O fi potrivit un PNDL III, de vreme ce n-am terminat PNDL I și II?

Noi zicem că NU!

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, susține că Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) trebuie continuat: „Susțin de mult că este absolut necesar un nou PNDL odată ce se apropie de final PNDL I și PNDL II. Localitățile din România, în special cele cu venituri mai mici, au nevoie de infrastructură, de drumuri, de gaz, de apă, canal, pentru că altfel nu au suportul necesar dezvoltării. Ca atare, este vital un nou PNDL III.“ Suma avansată de data aceasta este de 40 miliarde de lei.

Nimeni pesemne n-ar contesta că e nevoie de o a treia etapă a PNDL. Dar un sfat al înțelepților ar suna așa: înainte de a porni a treia etapă nu ar fi mai nimerit să finalizăm PNDL I și PNDL II? Fiindcă, veți vedea, nu stăm bine deloc cu proiectele începute. Și nici cu alocările deoarece PNDL se bazează în totalitate pe fonduri guvernamentale, care nu sunt tocmai generoase, cel puțin în perioada din urmă, când economia, în general, și bugetul de stat, în special, au fost sever afectate de pandemie. Pe de altă parte, PNDL a făcut ca unele autorități locale să se culce pe-o ureche, să nu se mai străduiască să acceseze bani europeni, dacă tot le au la dispoziție pe cele interne. În felul acesta s-au pierdut importante sume nerambursabile din bugetul UE...

Dar să amintim ce este și ce face PNDL. Potrivit  OUG nr. 28/10.04.2013, acesta a fost conceput pentru trei subprograme: modernizarea satului românesc (accesibil comunelor), regenerarea urbană a municipiilor și orașelor și infrastructură la nivel județean (consilii județene).

Domeniile de intervenție agreate țin de: sisteme de alimentare cu apă și instalații de tratare a apei potabile; sisteme (rețele) de canalizare și stații de epurare a apelor uzate; unități de învățământ (grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee etc.); unități sanitare din mediul rural (dispensare medicale, farmacii etc.); drumuri publice (drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și / sau drumuri publice din interiorul localităților); poduri, podețe și / sau punți pietonale; obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre; platforme de gunoi; piețe publice, comerciale, târguri, oboare, după caz; baze sportive; sediile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice din subordinea acestora.

Consultând cele două etape, vom remarca faptul că în jur de 75% din sumă este rezervată mediului rural.

Dar să vedem ce au făcut statul român și autoritățile publice locale până acum cu PNDL, program aprobat, cum spuneam, în 2013 și fracționat ulterior în două etape: PNDL I, început din 2013, cu o valoare de 17,398 miliarde de lei; PNDL II, adoptat în 2017, cu o valoare de 29,69 miliarde de lei.

PNDL I

Prin PNDL I au fost aprobate spre finanțare 5.500 obiective de investiții: 2.408 pentru drumuri, 995 pentru alimentarea cu apă, 48 pentru apă + canalizare, 585 pentru canalizare, 817 pentru unități de învățământ, 356 pentru creșe și grădinițe, 15 pentru unități sanitare, 169 pentru poduri și podețe și 107 pentru obiective culturale, infrastructură publică și alte instituții publice, inclusiv sedii de primării (capitolul „alte domenii“). Vedeți însă bine că, după 8 ani, au fost finalizate doar 67,47% din lucrările aprobate și angajate, respectiv, 3.546 de proiecte, din 5.500, plătindu-se în schimb 80,65% (14,032 miliarde lei) din suma totală pusă la dispoziție (17,397 miliarde de lei). Date suplimentare găsiți în tabelul de mai jos.

Ar mai fi de spus că, în anul 2019, au fost repartizați de la Guvern  897,07 milioane lei, iar în 2020, numai 200 mil. lei.

PNDL II

În 2017, primăriile de comune, orașe și municipii, plus consiliile județene au depus peste 13.000 de solicitări de proiecte, a căror valoare totală a depășit 67 miliarde lei. Cum fondurile aprobate pentru finanțarea etapei a II-a erau de maximum 30 de miliarde lei, au fost admise spre finanțare 7.269 obiective: 2.138 de proiecte pentru drumuri; 1.401 pentru școli; 860 creșe și grădinițe; 596 unități sanitare; 546 alimentare cu apă; 253 apă + canalizare; 522 pentru canalizare; 456 pentru poduri și podețe; 497 alte domenii (instituții de cultură, sedii primării, turism etc.). În patru ani, fără perioada din 2021, au fost finalizate 928 de investiții, mai precis 13,48%, și a fost decontată suma de 8,9 miliarde lei, 29,99% din suma alocată, de 29,69 miliarde de lei.

În 2009 s-au alocat pentru PNDL II peste 6 miliarde de lei, iar în 2020 numai 2 miliarde de lei, dar anul trecut a fost o situație complet atipică, provocată de pandemie.

În loc de concluzii

Mult prea mult noi ne-o facem cu mâna noastră. N-are rost să insistăm asupra lucrurilor pe care deja le cunoașteți (lucrări neconforme, licitații îndoielnice ori cu dedicații etc.), dar vom cita un paragraf din raportul „Evaluarea portofoliului de proiecte de investiții pentru dezvoltare locală“, realizat chiar de MDLPA, care spune cam așa: „În România, calitatea îndoielnică a proiectelor este bine-cunoscută, iar consecințele includ rate de absorbție reduse, întârzieri în fazele de achiziție și execuție, soluții tehnice sub nivelul optim, diferențe mari între proiect și realitatea de pe teren etc.“ Noi avem niște proiecte pesemne începute în 2013-2014, nefinalizate nici astăzi. Mai exact, mai sunt de finalizat 1.954 (PNDL I) + 6.341 (PNDL II) de investiții deja contractate. Și mai sunt de plătit 3,36 miliarde din PNDL I și 20,75 miliarde de lei din PNDL. La ce bun deci să angajăm, azi și acum, alte proiecte și alți bani?  La ce bun să suprasolicităm bugetul țării, care și așa a trecut prin nenumărate șocuri?

Maria Bogdan