Logo
Imprimă această pagină

Cum va arăta noua strategie Agro-Ecologică a Uniunii Europene? GREEN DEAL – PACT şi IMPACT

Cuprinzând majoritatea sectoarelor de activitate, Acordul pentru Tranziție Ecologică, cunoscut drept Green Deal, va avea un impact deosebit în următoarele domenii: energie, producție industrială și agricultură. Comisia Europeană se angajează să îndeplinească niște obiective ambițioase: reducerea aproape totală a emisiilor de carbon și a poluării, dezvoltarea unei economii circulare bazate pe reciclare și sustenabilitate și reducerea cu până la jumătate a substanțelor fitosanitare din agricultură. Însă, această tranziție vine cu niște costuri care nu sunt deloc neglijabile.

Cine va suporta aceste costuri? Cum vor fi afectați fermierii și ce scheme de suport vor exista? De ce resurse au nevoie agricultorii pentru a reuși în acest proces de ecologizare?

Pentru a înțelege mai bine toate aceste aspecte, Asociația Presei Agricole din România (APAR) a organizat, la jumătatea lunii mai, conferința internațională „GREEN DEAL – PACT şi IMPACT“.

Redăm în cele ce urmează perspectivele a doi decidenți și a doi reprezentanți ai fermierilor cu privire la acest subiect important.

„Europa şi-a propus un obiectiv foarte ambiţios:  lidersheap-ul în această iniţiativă globală de a deveni primul continent neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Agricultura şi silvicultura au o particularitate foarte importantă în acest proces, şi anume că sunt singurele sectoare care pot capta şi înmagazina dioxidul de carbon în sol, în biomasă. Vorbim în prezent în Uniunea Europeană de un potenţial net de stocare a carbonului de circa 300 de milioane de tone de dioxid de carbon anual. Uniunea Europeană, când a aprobat cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, s-a angajat ca 30% din bugetul european să fie dedicat cheltuielilor pentru combaterea schimbărilor climatice şi protecţia mediului; iar cel puţin 40% din fondurile PAC vor fi alocate pentru cheltuieli verzi. Noutatea absolută a Politicii Agricole Comune pentru următoarea perioadă, eco-schemele, reprezintă o compensare peste plăţile directe a acelor fermieri care adoptă practici agricole ce contribuie la protecţia mediului şi la combaterea schimbărilor climatice. Procentul nu este încă agreat; Consiliul European a propus 20%, iar Parlamentul 30% şi nu s-a ajuns încă la un numitor comun. Bugetul alocat României pentru perioada 2021-2027 este de 21,7 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro se duc către Agricultură, iar 6,9 miliarde către dezvoltarea rurală.“ – Mihail Dumitru, director general adjunct, direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG-AGRI).

„Mă tem că relocarea celor 30% din fondurile PAC, în conformitate cu principiile Green Deal, se va face în cadrul PAC. Deci, nu sunt bani suplimentari, sunt bani care vor fi luaţi de la alţi fermieri care nu se vor putea angrena în cadrul eco-schemelor. Altfel spus, în plan real vom avea un buget redus al sectorului agricol din UE, chiar dacă punem la socoteală şi cele 7,5 miliarde de euro cuprinse în instrumentul Next Generation. Cu acest buget redus ar trebui să rămânem competitivi pe piață și să luptăm cu importurile extra-europene. Acest lucru nu mi se pare realist.

„Mă tem că relocarea celor 30% din fondurile PAC, în conformitate cu principiile Green Deal, se va face în cadrul PAC. Deci, nu sunt bani suplimentari, sunt bani care vor fi luaţi de la alţi fermieri care nu se vor putea angrena în cadrul eco-schemelor. Altfel spus, în plan real vom avea un buget redus al sectorului agricol din UE, chiar dacă punem la socoteală şi cele 7,5 miliarde de euro cuprinse în instrumentul Next Generation. Cu acest buget redus ar trebui să rămânem competitivi pe piață și să luptăm cu importurile extra-europene. Acest lucru nu mi se pare realist.

Prin urmare, am solicitat Comisiei Europene să vină cu evaluarea impactului, cum ar afecta aceste decizii securitatea noastră alimentară, competitivitatea şi veniturile din agricultură.

Suntem destul de îngrijoraţi că nu avem alternative. De exemplu, în ceea ce priveşte produsele de protecţia plantelor, pur şi simplu nu vedem iniţiative la nivelul UE de a înlocui aceste produse, care probabil nu vor fi reautorizate. Acest lucru este de neacceptat pentru că fermierii au nevoie de soluţii.

Nu ne împotrivim sustenabilității, dar nici nu ne putem aștepta să eliminăm toate soluțiile și fermierii să facă în mod magic ceva ce nu au reușit să facă până acum.“ – Pekka Pesonen, secretar general COPA-COGECA (cea mai mare organizație a fermierilor și cooperativelor agricole din UE.

„Acest Plan Național Strategic trebuie să se plieze pe Pactul Ecologic European, care are obiective ambițioase și vine ca o necesitate la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Ca medic veterinar și profesor de toxicologie înțeleg foarte clar care sunt consecințele unei agriculturi mai puțin responsabile, care utilizează foarte multe îngrășăminte, pesticide, medicamente în creșterea animalelor, dar trebuie să cântărim și care vor fi consecințele asupra fermierilor pe termen lung. Aici trebuie ca alături de decidenții europeni să găsim o soluție.

În această perioadă suntem obligați să gândim, împreună cu fermierii, cum vor arăta acele eco-scheme care vor fi obligatorii pentru Statele Membre, dar vor fi opționale pentru fermier. Dacă fermierii nu le accesează, atunci riscul de a pierde sume mari de bani este foarte mare. Așteptăm decizia privind cuantumul acestor eco-scheme. Noi, la nivel de miniștrilor, am decis 20%, din Parlament a venit propunerea de 30%; probabil se va ajunge la 25% prin trialog; însă ceea ce conteză este ca ele să fie acceptate de fermieri.

Eu, în această perioadă, am o preocupare deosebită față de Planul Național de Redresare și Reziliență și nu înțeleg împotrivirea Comisiei Europene legată de programul nostru privind reabilitarea infrastructurii de gestionare a apei. România este într-o zonă a Europei care este predispusă deșertificării și trebuie să facem ceva. Credem că soluția este această strategie pe care noi ne-am asumat-o, prin care vrem să utilizăm apa cât mai responsabil, să utilizăm apă cât mai puțină și energie din surse regenerabile.“ – Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România.

„Avem o agricultură polarizată în jurul a două modele: unul de subzistență și altul performant și mai avem o mare problemă legată de fragmentarea terenurilor între foarte mulți fermieri trecuți de 60 de ani. Suntem sub media europeană privind tinerii fermieri și ne aflăm într-o zonă de procent infim în ceea ce privește managerii de fermă tineri. Toate acestea remodelează agricultura europeană și cea românească, iar Green Deal are un impact extraordinar asupra acestui proces de remodelare. Un lucru important este că această tranziție nu se poate face fără integrarea tehnologiilor 4.0 pentru a avea o agricultură mai prietenoasă cu mediu, dar care să mențină și performanța.

Prin urmare avem nevoie de investiții, de acces la tehnologii inovative care să le înlocuiască pe cele folosite până în prezent și avem nevoie de formare de capital uman capabil să facă față provocărilor și să asigure succesiunea.

De aceea am dezvoltat două programe: unul intră deja în al treilea an – Tineri Lideri pentru Agricultură, care are ca țintă 1.000 de tineri, copii de fermieri, care să fie pregătiți prin acest proiect și care să reprezinte masa critică a schimbării din agricultura românească.

Al doilea se numește „Program de pregătire a operatorilor din agricultură 4.0“, un program de pregătire a managerilor de fermă privind noul PAC; avem în lucru ghiduri focusate pe FEADR și pe fondul pentru tranziție justă, dar mai ales pe  eco-scheme care reprezintă ceea va face diferența pe piață.“ – Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români (CFRo)

Daniel Plăiașu

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului