Vă puteți imagina scenariul în care cartoful nu ar mai fi cultivat în România? Eu acolo m-am dus cu gândul ascultându-l pe Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului într-o recentă conferinţă a Clubului Fermierilor Români, desfăşurată la Covasna.

Cum s-a ajuns în situaţia asta e lesne de înţeles dacă ne gândim la lipsa de strategie pe termen mediu şi lung nu numai în cazul cultivării cartofului, ci şi al altor sectoare ale agriculturii.

În plus, tot auzim sintagma „să aducem plusvaloare produselor agricole prin procesare și industrializare“ dar, dacă ne referim doar la cartof, după ce că producția a scăzut la un nivel alarmant, procentul de procesare a acestuia în România este de sub 5%.

Se pare că după vreo 200 de ani s-a ajuns la un paradox, pe atunci țăranii erau forțați de autorități să cultive cartofi ca să nu moară de foame, iar acum e invers, trebuie autoritățile forțate să facă orice ca să nu dispară a doua pâine a țării.

Dispariția unităților de industrializare a cartofului, în special pentru obținerea amidonului, care aveau tradiție înainte de 1990, este o realitate ignorată, fără a se calcula consecințele sale pe termen lung. Apoi, faptul că nu reușim să asigurăm necesarul de produse din cartof utilizate în unități alimentare ar trebui să-i îngrijoreze pe cei cu putere de decizie.

Ministrul Agriculturii a gustat cartoful de Covasna

Pe lângă toate crizele care ne îngrijorează, cea a cartofului pare să fie una foarte serioasă, iar noi încă batem pasul pe loc, în condițiile în care asigurăm doar 40% din consumul intern. Iar, dacă ne referim la cercetare, acolo situația e și mai alarmantă, existând unități de cercetare unde finanțarea pentru cultura cartofului s-a sistat încă din anul 1998.

Intenții de a schimba situația în România am aflat că există, atât din partea fermierilor, cât și din partea autorităților. Un Plan Național Strategic al sectorului de cartofi a fost conceput de Clubul Fermierilor Români în colaborare cu Federația Națională „Cartoful“ din România. Cele două părți au semnat încă de anul trecut un protocol privind susținerea temelor de interes major pentru fermieri, prin propuneri de politici publice cu finanțare europeană și națională. Sunt măsuri menite să susțină pe termen scurt și mediu dezvoltarea sectorului cartofului pentru sămânță, cartofului de industrializare și a celui pentru consum, concomitent cu creșterea capacităților de depozitare.

Desigur că rămâne de văzut şi ce direcţie și amploare va lua cercetarea în domeniul cartofului pentru realizarea acestor obiective și cât se vor implica autoritățile pentru sprijinirea acesteia, pentru că, fară un demers ân acest sens, celelalte obiective rămân doar un proiect.

Actualul ministru Adrian Chesnoiu a promis să sprijine și sectorul cartofului, inclusiv prin schimbarea de abordare în relațiile dintre Ministerul Agriculturii, respectiv instituțiile subordonate acestuia și fermieri.

Cred că a sosit vremea să-i dăm cartofului românesc ce-i trebuie ca să nu dispară de pe mesele noastre, altfel vom fi condamnați de generațiile viitoare pentru nepăsare.

Teofilia Banu