Imprimă această pagină
Actualitate 17 August 2021, 12:45

Sistemul de irigații, tot mai „sec“ în ultimii 30 de ani

Scris de

Deși irigațiile reprezintă fundamental existența unei agriculturi sănătoase, bogate, în România de-a lungul timpului nu s-a acordat o atenție deosebită acestui sector. Doar teoretic... Prin urmare, Politica Agricolă Comună impune noi standarde și constrângeri privind utilizarea apei, acestea reprezentând mai mult decât o necesitate.

În acest context, Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, ne-a declarat: „În ultimii 30 de ani intervențiile prin finanțare în irigații au fost minime sau inexistente. Și asta în condițiile în care în România sunt zone care suferă de exces de umiditate pentru o perioadă scurtă de timp, iar alte zone suferă de secetă extremă. Chiar dacă irigațiile au reprezentat o prioritate declarată oficial, din păcate nu a fost încă transpusă într-o realitate efectivă a unui proiect. Mai cu seamă în ultimele luni fermierii au avut așteptări mari din partea autorităților privind finanțări în vederea reabilitării și extinderii sistemului de irigații, alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Din păcate, toate aceste proiecte nu au fost incluse pe lista de finanțare în programele PNRR. A fost un eșec neașteptat și o pierdere extrem de dură pentru români.“

Agricultura reprezintă în primul rând domeniul care asigură securitatea alimentară a populației, iar proiectele strategice de îmbunătățire a sistemului agricol vor fi întotdeauna un subiect de discuție între ministere, Guvern și asociații. De aceea, armonizarea gestionării apei și a solului, care sunt fundamentale în agricultură, pot asigura realizarea recoltelor scontate atât de necesare acestui scop. Florian Ciolacu a subliniat: „Legat de PNRR, este clar că a fost un refuz al Comisiei Europene pentru un proiect de anvergură, propus de România, care însuma mai mult de 4 mld de euro partea de irigații și drenaj, motivele fiind legate de propunerile pentru refacerea, modernizarea, extinderea infrastructurii și modul în care sunt în raport cu constrângerile de mediu. Am făcut o propunere aducând în atenția autorităților următorul aspect: pactul ecologic european prin strategia privind biodiversitatea, strategia privind de la Fermă la Furculiță, alte prevederi privind directive de mediu și climă, aspectele energetice, utilizarea și tranziția către energie verde.“

Propuneri strategice pentru irigații

Florian Ciolacu explică necesitatea acordării unei atenții deosebite din partea autorităților pentru domeniul irigațiilor. De asemenea, remarcă faptul că finanțările multianuale pentru acest sistem ar fi o rezolvare pentru fermieri: „Am propus la Ministerul Agriculturii un concept privind o strategie de gestiune privind integrarea apei și a solului și a fost bine primită. Am apelat și la consultanții noștri externi cu experiență în domeniul politicii europene de mediu și gestiune pe climă și apă. Suntem acum la pasul de a face parteneriate cu universități care au facultăți de hidrotehnică ce includ îmbunătățiri funciare sau în Politehnică unde există facultăți cu activitate relevantă în domeniul de gestiune a apei sau a energiei, astfel încât să producem un document care să fie pus în discuție într-un grup de lucru ce cuprinde Ministerul Mediului, Dezvoltării și Ministerul Digitalizării. Vedem această strategie ca pe o asumare guvernamentală, vrem ca gestiunea apei pentru agricultură să fie asumată și să permită un plan de finanțare multianual, în favoarea fermierilor, dar cu respectarea acestei condiții privind mediul și clima.“

Politica Agricolă Comună

Un alt obiectiv principal pentru agricultura din România este Politica Agricolă Comună. Noua PAC a fost aprobată de Comisia Europeană până în 2030, cu un buget de 270 mld euro, sub formă de subvenții directe acordate fermierilor.

Politica Agricolă Comună este cea mai bine finanțată din bugetul comun european deoarece susține ideea ca țările Uniunii Europene să lucreze împreună pentru a oferi cetățenilor hrană de calitate accesibilă și predictibilă și pentru evitarea unei crize alimentare. În acest context, Florian Ciolacu explică: „Politica Agricolă Comună intră în vigoare în 2023, după 2 ani de tranziție. România va utiliza și pe perioada de tranziție, plus cei 5 ani ce urmează, pe aplicarea noilor reforme, aproximativ 20 mld euro, distribuiți pe 2 piloni, 13 miliarde pilonul 1 – plăți directe și 6, 7 – pilonul 2 – investiții în agricultură și dezvoltare rurală. Pentru România este strategic să-și elaboreze planul după care își va distribui această finanțare pe următorii ani, adică planul național strategic și care e făcut după alte reguli decât cele cu care ne-am obișnuit până acum. Dorim să găsim cele mai bune propuneri pentru ministerele din domeniu, pentru ca fermierii să beneficieze integral de direcții care să asigure o creștere a volumului producției și să fie asigurați de stabilitate financiară. În România Politica Agricolă Comună a avut niște riscuri, o parte au dispărut și mă refer la plafonarea subvențiilor pentru că România, deși are un model de agricultură performant, are de asemenea și o agricultură de subzistență.“

Colaborarea cu AFIR

După cum știm, Clubul Fermierilor Români sprijină fermierii pentru o integrare sănătoasă și stabilă în sectorul agricol. Este o asociație nonprofit și nonguvernamentală, însă cu modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și ghiduri de bună practică în agricultură. În acest sens, specialiștii clubului sunt într-o colaborare permanentă cu APIA, AFIR și Ministerul Agriculturii. „Printre ultimele proiecte gestionate de noi a fost colaborarea cu AFIR privind măsura polițelor pentru asigurări agricole. Statul român îi poate încuraja pe fermieri cu bani europeni să-și dezvolte afacerile. Printre problemele pe care le avem, cum ar fi seceta sau excesul de umiditate, asigurarea rămâne cea mai importantă. Cel mai bine ar fi să avem sistem de irigații ca să nu existe secetă, să avem sisteme de drenaj ca să nu mai avem probleme de exces de umiditate, să avem sistem de anti grindină în toată țara. Am colaborat cu Afir și am reușit să modificăm împreună ghidurile, pe domenii/măsuri, astfel încât fermierii au putut beneficia de până la 70% din costurile poliței de asigurare“, ne spune reprezentantul Clubului Fermierilor.


Piețele de desfacere

În ultimii 10 ani, România a fost printre primele țări din Europa în ceea ce privește producția de cereale, devenind astfel un competitor important pentru țările europene. Deși specialiștii susțin că România are forță de producție, totuși o mare problemă o reprezină desfacerea produselor. „Problema piețelor de desfacere este sistemică; aceasta înseamnă că sunt măsuri care țin de relația comercială directă între furnizor și distribuitor și aici trebuie regândită relația de parteneriat. În primul rând produsele autohtone trebuie să prezinte o prioritate la raft. De prea mult timp consumăm mai mult din produse agroalimentare din import decât din producție autohtonă. Nu în ultimul rând, avem nevoie de educarea populației și de măsuri cu scheme de calitate pentru produsele românești“, a conchis Florian Ciolacu.


Liliana Postica


Vizualizari 1161
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite