep să prindă contur și să se clarifice tot mai mult, după anii caracterizați de ambiguitate și la nivelul fondurilor europene.

În anii de tranziție 2021-2022 vor fi deschise prin Agenția  pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)  linii de finanțare dintre care amintim submăsurile: 4.1, 4.1a, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 16.4, 17.1, potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, citat de Agro TV. Aceste linii de finanțare se adresează mai multor domenii de interes pentru fermierii români, submăsura 4.1, având însă linii distincte de finanțare pentru legumicultură. Mai exact, explică Păunel, aceste linii de finanțare vor fi dedicate pentru: modernizare, construcție, reconstrucție spații protejate, investiții în procesare și marketing, depozitare, sortare, ambalare, etichetare și transport legume, investiții în irigații, achiziții de echipamente și utilaje noi pentru tinerii fermieri români.

De la 70.000 de euro

Tot tinerilor fermieri sunt alocați și banii aferenți submăsurii 6.1, pentru Instalarea tânărului fermier, prin care se alocă între 70.000 și 100.000 de euro pentru fiecare tânăr fermier ce pornește la un astfel de drum deloc ușor, dar frumos.

Totodată, reamintim că, prin mecanismele de Tranziție, Convergență și Instrumentul de Reconstrucție Europeană (ERI), sunt disponibile și fondurile pentru finanțarea agriculturii autohtone în anii 2021 și 2022. Și aici vorbim de aproape 3,2 miliarde de euro, bani pe care ar fi păcat să nu îi obținem.

Este foarte important de știut că în perioada 2021-2022, până la noile regulamente și ghiduri de la Bruxelles, ghidurile de accesare rămân cele din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020). Practic, toți cei care doresc astfel de fonduri vor lucra după programul 2014-2020, condițiile de accesare a banilor fiind aceleași și pentru proiectele perioadei de tranziție 2021-2022.

De asemenea, este important de menționat că doar în acești doi ani de tranziție – 2021 și 2022 – se pot accesa finanțări de până la 90%. Potrivit consultantului Marian Vișu-Iliescu, cei care doresc o astfel de finanțare trebuie să se grăbească pentru că „nu o vor mai putea obține decât în acești doi ani“. „Începând cu 2023 se va reduce cota de finanțare, iar singurele care vor avea avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%“, atrage atenția expertul Marian Vișu-Iliescu.

Ce abatoare își vor continua activitatea și în acest an

Vești bune sunt și pentru cei care dețin centre de sacrificare pentru păsări și iepuri la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar deoarece își vor putea desfășura activitatea și în acest an.

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizeză cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obţinută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantităţi mici de carne de pasăre de către un producător care are producţie anuală de maximum 10.000 de păsări. Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce priveşte producerea şi comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

Prin legislația națională realizată de ANSVSA a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obţinută în ferma proprie, cu o producţie de până la 10.000 de capete pe an. Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul. Potrivit reglementărilor în vigoare, la nivelul fermei sau exploataţiei carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obţinută într-un centru de sacrificare păsări şi/sau iepuri – o unitate cu spaţii şi dotări corespunzătoare în care se desfăşoară activităţi pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA judeţene pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea şi să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislația în vigoare. Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară. În acest moment, în România există 24 de centre funcționale de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale. 

Simona Nicole David

Se deschide o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

În cazul în care, solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puţin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanţare, este emis de autorităţile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Fonduri europene pentru abatoare de capacitate mică - zona montană

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

AFIR anunță lansarea sM 6.1 diaspora și prelungirea sesiunii sM 4.2 - abatoare în zona montană

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunţă lansarea în perioada 04 ianuarie - 04 mai 2021 a primei sesiuni din 2021 de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - diaspora din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 6.1 este de 25 de puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

  • 70 de puncte (04 ianuarie – 04 februarie 2021);
  • 55 de puncte (5 februarie - 4 martie 2021);
  • 40 de puncte (5 martie – 4 aprilie 2021);
  • 25 de puncte (5 aprilie – 4 mai 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 diaspora, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 04 ianuarie 2021, ora 09:00


Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă submăsurii 4.2 - abatoare în zona montană - a fost prelungit până la 31 martie 2021, ora 16:00.

Depunerea Cererilor de finanțare a început din data de 13 iulie 2020.

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană este de 10 puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

  • 45 de puncte (13 – 31 iulie 2020);
  • 40 de puncte (1 – 31 august 2020);
  • 30 de puncte (1 – 30 septembrie 2020);
  • 25 de puncte (1 – 31 octombrie 2020);
  • 20 de puncte (1 – 30 noiembrie 2020);
  • 10 puncte (1 decembrie 2020 – 31 martie 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului aferent sM 4.2.

Sursa: afir.info

Plăți de 7 miliarde de euro în conturile beneficiarilor PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat și a efectuat până în prezent plăți de 7 miliarde euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, gradul de absorbție al PNDR 2020 a ajuns la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite, peste 3,6 miliarde euro au fost efectuate pentru proiectele de investiții în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, pentru acțiunile și investițiile Grupurilor de Acțiune Locală, pentru investiții de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

Prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au fost efectuate plățile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde euro.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, 28.326 de fermieri au beneficiat prin AFIR de plăți în valoare de 217,7 milioane euro. De asemenea, 11.320 de tinerii fermieri au primit, până în prezent, fonduri totale de peste 428 de milioane euro.

Tot prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.132 de investiții de utilitate publică pentru care AFIR a plătit autorităților publice locale fonduri nerambursabile de peste 951,5 milioane euro.

Pentru procesarea produselor agricole au fost contractate 686 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea finanțărilor nerambursabile plătită fiind de peste 198,4 milioane euro.

Valoarea plăților efectuate de AFIR către Grupurile de Acțiune Locală (GAL) se ridică la 356,6 milioane euro. Plățile au avut ca scop acordarea de sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL și sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare.

Pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, 2.480 de fermieri au beneficiat de fonduri europene nerambursabile de peste 731,9 milioane euro. Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice au contabilizat plăți de 374,7 milioane euro, bani plătiți pentru 828 contracte de finanțare.

Doar în ultimul an, până în prezent, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 1,4 miliarde euro către fermieri. În aceeași perioadă, instituția a plătit 166 milioane euro autorităților locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală au beneficiat, prin subprogramul LEADER, de plăți în valoare de 86,3 de milioane euro.

Având în vedere evoluția ultimului an, directorul general al AFIR, Mihai MORARU a precizat următoarele: „Contextul actual, epidemiologic, economic, dar și condițiile naturale precum seceta, au adăugat o complexitate foarte mare demersurilor pe care AFIR le-a avut de făcut pentru a asigura o absorbție totală a fondurilor nerambursabile. Ținta de plăți asumată de către AFIR pentru 2020, în perspectiva unui an fără situații de forță majoră sau criză climatică, a fost în octombrie 2019, de 1 miliard de euro. Agenția a reușit nu doar să îndeplinească acest obiectiv, dar l-a și depășit, fapt ce nu ar fi fost posibil fără implicarea și profesionalismul atât al beneficiarilor PNDR 2020, cât și al experților AFIR de la nivel central, regional și județean”.

Tot în acest an financiar, au fost transferate procesatorilor 65,8 de milioane euro, iar antreprenorilor 27,3 de milioane de euro.

Sursa: afir.info

Adrian Oros: În acest an, România a atras peste 2 miliarde de euro pentru agricultură

România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro, bani care iniţial au fost acordaţi din bugetul de stat, urmând să fie rambursaţi la începutul anului viitor de Comisia Europeană, a declarat, vineri, ministrul Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"În acest an, în ţară au intrat peste două miliarde de euro bani europeni atraşi de structurile din subordinea Ministerului Agriculturii, bani care în prima fază sunt cheltuiţi de stat şi apoi banii sunt rambursaţi", a declarat ministrul agriculturii.

Potrivit ministrului Adrian Oros, avansurile sunt plătite până pe 30 noiembrie, iar restul după 1 decembrie, din bani de la bugetul de stat, iar la începutul anului viitor această sumă este rambursată, de regulă pe 5 - 6 ianuarie.

De asemenea, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit până acum 656 de milioane de euro, cea mai mare sumă plătită în ultimii ani, depăşind ţinta de 550 milioane de euro, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat începând de vineri, de la ora 0:00, suma de 135,4 milioane de euro pentru un număr de 30.005 fermieri, în cadrul schemelor de plăţi directe aferente anului 2020 şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. 

Legume on-line de la tinerii fermieri finanțați prin PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

„Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge.

Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.”

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Sursa: afir.info

PNDR: Autoritățile au semnat proiecte pentru 91,44% din suma alocată, dar... S-au finalizat investiții de numai 7,75% din banii primiți de la UE (IV)

Autoritățile publice din mediul rural au avut la dispoziție, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, fonduri europene în valoare de 1,428 miliarde euro. Suntem în ultimul an din actualul exercițiu financiar european și e bine să cunoaștem cam în ce punct ne situăm cu absorbția banilor europeni. Și am putea trage pentru început două concluzii: la proiecte finalizate, primăriile stau catastrofal; la număr de proiecte contractate, aflate așadar în curs de derulare, situație este bună. Chiar spre foarte bună!

Primăriile din mediul rural au avut la dispoziție mai multe instrumente financiare prin care puteau atrage fonduri europene pentru dezvoltarea localităților. Unul dintre acestea, derulat prin intermediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), respectiv, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a fost Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin care autoritățile locale au avut acces la fonduri pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare, modernizarea drumurilor locale, construirea școlilor și grădinițelor, precum și a centrelor sociale, renovarea patrimoniului cultural, refacerea fondului forestier etc. Ei bine, la sfârșitul lunii mai, doar 7,75% din banii alocați au fost învestiți realmente în anumite obiective deja finalizate, date în folosință. Să recunoaștem, având în vedere că anul acesta este ultimul din exercițiul financiar-bugetar 2014-2020, situația este una cât de poate de... îi zicem pe șleau, să înțeleagă toată lumea... proastă!

Veți spune că lucrurile nu stau deloc astfel având în vedere că 91,44% din cota alocată a fost contractată prin 1.607 proiecte (1.306,305 milioane de euro), care înseamnă tot atâtea investiții în comunele României. Da, dar e posibil ca multe dintre acestea să nu poate fi terminate în graficul îngăduit (prelungire până în 2022 sau 2023) și România fie va pierde o parte din bani, fie va plăti penalizări consistente. În cel mai bun caz, Uniunea Europeană va accepta reportarea sumei pentru perioada 2021-2027.

Investiții transferate din exercițiul financiar anterior

Apropo de îngăduința de care ne-am bucurat din partea forurilor europene, România a primit aprobarea de a transfera câteva sute de proiecte din exercițiul bugetar 2007-2013 în perioada financiară 2014-2020. A fost vorba tot despre proiecte nefinalizate la termen. Autoritățile au numit această operațiune „proiecte transferate prin procedura de tranziție.“ Atenție, nici măcar acestea nu au fost finalizate în totalitate:

  • Submăsura 7.2, apă/canal: 66 de proiecte, în valoare de 54,86 mil. euro, din care 44 de investiții, în valoare de 27,45 mil. euro, sunt finalizate, iar 1 proiect (1,53 mil. euro) a fost reziliat;
  • Submăsura 7.2, infrastructura rutieră locală: 141 de proiecte, în valoare de 81,711 mil. euro, din care au fost finalizate 115 de investiții, în cuantum de 51,356 mil. euro;
  • Submăsura 8.1, împăduriri, 10 proiecte, în valoare de 0,562 mil. euro, niciunul finalizat.

Submăsura 7.2, alocare de 1.108, 881 milioane de euro

Beneficiarii acestei submăsuri puteau fi primăriile, asociațiile intercomunitare și ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creșe, after-school). Obiectivele constau în crearea infrastructurii de interes local care să contribuie la diminuarea tendințelor de declin social și economic, la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale și stoparea fenomenului de depopulare, prin reducerea decalajelor rural-urban. În ce punct ne aflăm astăzi cu aceste investiții în infrastructura rutieră, de utilități, educațională, socială și culturală din mediul rural vedem din cifrele următoare:

A) Investiții în infrastructură apă/apă uzată

  • proiecte depuse: 501, în valoare de 726,335 milioane euro;
  • proiecte selectate: 335, în valoare de 476,597 milioane de euro;
  • proiecte contractate: 306, în valoare de 427,977 milioane de euro;
  • proiecte finalizate: 10, în valoare de 9,8 mil. euro.

B) Apă/apă uzată, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării

r 12 proiecte depuse, în valoare de 16,11 mil. euro, din care contractate sunt 11, în valoare de 14,47 mil. euro, dar niciunul nu este finalizat.

C) Infrastructură rutieră de interes local

  • proiecte depuse: 972, în valoare de 1.002,998 milioane de euro;
  • proiecte selectate: 489, în valoare de 510,942 milioane euro;
  • proiecte contractate: 480, în valoare de 493,356 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 71, în cuantum de 68,469 mil. euro.

D) Infrastructură de interes local ITI Delta Dunării

  • 30 de proiecte depuse, în valoare de 28,748 mil. euro, din care contractate 29, în valoare de 27,694 mil. euro.

E) Infrastructură educațională și socială

  • proiecte depuse: 444, în valoare de 168,742 mil. euro;
  • proiecte selectate: 325, în valoare de 121,037 mil. euro;
  • proiecte contractate: 313, în valoare de 115,744 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 36, în cuantum de 11,627 mil. euro;
  • proiecte reziliate: 1, în valoare de 0, 412 mil. euro.

F) Infrastructură educațională și socială ITI Delta Dunării

r 11 proiecte depuse, în valoare de 3,781 mil. euro, din care contractate 9, în valoare de 2,818 mil. euro.

Submăsura 7.4: zero lei accesați

Submăsura 7.4 a avut o alocare de 13,762 mil. euro. Ea s-a constituit în sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale și a infrastructurii aferente. Până în mai 2020 nu a fost depus niciun proiect în cadrul acestui instrument financiar.

Submăsura 7.6: 108,74% proiecte contractate, 10,58% investiții finalizate

Investițiile sprijinite în cadrul acestei submăsuri țin de protejarea patrimoniului cultural sau/ și de realizare a investițiilor pentru conservarea moștenirii de interes local, a așezămintelor monahale, inclusiv a modernizării așezămintelor culturale. Suma alocată s-a ridicat la 188,010 mil. euro:

  • proiecte depuse: 912, în valoare de 304,396 mil. euro;
  • proiecte selectate: 661, în valoare de 211,735 mil. euro;
  • proiecte contractate: 651, în valoare de 207,192 mil. euro;
  • proiecte finalizate: 92, în valoare de 20,855 mil. euro;
  • proiecte reziliate: 4, în valoare de 0,723 mil. euro.

Pentru ITI Delta Dunării (9 mil. euro rezervate) s-au depus 27 de proiecte, în valoare de 8,405 mil. euro, și au fost contractate 25 de proiecte, în valoare de 7,051 mil. euro.

Submăsura 8.1, absorbție sub așteptări

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri se referă la: creșterea suprafeței ocupate de păduri la nivel național; acoperirea costurilor lucrărilor de înființare a plantației, a celor de întreținere a plantațiilor pe o perioadă de maximum 6 ani până la închiderea stării de masiv; acoperirea costurilor determinate de efectuarea a două lucrări de îngrijire a arboretelor după închiderea stării de masiv; acoperirea pierderilor de venit agricol pentru o perioadă de 12 ani pentru suprafața împădurită. Deși o țară întreagă se vaită de defrișări masive, este foarte curios că potențialii beneficiari (deținătorii publici și privați de teren agricol și neagricol și forme asociative ce dețin teren agricol și neagricol) nu s-au dat peste cap să utilizeze fondurile nerambursabile. Procentul de proiecte contractate (9,16%) este unul de-a dreptul ridicol.

Submăsura a avut o alocare totală de 106,801 mil. euro. Până în luna mai 2020, situația depunerii proiectelor era una deplorabilă și aproape de neînțeles:

  • proiecte depuse: 98, în valoare de 19,305 mil. euro (18,07%);
  • proiecte selectate: 68, în valoare de 10,638 mil. euro (9,96%);
  • proiecte contractate: 63, în valoare de 9,972 mil. euro (9,16%);
  • proiecte finalizate: niciunul.

Maria BOGDAN

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului pentru Submăsura 9.1a

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului Solicitantului pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, secțiunea Investiții PNDR.

Odată cu publicarea acestei versiuni, Ghidul solicitantului a suferit câteva modificări care au ca scop corelarea prevederilor procedurale interne cu legislația în vigoare și, totodată, simplificarea procesului de depunere a Cererii de finanțare.

Totodată, a fost eliminată și obligativitatea ștampilării documentelor, conform HG 226/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Spre deosebire de sesiunile precedente, solicitantul nu mai este obligat să depună cazierul judiciar și certificatul de atestare fiscală, aceste documente fiind obținute de AFIR prin consultarea bazei de date a celor două instituții emitente, în baza protocoalelor semnate și cu acordul beneficiarului. Solicitarea acestor documente la dosarul Cererii de Finanțare se va face doar în situația în care AFIR nu poate obține aceste documente din baza de date.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile HG 226/2015, cu modificările și completările ulterioare, un solicitant poate depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Submăsura 9.1a are ca scop sprijinirea înființării grupurilor de producători în sectorul pomicol și, în consecință, o mai mare coordonare a producției pentru a face față unei piețe concurențiale.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1a grupurile de producători din sectorul pomicol constituite conform legislației specifice în vigoare, care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole, deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect, se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014. Încadrarea în categoria IMM se va demonstra de către solicitant doar la momentul depunerii cererii de finanțare, acesta nefiind obligat să mențină acest statut pe perioada derulării contractului de finanțare.

Sunt, de asemenea eligibile și grupurile de producători care au obținut recunoaștere pentru produse și/sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, dar și prin submăsura 9.1a. În acest caz sprijinul se va acorda pe baza Valorii Producției Comercializate (VPC) aferente produselor/grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1a.

Grupurile de producători care au în componență un fost membru al unei organizații de producători (OP) din sectorul fructelor şi legumelor (sprijinite prin Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA) sunt eligibile doar dacă membrul respectiv a renunțat la această calitate înainte de 1 ianuarie 2014 sau dacă grupul care solicita sprijinul prin intermediul acestei submăsuri este recunoscut pentru un produs, produse sau grupa de produse diferite față de organizația din care provine membrul OP.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/an.

Sursa: afir.info

În ce mod au utilizat fermierii români fondurile europene prin PNDR (II)

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră, ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”

Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole“

Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv, 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“

Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro) care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro. (Va urma).

Maria Bogdan

AFIR: Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din Romania și mulțumește celor 4.355 de beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat și primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol!

Ziua Mondială a Albinei însemnă recunoașterea importanței albinei și a nevoii de a proteja această specie atât de importantă pentru ceea ce înseamnă viața pe Terra.

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat 4.355 de proiecte de investiții în sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 3.728 de proiecte cu o valoare publică contractată de 55,8 milioane euro.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 616, cu o valoare publică contractată de 24,7 milioane euro.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 4 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 1 milion euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 4 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 1 milion de euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea unităților de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 8 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finanțare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

POPICA Crinela Alina – întreprindere individulă din Codlea, județul Brașov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupină și amenajare spațiu pentru procesare, condiționare produse apicole”, finanțat prin submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole”. Proiectul a fost contractat în noiembrie 2017 și valoare eligibilă a întregului proiect este de 308 mii euro – diferența dintre finanțarea PNDR și valoarea proiectului a fost asigurată din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizează modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finanțare, solicitantul deținând 235 de familii de albine pe o suprafață de 3.000 mp. Din cantitatea totală de 3.290 kg/ an miere polifloră estimată a fi obținută, în anii 1 – 5 după implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalată la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalată la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucăți (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat în luna iulie 2020.

Sursa: afir.info

Fermierii pot depune cereri de finanţare pentru obţinerea unui sprijin financiar de 70% din valoarea primei de asigurare plătită în sectorul vegetal

Submăsura 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) va fi deschisă în intervalul 11 mai - 30 noiembrie 2020 şi va începe cu sectorul vegetal, iar perioada în care se vor putea depune cererile de finanţare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicată ulterior şi anunţată pe pagina de internet.

Ministerul Agriculturii preciza că sesiunea de depunere a cererilor de finanţare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

"O noutate importantă este faptul că se va organiza o sesiune anuală de primire a cererilor de finanţare, faţă de sesiunea precedentă, când existau sesiuni diferite pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă. Precizăm că, faţă de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de îmbunătăţiri şi simplificări. Astfel, o primă modificare o reprezintă intensitatea unică a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier (solicitantul finanţării), faţă de sesiunea anterioară când intensitatea era calculată în funcţie de dimensiunea exploataţiei asigurate", precizează AFIR.

O altă simplificare se referă la eliminarea obligativităţii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi acceptarea documentelor aferente plăţilor prin POS pentru justificarea plăţii a cel puţin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare. Totodată, a fost simplificată şi Cererea de finanţare, în sensul eliminării obligativităţii de a completa suprafeţele asigurate pentru fiecare parcelă, precum şi a calculului privind dimensiunea economică a exploataţiei.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil în cadrul submăsurii 17.1, solicitanţii trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile eligibile prevăzute de Ghidul solicitantului şi să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanţare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arşiţa, inundaţiile, grindina, îngheţul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torenţiale sau ploile excesive şi de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanţare se numără şi infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Prin intermediul submăsurii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigurărilor şi riscurile asociate bolilor animalelor care figurează în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 şi care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanţare europeană sau naţională.

În cazul producerii unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor acesta trebuie să fie recunoscute în mod oficial de către autorităţile competente din România, menţionează AFIR.

"În contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim în sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submăsuri, care vine cu o serie de simplificări şi avantaje şi îi încurajăm pe toţi să-şi asigure culturile, prin încheierea acestor asigurări, pentru care Ministerul acordă prin PNDR o finanţare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor", a precizat recent ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

În ceea ce priveşte sesiunea organizată anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanţare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, fiind plătite 800 din acestea, diferenţa reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată.

Sursa: Agerpres

Noi beneficii importante pentru fermieri prin submăsura 17.1 ce se va lansa la jumătatea lunii mai 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va relansa la jumătatea lunii mai submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. 

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

Submăsura va fi deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie 2020 și va fi destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 şi culturilor de primăvară pentru campania 2020. Pentru sectorul zootehnic sesiunea va fi disponibilă la o dată ulterioară.

În contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim în sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submăsuri, care vine cu o serie de simplificări şi avantaje şi îi încurajăm pe toți să-și asigure culturile, prin încheierea acestor asigurări, pentru care Ministerul acordă prin PNDR o finanțare de  70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor”, precizează ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Principalele riscuri eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare acoperă fenomenele climatice nefavorabile, inclusiv seceta. De asemenea, alte fenomene climatice nefavorabile acoperite de submăsură sunt: arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

MADR şi AFIR, din analiza pe care au realizat-o la nivelul departamentelor tehnice și prin colectarea unor sugestii ale asociațiilor de fermieri, au realizat îmbunătățiri şi simplificări consistente pentru această sesiune, atât în ceea ce privește fișa măsurii, cât şi condițiile de accesare.

Astfel, acestea vizează:

  • Acordarea unui sprijin de 70% pentru toți fermierii, independent de dimensiunea fermei;
  • Revizuirea procesului de organizare a sesiunilor, prin eliminarea celor două etape aferente culturilor de primăvară, respectiv toamnă și deschiderea unei sesiuni anuale pentru toate tipurile de cultură sau specie.

Totodată, Ghidul solicitantului a fost simplificat semnificativ prin: reducerea numărului de documente obligatorii în cadrul pachetului depus împreună cu cererea de finanțare (de la 7 documente la 4 documente), eliminarea obligativității de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi documente ștampilate, de a completa suprafețele asigurate pentru fiecare parcelă și calculul privind dimensiunea economică a exploatației, precum şi clarificarea posibilității de a prezenta documente aferente plăților prin POS.

În ceea ce privește sesiunea organizată anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanțare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aprox. 1,75 mil euro, fiind plătite 800 din acestea, diferența reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată.

Sursa: madr.ro

AFIR: Utilizarea semnaturii electronice conform OUG 38/2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu AFIR.

Acest lucru este posibil ca urmare a faptului că AFIR a dezvoltat, începând din anul 2018, o serie de mecanisme electronice on-line de preluare și de procesare a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR.

În acest sens, se precizează că pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018. De asemenea, în ceea ce privește întocmirea proiectului, o serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS). Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.

În urma acestor măsuri aplicate de AFIR, la nivelul PNDR s-a observat un impact direct cuantificabil prin reducerea deplasărilor beneficiarilor PNDR la sediile AFIR, precum și prin scăderea cheltuielilor legate de consum de hârtie și de toner, mentenanță echipamente, reducerea timpului necesar pentru semnarea olografă pe flux a acestora și arhivarea ulterioară a celor aproximativ 172.000 de documente semnate electronic până acum.

Având în vedere cele de mai sus, respectiv faptul că s-au reduse costurile cu materiale, consumabile și cheltuielile legate de serviciile poștale, majoritatea documentelor fiind transmise prin e-mail (economie de aproximativ 60.000 euro), că s-a redus considerabil timpul pentru gestionarea și avizarea documentelor (economie de aproximativ 1,2 milioane de euro, calculată la timpul alocat celor 172.000 documente), se poate spune că AFIR a realizat economii financiare de peste 1,2 milioane de euro din 2018 până în prezent.

Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât, aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

Peste 160 de milioane de euro au ajuns la beneficiarii PNDR în primul trimestru al anului 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit în primul trimestru al anului 2020 către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) peste 160 milioane de euro, semnificativ superior față de previziunile de plată stabilite anterior. Sumele plătite de către AFIR reprezintă fonduri europene nerambursabile, acordate prin PNDR 2020 (exclusiv contribuția Uniunii Europene), fără contribuția de la bugetul național.

Din totalul sumelor plătite la nivel național pentru primul trimestru al acestui an, în regiunea 1 Nord-Est Iași au fost efectuate plăți prin Centrul Regional, de 21,3 milioane de euro, iar în regiunea 2 Sud-Est Constanța, de 27,7 milioane de euro. La nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 3 Sud Târgoviște s-au efectuat plăți de 15,9 milioane de euro în primul trimestru, iar prin Centrul Regional 4 Sud-Vest Craiova, AFIR a plătit 23,8 milioane de euro beneficiarilor PNDR.

De asemenea, Centrul Regional 5 Vest Timișoara a efectuat, în primul trimestru al acestui an, plăți în valoare de 14,6 milioane de euro. Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare a plătit suma de 28,8 milioane de euro beneficiarilor săi. În regiunea 7 Centru Alba Iulia, AFIR a realizat plăți prin Centrul Regional în valoare de 13,5 milioane de euro, iar Centrul Regional 8 București-Ilfov a plătit 14,8 milioane de euro beneficiarilor investițiilor finanțate prin PNDR 2020.

De la demararea PNDR 2020 în 2015 și până în prezent, AFIR a plătit 5,58 miliarde de euro (fonduri europene și buget național), ceea ce reprezintă un grad de absorbție de peste 59%.

Sursa: afir.info

AFIR: Măsurile pentru sprijinirea beneficiarilor PNDR ca urmare a pandemiei cu COVID-19

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aplicat de urgență câteva măsuri care vin în sprijinul beneficiarilor proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Aceste decizii vin ca materializare a prevederilor Hotărârii nr. 8 din 12.03.2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, privind aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a Coronavirus și a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 78/ 19.03.2020 privind adoptarea măsurilor necesare pentru desfășurarea activităților specifice implementării tehnice și financiare a măsurilor aferente Programului național de dezvoltare rurală 2014-2020 ca urmare a apariției pandemiei COVID-19.

Astfel, beneficiarii de fonduri europene nerambursabile acordate prin PNDR 2020 care se confruntă cu situații excepționale obiective cauzate de pandemia de COVID-19 (exemplu: lipsa forței de munca din partea contractorilor, izolarea la domiciliu, carantina etc.) și pentru a evita contaminarea cu COVID-19, își pot reorganiza, restructura sau reprograma activitatea care face obiectul finanțării, conform prevederilor din Anexa la Ordinul MADR nr. 78/ 19.03.2020.

Această modificare în implementarea proiectului trebuie să se realizeze doar cu respectarea unor cerințe: notificarea AFIR în acest sens, depunerea spre aprobarea AFIR a unui plan de acțiuni pentru reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activităților în scopul prelungirii perioadei de execuție a contractului. Facem precizarea că pentru reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activității, beneficiarii PNDR 2020 au posibilitatea de a prelungi anumite etape din graficul de implementare, de a reeșalona tranșele de plată, de a majora numărul maxim de 5 tranşe de plată sau de a solicita prelungirea duratei de execuție a contractului fără perceperea penalităților de întârziere.

Dacă beneficiarul PNDR nu poate să-și optimizeze activitatea, conform celor menționate mai sus, poate să solicite AFIR suspendarea prevederilor contractuale pe durata stării de urgență, cu asigurarea, după caz, a valabilității scrisorii de garantare sau a poliței de asigurare a avansului.

Subliniem faptul că primul pas trebuie să fie reorganizarea sau restructurarea și doar dacă nu exsită această posibilitate, beneficiarul să opteze pentru suspendarea contractului de finanțare, care presupune înghetarea activității și a finanțării.

 În contextul în care nivelul de digitalizare al AFIR permite derularea fluxurilor de lucru în mediul on-line, permițând astfel comunicarea cu solicitanții de finanțare și cu beneficiarii exclusiv prin intermediul internetului, Agenția a implementat o soluție informatică alternativă pentru situațiile care privesc proiectele cu depunerea pe suport de hârtie. În principal, această facilitate se adresează Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) pentru implementarea submăsurii 19.2.

 Facem precizarea că accesul în acest spațiu virtual poate fi făcut doar prin invitație transmisă direct de către experții AFIR, în urma solicitării beneficiarului.

Această soluție utilizează o aplicație cloud, dedicată pentru fiecare proiect în parte, modul în care se utilizează fiind detaliat pe pagina de internet www.afir.info, dar și în cadrul unui tutorial simplu, disponibil pe canalul de YouTube: AFIR ROMANIA.

Abonează-te la acest feed RSS