La sfârşitul lunii septembrie, în satul sucevean Panaci a avut loc primul EcoBrunch din Ţara Dornelor, destinaţia de ecoturism a Bucovinei. Acesta a fost cel de-al doilea eveniment din seria EcoBrunch pusă la cale de Asociaţia My Transylvania în parteneriat cu Asociaţia de Ecoturism din România (AER) şi cu unităţile de management ale celor şapte destinaţii de ecoturism din ţară. Aceste evenimente îşi propun să sprijine conservarea patrimoniului local şi autenticitatea experienţei turistice în destinaţiile de ecoturism ale României prin intermediul gastronomiei locale.

Ţara Dornelor, destinaţie ecoturistică a Bucovinei certificată

Pe plan local, evenimentul a fost organizat de Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD), un parteneriat între sectorul public şi cel privat ce reuneşte actori locali din Ţara Dornelor care activează în domeniile: turism, conservarea naturii şi dezvoltare locală. Maricica Cazimirciuc, managerul destinaţiei de ecoturism Ţara Dornelor, a precizat că eforturile întregii echipe construite în jurul evenimentului de la Panaci au avut succes, iar startul evenimentelor de tip brunch în Ţara Dornelor este o oportunitate nu doar pentru experienţa cu care vine fiecare partener, ci și pentru vizibilitatea naţională.

„Ţara Dornelor înseamnă râurile Dorna şi Bistriţa care se unesc în bine-cunoscutul oraş staţiune Vatra Dornei, înseamnă sate şi comune, unele mai mândre decât altele, străjuite de munţii falnici ai Bistriţei, Suhardului, Giumalăului şi Călimaniului, înseamnă Parcul Naţional Călimani, înseamnă oameni frumoşi, buni, care, ca şi cei care sunt prezenţi aici, abia aşteaptă să îşi pună pe masă tot ce au mai bun. Din anul 2019, Ţara Dornelor a primit certificarea de destinaţie ecoturistică a Bucovinei pentru că aici turiştii pot trăi experienţe în mijlocul naturii care se pot împleti extrem de armonios cu experienţe culturale și tradiţionale alături de localnici. Ne dorim să implicăm cât mai mulţi producători şi furnizori de servicii locale, să promovăm locurile frumoase de pe tot teritoriul destinaţiei de ecoturism cu oamenii locului astfel încât întreaga comunitate să aibă de câştigat, nu doar turiştii care ajung în zonă. Dacă am reuşit să aducem un strop de bucurie, un pic de fericire şi puțină frumuseţe în sufletele celor prezenţi înseamnă că toată strădania noastră a fost cu folos şi asta e tot ce contează“, ne-a spus Maricica Cazimirciuc, managerul destinaţiei Ţara Dornelor.

Ospăţ cu produse montane

În prima parte a evenimentului, oaspeţii s-au arătat încântaţi de varietatea gusturilor incluse în meniu: de la preparate din carne de porc, vită sau oaie şi balmoş cu jumări, făcut în faţa turiştilor la buturugă de Liviu Bazarcă şi asortat cu lapte acru, brânzeturi proaspete şi maturate, din care nu puteau să lipsească şvaiţerul „Călimani“, produse care au obţinut, în anul 2019, dreptul de utilizare a menţiunii de calitate „produs montan“, fiind primele produse montane atestate şi certificate la nivel judeţean, până la borşul de păstrăv şi pasta de păstrăv cu nucă făcute de Andrei Chirilă. Nu au lipsit din meniu borşul de hribi cu smântână preparat de gazda evenimentului, pensiunea Eco Hunea din Panaci, scoverzi cu ciuperci, barabule la ceaun cu brânză de burduf şi cârnaţi de casă făcute de Cosmin Ţarcă, un talentat chef bucătar din vârful Rarăului; producătorii local au făcut sarmale, zacuscă cu ciuperci, pâine de casă. Au fost şi deserturi savuroase, precum ciocolata de casă cu afine, tartele cu fructe de pădure, plăcinta cu mălai, prăjitura cu mere, plăcinte cu urdă şi mărar sau dulceaţă de afine, căpşuni, merişoare, zmeură şi, în premieră, vinul „Sângele răzeşului“, un vin roşu fructat, din Fetească Neagră, căpşuni şi fragi. La toate acestea s-au adăugat standurile cu produse locale de unde participanţii la ecobrunch au putut achiziţiona o gamă largă de siropuri şi dulceţuri precum şi produse din păstrăv, cum ar fi celebrul păstrăv afumat în cobză de brad. Nu au lipsit nici suvenirurile realizate local, de către Ştefan şi mama sa Ema Chiriluş, cu scopul de a populariza şi mai mult brandul ecoturistic Ţara Dornelor.

„În Panaci am simţit într-un mod foarte natural legătura dintre teritoriu şi mâncare. Totul are gust şi poveste, totul are arome care se potrivesc cu munții care înconjoară Depresiunea Dornelor. Şi toate acestea, într-un fel foarte reprezentativ, au putut fi găsite la primul ecobrunch“, a mărturisit Cristian Valentin Cismaru, creator de evenimente gastronomice la Asociaţia My Transylvania.

Momente artistice şi drumeţie pe Tărâmul Izvoarelor

Cu acest prilej, cei aproape 100 de oaspeţi veniţi din întreaga ţară (Constanţa, Bacău, Iaşi, Brăila, Braşov, Neamţ, Cluj-Napoca, Suceava) s-au putut bucura, pe lângă cele mai alese bucate locale, de momente artistice puse în scenă de tinerii din comună şi de o drumeţie pe Tărâmul Izvoarelor. După acordurile de chitară ale trupei Călimani Folk din Panaci, momentul de folclor coordonat de profesorul de muzică Bogdan Negrea a demonstrat că în Ţara Dornelor tradiţia se transmite de la o generaţie la alta, câtă vreme elevi Şcolii Gimnaziale din Panaci mai fac din horă şi cântec popular un moment de sărbătoare ce merită împărtăşit.

Ospăţul şi dansul au fost urmate de o drumeţie pe Tărâmul Izvoarelor pe parcursul căreia drumeţi de toate vârstele au aflat povestea lui Panac, cel care a dat denumirea comunei, şi au luat contact cu natura locului într-un exerciţiu relaxant de identificare a celor mai prezente miresme ale pădurii.

În acelaşi cadru, la iniţiativa tinerilor din Clubul GreenIMPACT Panaci, participanţii au fost îndemnați să descarce aplicaţia Questo pentru a descoperi într-un mod inedit poveşti locale care nu se găsesc pe Internet.

„Dacă veniţi la Panaci o să aveţi un colţ de rai de care vă puteţi bucura. Avem bucate alese şi gustoase, băuturi tradiţionale, toate provenite dintr-o zonă ecologică pentru că aici nu s-au dat îngrăşăminte chimice, pesticide, este o zonă naturală. Ne mândrim cu calitatea oamenilor, avem oameni ospitalieri, cu suflet mare, iar bucatele sunt făcute aici cu multă dragoste. Şi, dacă pui multă dragoste în ceea ce faci, iese cel mai bun lucru. O să vedeţi că avem de la Dumnezeu 17 izvoare cu cea mai bună apă din lume şi sperăm să avem certificate cât mai repede şi cele mai bune bucate“, a precizat primarul Vasile Cozan.

„Hai-Hui pe Tărâmul Izvoarelor de la Panaci“ cu aplicaţia Questo

Ema Gavriluţă, studentă în anul II la Facultatea de Comunicare din Cluj, a avut misiunea de a povesti în vârf de munte despre iniţiativele grupului de tineri GreenIMPACT Panaci şi Fundaţia Noi Orizonturi de a descoperi izvoarele de apă minerală şi despre traseul „Hai-Hui pe Tărâmul Izvoarelor de la Panaci“, înscris pe aplicaţia Questo.

„Proiectul este făcut prin Fundaţia «Noi Orizonturi». A pornit de la o chestie mică, fiecare să aibă grijă de izvoarele din zonă. Iniţial a fost vorba de trei izvoare, copiii au fost foarte entuziasmaţi de ceea ce se întâmpla şi aşa s-a extins la 5, apoi la 7 şi s-a ajuns la 17 izvoare pentru că în ajutorul copiilor au sărit şi adulţii; localnicii au venit cu propuneri arătându-ne unde mai sunt izvoare, ce frumos este acesta, ce apă bună are celălalt şi ce bine ar fi să le amenajăm. Aşa s-a ajuns la un proiect foarte mare, 17 izvoare, care cuprinde întreaga comună Panaci.

În centrul comunei avem şase izvoare, restul sunt în satele componente. Izvoarele au numele sfinţilor care ocrotesc zona şi  al căror nume îl poartă mănăstirile şi bisericile din zonă, dar şi numele copiilor care au participat la amenajarea lor.

Apoi am făcut o hartă pentru fiecare izvor, iar la intrare în comună am amplasat o hartă mare cu toate izvoarele, toate bisericile şi tot ce este de văzut în comună.

Aplicaţia Questo este un mod inedit prin care turiştii ar putea descoperi locuri din comuna Panaci şi lucruri pe care nu le pot afla de pe internet. Pe lângă izvoare, sunt incluse şi două biserici, fabrica de apă minerală, care este în inima Panaciului, legende, inclusiv povestea lui Panac, cel care a denumit comuna, care este ca un basm.

Questo este un joc de explorare a comunei, oferind tururi de tip misiune; este un fel de Asia Express, urmezi indicii și rezolvi ghicitori pentru a descoperi locurile de aici, în timp ce le afli poveștile ascunse. Aplicația seamănă și cu Treasure Hunt. Traseul «Hai-Hui pe Tărâmul Izvoarelor de la Panaci» include şi «Drumul lui Panac», iar poveştile și secretele locale vă vor duce să descoperiţi o mică comoară, Comoara lui Panac.

Pe viitor ne-am propus să facem un traseu de alergat pe drumul izvoarelor; îl vom amenaja tot cu copiii din club şi cu conducerea şcolii şi vom organiza un concurs de alergat «Să cunoaştem traseul izvoarelor prin alergare» în scop umanitar“, ne-a spus Ema Gavriluţă, ce care a coordonat implementarea aplicației Questo la Panaci.

Traista lui Panac, un ajutor pentru un copil cu leucemie

La întoarcerea din drumeţie, directoarea Şcolii Gimnaziale din Panaci, prof. Mirela Verdeşescu, a prezentat „Traista lui Panac“, un suvenir realizat local prin intermediul căruia, de această dată, banii obţinuţi din vânzări vor contribui la tratamentul foarte costisitor al unui copil din Panaci diagnosticat cu o formă foarte rară de leucemie, care în prezent este spitalizat în străinătate. Şi tot sub coordonarea acesteia, participanţii la eveniment au luat parte la atelierul de pictură pe rondele din lemn, unde creativitatea a avut şi ea undă verde.

„Traista lui Panac este un proiect de antreprenoriat, îi învăţăm pe copiii noştri că, rămânând să locuiască aici, pot să vândă frumuseţea locului, să îşi câştige existenţa şi să nu plece în căutarea unui loc de muncă în altă parte. Din banii pe care îi primim din vânzarea acestei trăistuţe cumpărăm diferite materiale şi susţinem cazuri sociale. Dacă plecaţi cu un suvenir de la noi, probabil îi va fi mai bine lui Iustinian”, a spus prof. Mirela Verdeşescu.

Ema Gavriluţă ne-a spus că trăistuţele sunt făcute manual şi reproduc la scară mică catrinţa tradiţională de Panaci, împodobită cu roşu de Panac şi negru, iar în ele găsim plante medicinale și un borcănel cu dulceaţă de afine. Trăistuţa costă 50 de lei şi împreună cu pachetul cu plante şi dulceaţă este 70 de lei.

„Eu zic că merită nu numai pentru munca noastră depusă în realizare trăistuţei, culesul plantelor şi realizarea dulceţei de afine, dar mai ales pentru faptul că este o cauză nobilă, încercăm să salvăm viaţa unui copil“, a precizat Ema Gavriluţă.

Natura îţi dă produsul, omul vine cu modul de preparare

Fără oamenii minunaţi de la Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor, fără gazdele care au pus la dispoziţia participanţilor o locaţie superbă, fără oaspeţii veniţi cu drag aici, fără voluntari, sponsori şi parteneri, acest eveniment nu ar fi avut savoare.

„A fost combinaţia perfectă între mâncare grozavă, gazde primitoare, activităţi pentru copii la care nu s-au putut abţine să participe şi părinţii, drumeţie cu poveste şi stimulat toate simţurile, cântece şi voie bună. Bonus, treasure-hunt pe aplicaţie de telefon (Questo)“, au fost cuvintele de apreciere ale Ancăi Gaidoş, reprezentant al Fundaţiei „Noi Orizonturi“, care sprijină prin proiectele sale ecoturismul şi învăţarea prin experiență în rândul tinerilor.

„De 13 ani ne plimbăm prin sate din România în ideea de a vă atrage în tot felul de locuri unde ajungeţi mai greu sau nici nu vă gândiţi la ele. Astăzi suntem în Depresiunea Dornelor şi vă mulţumim pentru că aţi venit pentru a savura alături de noi ziua aceasta frumoasă de septembrie şi gusturile locurilor, printre care se numără mâncarea, apa minerală şi peisajul.

Într-o drumeţie de două ore am ajuns într-un loc de belvedere în care aţi înţeles de ce mâncarea are gustul pe care îl are, de ce oamenii fac lucrurile aşa cum ştiu ei mai bine într-o zonă în care partea de agricultură se limitează la creşterea animalelor. De câte ori vă gândiţi la gastronomie să ştiţi că este vorba, în principiu, de un joc între ceea ce îţi dă natura şi ceea ce face omul. Natura îţi dă produsul, omul vine cu modul de preparare, cu reţeta, gastronomia fiind studiul relaţiei dintre natură şi om“, ne-a spus Cristian Valentin Cismaru, creator de evenimente gastronomice la Asociaţia My Transylvania.

Producători locali și reprezentanți ai pensiunilor din zonă care au găzduit evenimentul cu partea de mâncare și băuturi răcoritoare: Păstrăvăria lui Andrei – sat Coverca, comuna Panaci – preparate din păstrăv; Anton Mihaela – dulcețuri și siropuri produse local; Casa Luș – sat Coverca, comuna Panaci –  deserturi; Pensiunea Eco Hunea din Panaci – mâncare gătită și desert; Casa Răzeșului – sat Drăgoiasa, comuna Panaci – balmoș, preparate din carne, dulcețuri; Cosmin Țarcă – sat Păltiniș, comuna Panaci – mâncare la ceaun, bere de casă;  familia Crucianu din satul Coverca, comuna Panaci – brânzeturi „Călimani“, certificate ca produse montane.

Silviu Buculei