Tehnologia de cultivare a inului de fibră
Fiind o plantă de climat răcoros, zonele favorabile de cultivare a inului de fibră din țara noastră sunt situate în depresiunile intra și sub montane. Zona foarte favorabilă e reprezentată de depresiunile Gheorghienilor, Ciucului și Toplița din Transilvania și depresiunile Dornelor, Rădăuților din nord-vestul Moldovei.
Favorabile sunt și zonele colinare din vecinătatea Carpaților Orientali și Meridionali. O zonă care și-a dovedit favorabilitatea este cea din jurul Mangaliei, datorită umidității relative și a temperaturii moderate determinate de vecinătatea Mării Negre.
Suprafața anuală cultivată cu in fibră de 75.000 ha, în perioada 1975-1989, a excedat zona foarte favorabilă și favorabilă. În dese cazuri suprafețele cu in fibră au fost amplasate pe terenuri mai puțin propice cultivării acestei plante. Faptul că anumite verigi tehnologice nu au fost aplicate în totalitate, producțiile de in fibră din perioada menționată, în raport cu cerințele industriei textile, au fost nesatisfăcătoare atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.
Astăzi suntem în situația când destinul producției de in fibră trebuie reluat la alți parametrii de producție.
Amplasarea culturii
Pentru început, suprafețele cultivate să se facă numai în zonele de cultură foarte favorabile (județele Suceava, Neamț, Harghita).
Inul, având un sistem radicular slab dezvoltat, solicită soluri suficient de profunde, permeabile, cu o bună capacitate de reținere a apei, evitându-se terenurile cu pantă mare afectate de eroziune. Solurile să fie neutre sau slab acide, iar suprafețele destinate inului de fibră să nu revină pe același teren mai devreme de 6-7 ani. Să se evite terenurile îmburuienate cu lolium, pir, costrei și altele.
Se va ține seama de remanența și fitotoxicitatea față de in a erbicidelor aplicate plantei premergătoare. Ca plante premergătoare sunt preferate cerealele de toamnă.
Lucrările solului
Arătura de bază se recomandă a fi executată timpuriu, cât mai uniform. Adâncimea arăturii variază în funcție de profilul solului și planta premergătoare. Și ea poate fi de 20 cm pe solurile puțin profunde și de 25-30 cm pe soluri mai profunde sau pe solurile înierbate (pajiști).
Nivelarea arăturii înainte de venirea iernii constituie un avantaj pentru pregătirea patului germinativ mai timpuriu în primăvară. Pregătirea patului germinativ în cele mai bune condiții, pentru o sămânță mică, este o condiție esențială pentru o cultură reușită. Prin folosirea combinatorului, vom avea un „pat tare“ și o „plapumă moale“, favorabile germinării și răsăririi uniforme a semințelor, cu efecte favorabile în realizarea unei culturi cu densități uniforme pe unitatea de suprafață, iar pe viitor asigurând o uniformitate a lungimii tulpinilor și a maturării plantelor.
Aplicarea îngrășămintelor
Pretențiile inului față de azot sunt reduse, dar poate suferi atât de lipsa, cât și de excesul acestuia. Aplicarea îngrășămintelor cu azot trebuie făcută în doze moderate și într-un raport echilibrat față de fosfor și potasiu. Pe solurile slab acide (pH 6-6,5) și cu fertilitate mijlocie se vor aplica 40 kg de azot substanță activă/ha, fosfor 60 kg s.a./ha, potasiu 40 kg s.a./ha. Cantitățile de azot pot varia de la 30 kg s.a./ha la 70 kg s.a./ha, în funcție de fertilitatea solului, dar respectând raportul N:P:K, cât mai echilibrat.
Îngrășămintele cu azot și cele complexe (NPK) se aplică primăvara odată cu pregătirea patului germinativ. Îngrășarea unilaterală cu exces de azot conduce la atacul bolilor, la căderea plantelor și la un conținut scăzut de fibre. Respectarea unei distribuiri uniforme a îngrășămintelor este foarte importantă, deoarece inul este cea mai pretențioasă plantă la administrarea îngrășămintelor chimice. În caz contrar, vom avea o cultură cu plante neuniforme ca înălțime și ca stadiu de coacere.
Sămânța și semănatul
Se va semăna numai sămânță certificată din soiurile: Codruța, Cosmin, Elan FD, Opal, Star FD. Pentru prevenirea bolilor criptogamice (antracnoza, fuzarioza), semințele se tratează cu fungicidul Orius 2 WS în doză de 1,5 kg/t, care poate fi utilizat în amestec cu Seedoprid 600 FS, insecticid ce asigură o protecție destul de îndelungată împotriva puricilor.
Epoca de semănat este primăvara cât mai timpuriu, când solul atinge 5°C la adâncimea de 5 cm și manifestă timp d 4-5 zile tendințe de creștere. Fiind o plantă de zi lungă, prin semănatul timpuriu beneficiază de mai multe zile scurte, cu nebulozitate crescută, importantă pentru creșterea în lungime a plantelor.
Adâncimea de semănat este de 3-4 cm, iar distanța dintre rânduri de 12,5 cm, însă semănatul la 6,5-7 cm prezintă avantajul unei repartizări uniforme a plantelor. Norma de sămânță la hectar se calculează astfel încât să se realizeze la semănat o densitate de 2.200-2.400 boabe germinabile/m.p.
Lucrările de îngrijire
Dacă între semănat și răsărire s-a format crustă, vom folosi grapa cu colți reglabili sau tăvălugul ușor cu cuie, perpendicular pe direcția rândurilor. Dacă sămânța a fost tratată cu un insecticid pentru combaterea puricilor, nu mai este necesar un tratament, după ce plantele au răsărit. În cazul în care sămânța nu a fost tratată și avem un atac de purici, vom face stropiri cu Decis 0,5 l/ha sau Fastac 0,1 l/ha.
Pentru a avea o cultură curată de buruieni, vom folosi pentru combaterea lor:
La erbicidarea preemergentă: Dual Gold, pentru combaterea monocotiledonatelor (mohor, iarba bărboasă, meișor, costrei) și a dicotiledonatelor (știr, zămoșită) în doză de 2 l/ha sau Tender în doză de 1-1,5 l/ha.
La erbicidarea postemergentă – Basagram Forte, pentru combaterea dicotiledonatelor (zârna, cornuți, știr), în doză de 2 l/ha, iar pentru combaterea pirului și costreiului din rizomi, Agil 100 EC în doză de 1-1,5 l/ha.
Recoltarea
Momentul optim de recoltare a inului de fibră coincide cu faza de maturitate galbenă, când frunzele de pe tulpină sunt căzute, rămânând doar cele de pe treimea superioară, iar majoritatea capsulele sunt galbene. Această fază este numită maturitate tehică, când fibra și-a terminat structura fascicolelor, neîncepând încă procesul de lignificare.
Recoltarea manuală înseamnă un consum mare de forță de muncă și o rentabilitate scăzută.
Recoltarea mecanizată este rentabilă și se recomandă pentru revigorarea culturii inului de fibră.
Recoltarea se poate face în mai multe variante:
- mecanizat integral (smulgere-decapsulare-legare în snopi), iar manual doar așezarea snopilor în glugi pentru uscare.
- mecanizat parțial (smulgere și decapsulare) sau numai smulgere, decapsularea în acest caz urmând a fi făcută în întreprinderile de prelucrare a tulpinilor de in.
Inginer agronom Vladimir GONCEARU
cultura inului, inul de fibra, cultivarea inului
- Articol precedent: Cum să scoți bani din iarba verde. Proiectarea grădinilor 3D, un trend ascendent pentru un peisagist din Dorohoi
- Articolul următor: Fertilizanți 100% organici care „se bat“ cu seceta