Barrier Atlas, prima hartă globală a barajelor de pe râuri

Pe măsură ce presiunea exercitată de expansiunea civilizației crește, natura este readaptată după un model gândit de oameni. Consecința directă este faptul că echilibrul ecosistemelor naturale este din ce în mai fragil. Un subiect fierbinte pentru ecologiști este cel al construcțiilor hidrotehnice de pe râuri. Aceștia susțin că printre cele mai amenințate ecosisteme naturale se află cursurile de apă.

Scopul, minimalizarea impactului ecologic

Societatea actuală este dependentă de construcțiile hidrotehnice de pe râuri care îi asigură energie, apă pentru uz casnic și industrial, facilitează navigația pentru comerț, previn răspândirea speciilor acvatice invazive etc. În momentul de față există la nivel mondial zeci de mii de baraje hidrotehnice, unele în funcțiune, altele neutilizate, care determină o fragmentare a cursurilor de apă.

Proiectul Amber lansat în anul 2020 are ca obiectiv dezvoltarea și ulterior aplicarea unui management adaptat la funcționarea barierelor în râurile europene, dar care să permită, în același timp, restabilirea conectivității cursurilor.

Barierele de pe râuri, în mod special cele hidrotehnice vechi și neutilizate, sunt principala cauză a fragmentării râurilor. Coroborarea acestora cu alte cauze determină efecte grave care se resimt în modificările ecosistemelor râurilor. Pentru că societatea actuală depinde într-o anumită măsură de construcțiile de pe râuri este important să se creeze instrumente și modele care să permită companiilor hidroenergetice și administratorilor de râuri să maximizeze beneficiile și să minimizeze impactul ecologic al acestora. Prin realizarea acestui lucru se va îmbunătăți securitatea energetică, locurile de muncă vor fi protejate, iar competitivitatea europeană, în special în economiile rurale, va fi stimulată. „Prin reducerea fragmentării se contribuie la protejarea biodiversității din râuri, la promovarea conectivității habitatelor și la evaluarea diferitelor acțiuni de restaurare prin intermediul instrumentelor dezvoltate în cadrul proiectului. Aceasta implică găsirea unui echilibru optim al beneficiilor și impactului barierelor asupra habitatului râului pentru a îmbunătăți viitoarea refacere a ecosistemului fluvial și realizarea celui mai rentabil management pe termen scurt. Reducerea fragmentării este una dintre măsurile necesare pentru o refacere mai eficientă a râurilor și pentru a obține o starea ecologică bună a acestora“, se arată pe site-ul proiectului.

Au fost recenzați 2.700 kilometri de râuri

Una dintre oportunitățile create prin intermediul proiectului Amber este constituirea unui atlas european, o hartă, realizată în 2021, care prezintă distribuția barajelor, dar și a altor obstacole prezente pe râuri. Această hartă globală a barierelor de pe râuri, Barrier Atlas, a fost realizată după patru ani de recensământ a cca 2.700 km de râuri. Informațiile colectate în timpul studiului au arătat că realitatea este mai sumbră decât am crede. Potrivit reprezentanților proiectului, „până în prezent, cifra actualizată este uluitoare. Peste 1,2 milioane de obstacole împiedică curgerea liberă a râurilor. Un prim studiu extras din această bază de date, semnat de 20 de cercetători, având-o ca autor principal pe Barbara Belletti, specialist în geomorfologie la CNRS și Universitatea din Lyon, a fost publicat pe 16 decembrie 2022 în revista Nature. Această bază de date despre „barierele“ artificiale de pe râuri oferă informații importante despre nivelul fragmentării habitatelor acvatice. În ultimii trei ani, au fost compilate date disponibile pentru sute de râuri din fiecare dintre țările UE. Această sarcină a necesitat contactarea a zeci de organizații diferite responsabile de bazinele hidrografice. Printr-un sondaj informal realizat în 36 de țări s-a constituit o imagine de ansamblu a barierelor existente în prezent pe cursurile de apă. Acest inventar a fost realizat folosind baze de date locale, naționale, regionale și globale și include informații despre locația, tipul și înălțimea barajelor. Astfel s-a ajuns la concluzia că datele existente sunt eterogene și utile în multe locuri, dar mai puțin clare în altele. Pentru a confirma aceste date au fost efectuate validări extinse pe teren, mergând peste 1.000 km de-a lungul malurilor și albiilor râurilor.“

• Lansarea oficială a proiectului în 2016 a fost „oficiată“ în 8 țări diferite din Europa, respectiv Belgia, Marea Britanie, Irlanda, Polonia, Spania, Italia, Elveția și Germania.
• Proiectul Amber are și o componentă „citizen science“ prin faptul că oricine poate descărca gratuit aplicația Barrier tracker. Pentru dezvoltarea bazei de informații a proiectului puteți înregistra pe platformă construcțiile hidrotehnice pe care le observați pe râurile din România. Astfel fiecare poate contribui la cartografierea barierelor din râurile europene și, implicit, la realizarea primului Atlas european al barierelor de pe râuri.
• Creșterea cererii pentru hidroenergie și captarea apei va duce probabil la construirea de noi baraje, precum și la reabilitarea de baraje vechi, abandonate.

Laura ZMARANDA