Cheie de accelerare a proceselor de dezvoltare sau, dimpotrivă, motiv de dispariție a unor companii, Planul Național Strategic (PNS) trebuie să conțină soluții pentru problemele specifice agriculturii autohtone. Seceta este una dintre acestea, motiv pentru care Clubul Fermierilor Români propune anumite măsuri de inclus în PNS.

Clubul Fermierilor Români (CFRO), ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă“, se arată într-un comunicat al CFRO.

„În urma consultării cu fermierii membri, în cadrul eco-schemei «Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil», Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiului ICPA privind potențialul agricol) din Dobrogea (județele Tulcea, Constanța), centrul și sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (județele Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Sub-diviziunii Eco-schemei să fie de 30 euro/hectar (cumulată la eco-schema «Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil»)“, se arată în comunicatul transmis de CFRO.

Care sunt riscurile

Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multianual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare).

Această intervenție, prin Sub-diviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat, la începutul lunii februarie, finalul dezbaterilor pe marginea elaborării PNS. Potrivit MADR, consultările online cu entitățile publice și private implicate în elaborarea PNS s-au încheiat în data de 03.02.2022, cu ultima rundă de întâlniri, fiind abordate măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol, finanțate din Pilonul II PAC, Eco-schemele, finanțate din Pilonul I, intervențiile de mediu și climă, precum și alte angajamente de dezvoltare rurală.

„Prin toate consultările desfășurate în ultimele 3 săptămâni (n.red. – până la momentul 03.02.2022), m-am asigurat că elaborăm un document care răspunde nevoilor reale ale agriculturii românești pe termen scurt, mediu și lung. Trebuie să ținem cont de încadrarea în Regulament și am căutat soluții viabile pentru stimularea fermierilor. Toate măsurile vin să sprijine producătorul român. Trimitem la Bruxelles un plan național strategic ce va reflecta specificul agriculturii românești“, a explicat ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Simona-Nicole DAVID