Lumea satului 750x100

update 2 Dec 2020

De ce este nevoie de reformă pentru sectorul forestier

În România este nevoie de reformă pentru sectorul forestier, în contextul dezbaterilor din cadrul Comisiei și a Parlamentului European pentru o nouă strategie forestieră, a preocupărilor privind starea pădurilor României și a măsurilor ce se impun, se arată într-un comunicat transmis de Asociația Industriei Lemnului - Prolemn. 

De altfel, în acest sens, Prolemn a organizat, recent, o masă rotundă tehnică la nivelul factorilor de decizie europeni, la care au participat 56 de persoane, 36 fiind externi: 8 reprezentanți ai Comisiei Europene, 3 europarlamentari, reprezentanți ai principalelor organizații europene ale proprietarilor de păduri
(CEPF), industriei lemnului (EOS și CEI-BOIS), administrațiilor silvice de stat (EUSTAFOR), ONG-uri de mediu, Institutul Forestier European (EFI), Institutul de
Cercetări al Comisiei Europene (ISPRA-JRC), reprezentanți ai mediului universitar european.

„Analiza situației actuale a condus la concluzia următoare: toată lumea este nemulțumită de situația actuală a sectorului forestier din România și este nevoie de reformă, o schimbare de paradigmă care să ia în considerare răspunsurile la provocările majore menționate”, a spus președintele Prolemn, Cătălin Tobescu. 

În opinia sa, este esențial ca pentru această schimbare să nu se piardă ceea ce este valoros - starea bună a pădurilor, excepționala biodiversitate
și să se găseasca soluții pentru provocări.

Ce trebuie avut în vedere

Principalele aspecte ce trebuie luate în considerare pentru o schimbare sunt: 

-  gestionarea durabilă a pădurilor și mobilizarea durabilă a resurselor lemnoase;


-  reglementare inteligentă – diversificarea instrumentelor de politici forestiere, tranziția
de la situația extrem de rigidă de astăzi, bazată exclusiv pe instrumente de comandă și
control, către politici stimulative bazate pe angajamente voluntare, mai multă libertate
economică și responsabilitate;

- reducerea costurilor economice în administrarea pădurilor;

- să fie respectat dreptul de proprietate, să fie compensate restricțiile impuse
proprietarilor de păduri;

- să existe beneficiile economice și sociale din administrarea pădurilor, beneficii echitabil
distribuite.


Totodată, un aspect esențial este asigurarea accesului micilor proprietari de păduri la uzufructul
proprietății lor, ceea ce ar ajuta și la aprovizionarea legală a populației cu lemnul de foc.

Prolemn face apel la Comisia Europeană pentru ca: 

- Industria lemnului să fie pe deplin implicată și consultată atunci când este evaluată și se
fac recomandări cu privire la situația sectorului forestier din România. Participarea și
consultarea cu operatorii economici sunt esențiale.


- Să existe o abordare bazată pe fapte, atunci când vine vorba de silvicultură în România și
să fie pe deplin luate în considerare expertiza și informațiile publice disponibile (de
exemplu datele IFN, expertiza instituțiilor de cercetare, a universităților, a Institutului
Național de Statistică etc.).


- Să existe o evaluare generală și imparțială a situației sectorului forestier din România.


- Industria nu poate și nu va comenta asupra potențialelor probleme în gestionarea ariilor
protejate din România. Cu toate acestea, industria are un interes major în obținerea
certitudinii și fiabilității juridice.


Asociația Industriei Lemnului - Prolemn și-a exprimat disponibilitatea să asiste oricând Comisia
Europeană cu informații și opinii avizate.

Potrivit datelor Prolemn, suprafața pădurilor a crescut în ultimii 30 de ani și doar 11% din pădure are mai puțin de 20 de ani, mult sub situația distribuției normale pe clase de vârstă a pădurii, situație în care această clasă de vârstă ar fi trebuit să fie de 16%. De asemenea, 1% din suprafața pădurilor se află în clasa de regenerare, ceea ce se încadrează într-o situație normală și există o creștere semnificativă a stocului de masă lemnoasă pe picior - 24 de milioane metri cub pe an, ceea ce înseamnă că se recoltează legal și ilegal maximum 65% din creșterea pădurii. 

Principalele probleme

Președintele Prolemn a mai arătat că tăierile neautorizate și combaterea acestora au condus la suprareglementare, funcționarea industriei lemnului într-un mediu economic cu risc ridicat, cu costuri ridicate pentru verificarea conformității, cu migrarea forței de muncă din sector. De asemenea, „mulți politicieni, precum și o parte a opiniei publice, nu au o percepție corectă cu privire
la gestionarea durabilă a pădurilor. Non-intervenția și gestionarea pasivă sunt soluții doar pentru conservare în ariile strict protejate - 10% în strategia europeană pentru protecția biodiversității. Pentru restul de 90% din păduri, cheia pentru gestionarea durabilă, chiar și pentru combaterea schimbărilor climatice, este o silvicultură activă”, a mai menționat Tobescu. 

O altă problemă este lipsa de beneficii economice și sociale pentru proprietarii de păduri din gestionarea pădurilor, din cauza restricțiilor impuse fără despăgubiri echitabile și a
costurilor ridicate de administrare a pădurii. Efectul acestei situații se vede în blocarea gestionării exploatațiilor forestiere mici și neexecutarea operațiunilor de îngrijire, precum și lipsa motivației pentru extinderea fondului forestier.

Totodată, este de semnalat și problema lipsei finanțării în sectorul forestier, nevoile de finanțare fiind urgente pentru: 

- Accesibilitate sporită a fondului forestier;
- Compensarea proprietarilor de păduri pentru restricțiile impuse;
- Noi investiții în mașini și tehnologie de recoltare;
- Extinderea terenului forestier.

Articole înrudite

Articole recente - Simona David