Lumea satului 750x100

update 4 Dec 2020

Clubul Fermierilor Români, alături de organizațiile europene împotriva plafonării obligatorii a plăților directe

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;

În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Ideea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra Statelor Membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală“, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.“

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

  1. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  2. Camera Agrară a Republicii Cehe
  3. Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  4. Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  5. Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  6. Confagricoltura, Italia
  7. Consiliul Agricol Danez
  8. Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  9. Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  10. „Parlamentul Fermierilor“ Letoni
  11. Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Clubul Fermierilor Români

Articole înrudite