Romania

reclama youtube lumeasatuluitv

600x250 v1

Dezbatere la MADR: Stop deșeurilor și risipei alimentare!

Dezbatere la MADR: Stop deșeurilor și risipei alimentare!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu InfoCons, a organizat recent evenimentul „Stop deșeurilor și risipei alimentare! Pentru oameni! Pentru planetă!“, în cadrul căruia a fost demarată campania de informare și conștientizare asupra efectelor majore și pe termen lung ale risipei de alimente „Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!“

Pentru realizarea acestui obiectiv, de reducere a risipei alimentare, este nevoie de eforturi susținute la toate nivelurile, de o bună comunicare și de educație. Iar educația trebuie începută chiar din școală.

„Principala soluție pentru schimbarea comportamentului consumatorilor este educarea și informarea acestora, atât în familie cât și în școli. Sunt necesare și reglementări clare și coerente între instituțiile care au atribuții în această direcție, astfel încât să fie creat un cadru legislativ și comportamental care să transforme toate aceste deziderate în realitate. Am convingerea că întâlnirea de astăzi va fi percepută ca un apel pentru identificarea acelor măsuri, instrumente, pârghii care să combată risipa alimentară, să eficientizeze implementarea tuturor prevederilor legislative specifice pe care le avem și mă bazez pe implicarea autorităților, pe expertiza și profesionalismului reprezentanților mediului academic, a institutelor de cercetare și a tuturor partenerilor care sunt interesați de acest fenomen“, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

De altfel, securitatea alimentară este o problemă serioasă și, deși poate părea greu de crezut, în secolul XXI există zone cu foamete și oameni care nu au acces la hrană.

De unde vine risipa?

La nivel global, aproape o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată, potrivit unor date ale ANSVSA. Aproape trei sferturi din alimentele irosite provin din gospodăriile populației, servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul. Dintre acestea, jumătate provin din gospodăriile populației.

De altfel, risipa alimentară rămâne una dintre provocările majore ale societății moderne, de aceea este nevoie de soluții concrete și rapide, cu atât mai mult cu cât statistica mondială privind producția agricolă nu variază foarte mult, dar este raportată la planetă. Astfel, potrivit statisticilor oficiale, un sistem agricol care are o variabilitate anuală destul de accentuată de 20-25% s-ar putea să aducă populația pe care o deservește în insecuritate alimentară. Această variabilitate, determinată și de modificările climei, se accentuează și poate provoca insecuritate alimentară. De aceea, este nevoie de măsuri de politică agricolă pentru diminuarea efectelor negative. De altfel, acesta este motivul pentru care au fost create rezervele de stat, pentru a oferi o siguranță în cazul în care producția nu este posibilă. Iar seceta din acest an ne-a arătat că producția poate scădea dramatic, iar efectele pot fi din cele mai grave dacă autoritățile nu iau măsuri concrete urgent.

Pe de altă parte, aproape o sută de milioane de tone de mâncare se duce la gunoi..., după cum arată datele statistice realizate în ultimii ani la nivelul țărilor Uniunii Europene. Cum s-a ajuns la o cantitate atât de mare? Ei bine, cumpărăm mai mult decât putem consuma, iar hrana ajunge la gunoi. Iar atunci când mergem la restaurant comandăm prea mult și dăm înapoi jumătate din ce am cerut. La fel se întâmplă și în cazul vacanțelor cu oferta „all inclusive“, unde umplem farfuriile cu mâncare pentru a o lăsa pe masă spre a fi aruncată mai apoi.

Viitorul nu sună bine...

Iar previziunile sunt și mai îngrijorătoare căci, în următorii ani, acest ritm menținut de risipă alimentară poate ajunge la peste 120 de milioane de tone anual. Adică, o creștere de peste 20 de milioane de tone… Din păcate, în topul statelor ce gestionează prost această situație se află și România.

„Românii aruncă 6.000 de tone de alimente pe zi, ceea ce înseamnă 16 kilograme pe lună de persoană“, arată Cornel Bertea Hanganu, consilier la Departamentul pentru Dezvoltare Rurală din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Hanganu a mai menționat că operatorii din sectorul agroalimentar sunt obligați să ia măsuri de prevenire a risipei alimentare, aceste măsuri fiind reglementate prin legislație. Mai mult decât atât, în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, pentru orizontul 2030, se vizează reducerea la jumătate pe cap de locuitor a risipei alimentare la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum, precum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare.

Potrivit datelor MADR, în România se aruncă, în medie, 11,9% din mâncarea cumpărată, în Europa această medie fiind dublă. Cu cât familia este mai numeroasă, cu atât se aruncă mai multă mâncare. Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări europene, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an. Ceea ce duce la cele peste 6.000 de tone pe zi.

Care sunt motivele pentru care ajunge mâncarea la coșul de gunoi? Ei bine, statisticile MADR arată că un procent de 26% din alimente se degradează prea repede, iar 21% reprezintă cantitatea de mâncare estimată greșit. Cu alte cuvinte, credem că o vom consuma. Însă, în realitate, această mâncare ajunge la coșul de gunoi. Uneori, o vedem aruncată chiar pe stradă... Totodată, 14% din mâncarea aruncată la gunoi reprezintă procentul de cumpărături în exces. Acest exces poate fi cauzat și de promoțiile magazinelor care vând produse la preț redus (3+1 gratis, 2+2 etc.) deoarece se apropie termenul de expirare a acestora. Dacă nu se vând, aceste produse înseamnă pierderi pentru lanțurile de magazine, în care intră și costurile mari pentru distrugerea alimentelor expirate. Sunt și magazine care au găsit soluții: donarea alimentelor ce urmează să expire curând către proprii angajați sau către persoane defavorizate.

Aruncarea alimentelor afectează și bugetul familiei, banii cheltuiți pe mâncarea care pleacă la gunoi fiind economisiți pentru a se realiza ceva.

„Imaginați-vă că mergem la muncă 5 zile pe săptămână și 2 zile din acestea sunt, practic, pierdute prin aruncarea alimentelor la gunoi“, a explicat Sorin Mierlea, președintele InfoCons.

Există și vești bune pentru cei care vor să reducă risipa de alimente și cheltuielile inutile pe produse neconsumate. Soluțiile sunt simple și la îndemâna oricui. Iată câteva din sfaturile InfoCons:

- Calculați bugetul de care dispuneți pentru alimente

Planificarea unui buget de cumpărături ne va ajuta să economisim bani, de aceea este bine să ne facem un buget pe care să-l respectăm. Ne va prinde bine!

- Mențineți un frigider sănătos

Verificați sistemul de închidere și temperatura frigiderului. Pentru a rămâne proaspete cât mai mult timp, alimentele trebuie păstrate la o temperatură de 1-5 grade Celsius.

- Serviți-vă cu porții mici de mâncare

Dacă punem în farfurie cantități mici de mâncare scade și riscul de aruncare a alimentelor. Cine mai dorește poate cere încă o porție.

- Folosiți resturile

În loc să aruncăm resturile alimentare la gunoi, le putem folosi la masa de prânz sau cina din ziua următoare. O altă variantă ar fi congelarea acestora pentru o perioadă de câteva luni.

- Conservați

Alimentele pot fi și conservate, iar metodele de conservare sunt la îndemâna oricui. Conservarea presupune păstrarea alimentelor la o anumită temperatură, ferite de lumina soarelui, în vase închise ermetic. O altă variantă de păstrare a alimentelor este înghețarea acestora.

- Schimbați ordinea alimentelor

Atunci când cumpărăm mâncare nouă din magazine este bine să verificăm alimentele din dulapuri și din frigider și să o aducem în față. Mâncarea nouă se pune în spate pentru a reduce riscul de a găsi mâncare stricată în dulap sau în frigider.

- Planificarea cumpărăturilor

Planul cu meniul pe întreaga săptămână și bugetul alocat sunt elementele de bază în prevenirea risipei alimentelor. Este foarte simplu să verificăm ce ingrediente ne lipsesc, apoi scriem o listă de cumpărături cu ceea ce avem nevoie pe termen scurt.

- În cazul în care rămânem totuși cu mâncare pe care nu dorim să o mai consumăm nici după conservare sau congelare, putem găsi o soluție simplă: reciclarea ca îngrășământ. Prin realizarea de compost „homemade“ putem obține îngrășământ natural pentru plantele decorative de apartament. Atenție, însă! Doar anumite alimente pot fi reciclate, nu toate. Fructele și legumele se pot transforma ușor în îngrășăminte, de pildă. Trebuie doar să înțelegem că și noi putem pune „stop risipei alimentare!“


Ponderea deșeurilor alimentare în UE

Risipa alimentară înseamnă și deșeuri ce trebuie apoi distruse, proces ce înseamnă și bani cheltuiți inutil. Potrivit statisticilor, 53% din aceste deșeuri provin din gospodăriile populației, 19% sunt rezultate din procesarea alimentelor, iar 12% din servicii alimentare. Un procent de 11% reprezintă deșeuri create de producția primară și 5% rezultă din vânzarea en gros și en detail.


Simona Nicole David

MADR, Ministerul Agriculturii, risipa de alimente

Alte articole:

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor în valoare de peste 3,98 milioane lei

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2024.

Suma plătită este în valoare de 3.983.924,51 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Instrumentele necesare fermierilor români pentru combaterea risipei alimentare

În fiecare an, pe 29 septembrie, țările din întreaga lume sărbătoresc Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, o ocazie esențială în care este punctată necesitatea tot mai mari de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană. Această zi, inițiată de Națiunile Unite, subliniază importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la masă.

Conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 20241, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023. Mai mult, în timp ce aproximativ 9 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate2, aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită. “The Food Waste Index Report 2024”3 arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului. La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. De exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.

Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience. Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.

„Folosesc Zorvec™ Zelavin® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”, a declarat Constantin Merei, fermier cu o suprafață de lucru de 25 de hectare de viță-de-vie în județul Prahova.

Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo® și Verben™. Talendo® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei. O altă soluție pentru culturile de cereale de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

„Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare, care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor,” a declarat Cosmin Iancu, fermier și manager la SC PICMAR, județul Ilfov.

Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicide ca soluție cu impact semnificativ asupra culturilor în această luptă și pot accesa mai multe informații despre acestea de la reprezentanții echipei de vânzări a companiei.

Autor: Andrei Doru, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT, România și Republica Moldova, Corteva Agriscience


1  https://openknowledge.fao.org/handle/20.500.14283/cd1254en  

2 How Many People Die From Hunger Each Year? (theworldcounts.com)

3 https://www.fao.org/family-farming/detail/en/c/1681058/

Autorizație temporară pentru utilizarea tratamentului pe bază de neonicotinoide la semințele de cereale păioase de toamnă

Pentru campania de toamnă 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanță activă, respectiv imidacloprid, din categoria neonicotinoidelor, la tratarea semințelor de cereale păioase de toamnă.

Măsura a fost luată întrucât România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din Uniunea Europeană (locul 4 în anul 2023), suprafața cultivată cu cereale în anul 2023 fiind de aproximativ 5 milioane de ha, grâul fiind a doua cultură ca suprafață cultivată în România, după porumb. Din cauza condiţiilor geografice şi a schimbărilor climatice (ierni blânde şi primăveri cu temperaturi peste normalul perioadei), România se confruntă din ce în ce mai mult în fiecare an cu mari probleme în ceea ce priveşte atacul dăunătorilor de sol Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., care infestează suprafeţe mari de teren arabil printre care și culturile de cereale păioase. La nivelul Uniunii Europene, zona stepică în care întâlnim cea mai mare presiune a dăunătorilor de sol este prezentă exclusiv în România şi se suprapune cu regiunile agricole care natural au pragul economic de dăunare (PED) depăşit la dăunătorii de sol Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp. Dacă nu se aplică măsuri specifice de combatere chimică, au loc pierderi importante de producţie şi economice pentru fermierii români. Unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost şi rămâne tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide.

În campania de toamnă a anului 2024, semințele de cereale păioase de toamnă tratate vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., unde se depășește pragul economic de dăunare.

În acest an, la nivelul Uniunii Europene au fost acordate peste 100 de derogări, cele mai multe fiind acordate de Austria cu un număr de 23, Spania cu 17, Grecia cu 11 și Franța cu 10.

Tratamentul semințelor de cereale păioase de toamnă va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați. Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor va comercializa produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați înregistrați la oficiile fitosanitare județene, care fac dovada că tratamentul va fi efectuat în instalații profesionale și cu personal calificat. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare vor efectua controale la prestatorii de servicii autorizați. Aceștia vor ține o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, respectiv cantitatea de produs achiziționată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată și distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței.

Reamintim că autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor în și pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.

Suplimentarea bugetului MADR pentru măsurile de sprijin aflate în derulare

În Ședința Guvernului din data de 18 iulie 2024 a fost aprobată o Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sumele solicitate în cuantum de 578.000.000 lei credite bugetare vor fi utilizate pentru asigurarea integrală a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor și măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli afectați de inflație, de războiul din Ucraina și de condițiile pedoclimatice dificile din acest an. Pentru asigurarea acestor disponibilități financiare, prin actul normativ se suplimentează și creditele de angajament aferente în cuantum de 278.000.000 lei.

Astfel, sumele suplimentate au următoarele destinații:

- 100.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru obiectivele de investiții cuprinse în programul de investiții a Agenției Naţionale de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programul National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România. Acestea sunt necesare pentru respectarea graficelor de execuție conform contractelor cu lucrări în derulare, respectiv achiziția de echipamente și utilaje tehnologice pentru punerea în funcțiune sau reabilitarea stațiilor de pompare ce asigura livrarea apei către beneficiarii de terenuri agricole; realizarea de lucrări de impermeabilizare a canalelor de irigații și derularea Contractelor de proiectare, respectiv predarea documentațiilor aflate în diferite stadii de elaborare a acestora: studii de teren, Expertize tehnice, Documentații pentru Obținere avize acorduri, autorizații sau documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, ce urmează a fi predate conform termenelor prevăzute în graficele aferente contractelor în derulare;

-  300.000.000 lei credite bugetare pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018;

- 60.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2;

- 45.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, acordat în baza prevederilor Legii nr. 206/ 2024 pentru aprobarea OG nr. 13/2024;

-  33.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru încheierea de angajamente legale de către APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe o suprafață totală de cel puțin 48.425 kmp în anul 2024 și pentru servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA, pentru a nu periclita activitățile specifice pe fluxurile de dezvoltare și a pregăti realizarea plăților către fermieri, precum și etapele specifice de calcul pentru plățile în avans și nu în ultimul rând pregătirea plăților finale.

- 40.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvernul României sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza Ordonanței Guvernului nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovinelor de carne şi al bubalinelor, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

APIA a autorizat peste 396 milioane lei la plată în data de 26.02.2024

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că autorizarea la plată a fermierilor se face în continuare în ritm susținut. Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) asigură tot suportul ca sumele necesare efectuării plăților către fermieri să fie acordate în regim de urgență conform solicitărilor transmise de Agenție.

Astfel, luni, 26.02.2024, Agenția a autorizat la plată alți 18.261 beneficiari, cu o sumă totală de 396.026.812,52 lei, din care:

  • 050.541,15 lei de la Bugetul Național (BN);
  • 607.128,48 lei din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Intervențiile autorizate la plată în această tranșă sunt următoarele: Ajutoare Naționale Tranzitorii  - ANT vegetal (ANT 1, ANT 4 și ANT 6) și ANT zootehnic (ANTZ 9), PD-01 – BIS, PD-02 – CRISS, PD-03 – CIS-YF, M10, M11, M13, PD-04, PD-21, PD-22, PD-23 și PD-24.

Reamintim că plățile pentru ANT sector vegetal/zootehnic - Campania 2023 se efectuează în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 3 din 2 octombrie 2023.

Reacția FAPPR la măsurile recente anunțate de guvern în sprijinul fermierilor

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), structură federativă a fermierilor și procesatorilor agricoli din România, consideră că o serie dintre măsurile anunțate de MADR ca soluții la criza din agricultură nu pot fi puse în practică sau necesită îmbunătățiri majore.

1. In ceea ce privește Creditul Fermierului, pe fondul crizei provocate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Forumul APPR apreciează faptul că MADR acordă un sprijin sub formă de grant într-un moment extrem de sensibil pentru agricultura românească, însă ordonanța ar trebui amendată în regim de urgență pentru a fi cu adevărat eficientă. De asemenea menționează că, a transmis aceste comentarii și în perioada în care proiectul de act normativ a fost în consultare publică, dar acestea nu au fost încorporate în forma finală:

  • dat fiind că acest instrument se cumulează cu orice alte scheme construite pe Cadrul Ucraina și accesate de o societate după septembrie 2022 (adică orice IMM Invest, Agro IMM Invest și chiar recenta schema de granturi de 100 euro/ha pentru culturile de toamnă din anul 2022) diminuează drastic sumele ce pot fi accesate, având în vedere plafonul de 280.000 euro;
  • Forumul APPR reiterează faptul că aceste credite pentru capital de lucru nu sunt acordate cu garanții de stat (de la FGCR sau în altă formă). Dacă acest lucru se justifică prin prisma faptului ca garanția ar fi diminuat suma efectivă pusă la dispoziție pentru credite (din cauză că ajutoarele de stat se cumulează), ne exprimăm încă o dată îngrijorarea că băncile comerciale vor avea un apetit scăzut de a adera la schemă pentru a acorda credite cu dobândă scăzută. În egală măsură, pe fondul potențialelor fluctuații ale ROBOR, considerăm că ar fi absolut necesar ca orice creștere a acestui indicator să fie asumată de stat și nu plătită de către beneficiari;
  • totodată, semnalează faptul că cei care au dificultăți financiare vor fi în continuare neeligibili.

- fermierii au solicitat prin mai multe adrese scrise, precum și întâlniri directe, echipei de conducere a MADR, să se asigure că tocmai această categorie, cea mai vulnerabilă și mai afectată de volatilitatea piețelor agricole indusă de război, va putea beneficia de schemele de ajutor de stat pe Cadrul Ucraina. Solicitarea Forumului APPR pe acest subiect este completarea de urgență a textului ordonanței; 

- Forumul APPR a solicitat, de asemenea, ca leasing-urile și ratele la utilaje, precum și datoriile comerciale către furnizorii de input-uri (atât pentru debite curente, cât și pentru restanțe) să se poată plăti prin intermediul acestui instrument de sprijin, deoarece acestea sunt o constrângere majoră pentru fermieri, fiind exact acele datorii care nu se pot amâna la plată. În acest sens, se solicită să se menționeze expres ca băncile comerciale ce intră în acest program să permită și plata acestor obligații.

2. In același context, al identificării unor soluții care să permită injecții de lichiditate într-un sistem decapitalizat, Forumul APPR dorește să readucă în atenția autorităților angajamentele luate de conducerea MADR cu privire la elaborarea unui act normativ privind creditul agricol, care ar urma să pună la dispoziția operatorilor din agricultură, in condiții avantajoase, scheme de împrumut pentru investiții (pentru amenajări de irigații, teren agricol, etc.), elaborarea schemelor de creditare pentru capital de lucru, cât și a celor pentru investiții, asupra necesității unor consultări solide și extinse cu reprezentanții băncilor comerciale, pentru a evita orice sincopă sau formulă studiată insuficient care ar conduce la limitarea finanțării fermierilor.

3. In al treilea rând este apreciată flexibilitatea soluției adoptate de Comisia Europeană pentru a permite Statelor Membre să deroge de la cerințele GAEC 8. Subliniem că FAPPR a fost de acord inclusiv cu propunerea inițială, mai ambițioasă, de 7% culturi leguminoase, ca alternativă la GAEC 8 din Reg. 2115/2021, conform consultărilor cu membrii noștri, și că am comunicat în diverse conferințe că leguminoasele în cultură secundară sau covoarele verzi, chiar și fără tratamente fitosanitare, pot contribui la atingerea obiectivelor de mediu, permițând, în același timp, cultura principală care să contribuie la veniturile fermei.

Propunerea FAPPR pentru formularea ecoschemei PD-04 în 2023 a fost în același sens, adică posibilitatea ca fermierii sa cultive, în loc de 5% elemente neproductive, plante fixatoare de azot in cultura principală sau secundară – variantă adoptată de MADR și acceptată de Comisia Europeană – și care s-a dovedit bine construită și accesată de fermieri! De aceea, consideră că România ar trebui să inițieze dialogul cu celelalte State Membre și cu Comisia Europeană pentru ca varianta din 2024 să rămână o variantă permanentă la GAEC 8.

Pe această cale, Forumul APPR își exprimă disponibilitatea de a participa la discuții pentru a găsi cele mai bune soluții privind îmbunătățirea cadrului juridic actual în beneficiul fermierilor din țară.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România este o structură profesională federativă formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, înființată în anul 2012. Forumul APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România afiliate.

Pentru informații suplimentare: comunicare@forumulappr.ro

MADR lansează sesiunea de depunere a proiectelor pentru DR 15 Investiții în exploatații pomicole, din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va lansa sesiunea de depunere a  proiectelor pentru DR-15 - Investiții în exploatații pomicole, o intervenție esențială din Planul Strategic PAC 2023 – 2027. Această inițiativă contribuie la realizarea obiectivelor specifice PAC, respectiv la creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

Sesiunea se va desfășura în intervalul: 08 ianuarie 2024, ora 9.00 – 30 aprilie 2024, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru sesiunea de depunere proiecte este de 151.383.527 Euro din care:

  • Componenta înființare și modernizare exploatații pomicole - 142.383.527 Euro
  • Componenta înființare și modernizare pepiniere pomicole – 9.000.000 Euro

Beneficiarii acestei sesiuni sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice), cooperativele agricole și societățile cooperative care deservesc interesele membrilor, grupurile și organizațiile de producători recunoscute de MADR, constituite în baza legislației naționale în vigoare și care deservesc interesele acestora.

Sprijinul nerambursabil acordat prin intervenția DR-15 este de maximum 65% din costurile eligibile, fără a depăși suma de 1.500.000 euro/proiect, cu excepția proiectelor care implică achiziția de utilaje și echipamente agricole, al căror cost nu poate depăși 300.000 euro.

MADR încurajează participarea activă a beneficiarilor și așteaptă proiecte inovatoare care să contribuie la dezvoltarea durabilă a sectorului pomicol în România.

Pentru informații suplimentare, ghidul solicitantului și formularele necesare pot fi consultate pe site-urile www.madr.ro și www.afir.ro.

Proiect de act normativ pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bivolițelor

MADR a postat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se instituie o schemă de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bivolițelor, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Valoarea estimată a schemei de ajutor este de 79.427.740 lei, echivalentul sumei de 16.100.000 euro, iar numărul estimativ al potențialilor beneficiari este de 6.000. Estimarea s-a realizat raportat la:

  • Un efectiv de circa 150.000 capete bovine de carne:

100 euro/cap x 150.000 capete= 15.000.000 euro, respectiv  73.900.500 lei

  • Un efectiv de circa 11.000 bivolițe

100 euro/cap x 11.000 capete = 1.100.000 euro, respectiv 5.419.370 lei

Cuantumul propus pentru ajutorul de stat este de 100 euro/cap bovină carne/bivoliță. 

Măsura are la bază prevederile pct. 62 din Comunicarea Comisiei Europene de modificare a Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Astfel, se va institui o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bivolițelor din perioada 1 octombrie 2022 – 31 martie 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, valabilă până la data de 30 iunie 2024, în scopul compensării pierderilor generate de creșterea prețurilor la furaje, combustibil și alte costuri.

Beneficiari ai schemei pot fi: crescători de animale - persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate,  precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, care au în posesie permanentă bovine de carne și/sau bivolițe, înscrise în BND, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploatație.

Informații suplimentare

CONDIȚIILE DE ELIGIBILITATE :

  • Să dețină la data de 31 martie 2023 bovine de carne și/sau bivolițe cu vârsta de minimum 12 luni, în exploatație cu cod ANSVSA și/sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar, înscrise în BND;
  • Bovinele de carne și bivolițele pentru care se solicită ajutor de stat trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară;
  • Existența, în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii, a cel puţin 50% din numărul de bovine de carne și/sau bivolițe deținut la data de 31 martie 2023.

Valoarea totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu va depăși echivalentul în lei a 280.000 euro.

Cursul de schimb valutar euro/lei pentru calcularea valorii totale maxime / cuantumului este cel comunicat de Banca Națională a României la data de 1 august 2023, respectiv de 4,9334 lei/euro. 

Perioada de depunere este de 30 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, iar termenul de plată propus este 30 iunie 2024.

Fondurile provin de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2024.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte

A fost prelungită perioada de aplicare a prevederilor privind instituirea unei scheme de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

În Ședința de Guvern din 8 decembrie 2023 a fost aprobată Hotărârea pentru prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Prezentul act normativ vizează prelungirea termenului de aplicare a prevederilor HG nr.1174/2014, de la data de 31 decembrie 2023 până la data de 31 decembrie 2026, având în vedere prorogarea termenului de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr.651/2014, care reprezintă temei legal pentru HG nr.1174/2014.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat pot fi:

  • Producătorii agricoli, respectiv: persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale și/sau persoane juridice, indiferent de forma de organizare și/sau organizațiile de îmbunătățiri funciare și federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare și/sau organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care depun la autoritatea competentă o cerere de acord prealabil pentru finanțare, iar aceasta confirmă în scris, sub rezerva verificărilor ulterioare, acordul prealabil pentru solicitarea finanțării.

Schema se aplică până la data de 31 decembrie 2026, iar măsura propusă prin această hotărâre nu are impact asupra bugetului de stat.

Sursa: madr.ro