Lumea satului 750x100

update 2 Dec 2020

Județul Ialomița, la inima Bărăganului, dar nu și la a celor care o gestionează

Abia acum se lucrează la Strategia de dezvoltare a județului Ialomița pentru următorii șapte ani, iar documentul va fi finalizat cel mai probabil în septembrie 2022, la un an și nouă luni după ce UE intră în exercițiul financiar 2021-2027. Proiectul costă 2,27 milioane de lei, iar banii sunt asigurați majoritar (84, 58%) din fonduri europene. Este de așteptat să vedem cam care este viziunea de dezvoltare a unui județ a cărui cea mai importantă resursă este solul. Anterior, nici nu se puteau realiza previziuni clare, dat fiind faptul că, spre deosebire de alte județe, care au câte o strategie pentru fiecare ciclu financiar european, Ialomița și-a imaginat un plan pe 12 ani, 2009-2020!

Situat în inima Bărăganului, cu o suprafață de 445.289 ha și 265.559 de locuitori, județul Ialomița este al 35-lea, ca întindere și al 38-lea, ca populație, din România. Ca structură administrativ-teritorială, are în componență trei municipii (Slobozia, Urziceni și Fetești), patru orașe (Țăndărei, Amara, Căzănești și Fierbinți-Târg) și 59 de comune (127 sate, din care patru aparțin mediului urban). Vorbind despre elementele pe care s-ar putea clădi viitorul, ialomițenii menționează câteva atuuri: stațiunea balneoclimaterică Amara, cu tot cu parcul de 64 ha din preajmă; Târgu (sau orașul, cetatea) de Floci, locul de la vărsarea Ialomiței în Dunăre, important centru comercial medieval între Orient și Occident, unde se spune că s-ar fi născut și primul întemeietor al Unirii, Mihai Viteazul, iar actualmente, pe 80 ha de lângă Giurgeni, s-au efectuat săpături arheologice, ce au evidențiat existența în orașul dispărut a patru biserici, trei necropole, peste 200 de locuințe, ateliere și portul; punerea în valoare a turismului pe Dunăre, inclusiv prin realizarea unor porturi și pontoane turistice la Fetești-Bordușani-Făcăeni-Vlădeni-Giurgeni; exploatarea (și a) potențialului agricol dintre Dunărea Veche și Brațul Borcea, precum și pe cel din luncile Ialomiței și Dunării etc.

Poziție oscilantă, după PIB general și PIB/cap de locuitor

Dar să vedem în ce stadiu se află astăzi Ialomița. Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, PIB-ul s-ar putea situa, în 2020, la 10.445 milioane lei, cifră care situează județul pe locul 38 la nivel național, în urma sa aflându-se doar Covasna, Sălaj și Mehedinți. Ca PIB pe cap de locuitor, cu 8.733 euro, Ialomița face un salt spectaculos, plasându-se pe poziția a 25-a între județele României. În fine, din punctul de vedere al salariului mediu net, Ialomița se poziționează pe locul 28, chiar înaintea altor județe mult mai dezvoltate, cum ar fi Maramureș, Bihor sau Neamț! Pe fondul epidemiei și a crizei bugetare și economice din 2020, totuși e de preferat ca datele CNSP să fie luate cu rezerva de conjunctură.

Penultimul pe plan național, ca venituri totale

Cifre veridice avem însă din 2019, furnizate de Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Administrației și Dezvoltării, iar acestea privesc bugetul de venituri și cheltuieli ale autorităților publice județene și locale. Cu un total de 699,98 milioane de lei venituri totale, Ialomița se situează pe locul 40, în urma sa fiind doar Covasna. În această sumă sunt cuprinse însă și plățile proiectelor europene sau finanțate din fonduri guvernamentale. Cifra seacă, a veniturilor proprii, care reflectă puterea economică reală a unei zone, a fost de 278,38 mil. lei, poziționând Ialomița spre sfârșitul clasamentului la nivel național (locul 39, înaintea județelor Giurgiu și Sălaj, dar după Covasna, Teleorman, Mehedinți sau Caraș-Severin). Realitatea este că profilul preponderent agricol nu a reușit – ca nicăieri în lume, de altfel – să facă minuni, deci Ialomița ar putea plăti tributul neindustrializării. În fine, cândva o fi fost ceva producție, dar astăzi industria este slab reprezentată în cele mai mari două orașe, Slobozia și Urziceni. Ca să nu spunem că două orașe, „făcute“ la comandă, din cerința de a avea un anumit procent al populației urbane, am numit Căzănești și Fierbinți Târg, realizează venituri proprii (în jur de 3,3 mil. lei) cât o comună săracă din Ilfov (ultimul, vă amintiți, are cele mai bogate așezări rurale din România). Cât despre satele din Bărăganul ialomițean, ei bine, doar două, Sinești și Făcăieni, au venituri la bugetul primăriei mai mari de 3 mil. lei.

Judetul Ialomita tabel

În afară de alimentare cu apă și drumuri, infrastructura e la... pământ!

Alte elemente clare privind infrastructura vin din cifrele Institutului Național de Statistică. Astfel, în 2019, Ialomița avea o rețea de drumuri de 1.160 km (din care 25 km de autostradă), dar 72 km (6,2%) erau încă din pământ, iar 156 km (13,44%) de căi rutiere, cel mai probabil de interes local, din pietriș. Acestora li se adaugă 500 km de străzi orășenești, din care numai 240 km sunt modernizate, ceea ce ar însemna că mai mult de jumătate dintre ele n-ar fi în stare tocmai bună. Singura utilitate publică mai bine pusă la punct – asta la prima vedere – este rețeaua de alimentare cu apă; din 7 orașe, 7 au sistem de alimentare cu apă, iar din 59 de comune, 53 (89,83%) dispun de rețea proprie de apă. Dar, fiindcă aici apare și un „dar“, sistemul nu a ajuns probabil în toate satele/cartierele ori nu toate gospodăriile s-au conectat la apă de vreme ce INS spune că, în Ialomița, la o populație de 265.559 de locuitori, doar 161.215 (60,75%) de persoane beneficiază de alimentare cu apă. Cât despre canalizare sau gaze, lucrurile stau foarte slab: 6 orașe și 7 comune dispun de sistem de canalizare (19,69%), iar 5 orașe și 6 comune sunt branșate la rețeaua de gaze (16,66%). Multe chestiuni devin deci explicabile, apropo de dezvoltarea sau mai bine-zis subdezvoltarea Ialomiței. Dacă am adăuga și școlile care au toaleta în fundul curții – nu multe, dar în acest caz „mult“ înseamnă și 5 sau 10! – avem o imagine de ansamblu nu foarte optimistă.

Salvarea vine (a venit!) tot din agricultură

În schița de strategie viitoare se vorbește despre turism ca despre salvarea economică a județului. Între noi fie vorba, până acum progresele au venit realmente din agricultură, unde Ialomița se află între primii 11-12 mari producători de cereale din România și pe poziția a 16-a, ca producție de legume. Fermele sunt mai dinamice ca oricare alt sector, făcând pionierat și la atragerea fondurilor europene, și la retehnologizare, și la producția pe unitatea de suprafață. Doar că agricultura e cum e, mai prost plătită. În fine, industria – atât cât este – e legată tot de agricultură. Cât despre visul turistic al ialomițenilor (29 de structuri de cazare și 43.567 de turiști), să fim serioși, abia acum se fac ceva renovări în stațiunea Amara, iar porturile mult visate de la Dunăre sunt aproape de domeniul SF.

Mă rog, SF pentru autoritățile județene, de vreme ce pe site-ul Consiliului Județean (la Instituția Prefectului nici nu există!) sunt creionate idei generale, fără nicio cifră suport. Sau, dacă vreți, iată o cifră suport: prin Programul Operațional Regional, derulalt prin ADR Sud-Muntenia, din 307 proiecte, doar 35 au fost atrase de autoritățile publice din Ialomița, adică fix 11,5%!

Maria Bogdan

Articole înrudite