Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor pregătește reducerea poluării cu nitrați
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) are în vedere planificarea începerii lucrărilor pentru 11 noi platforme pentru gunoiul de grajd și pentru o stație de compostare, pe lângă cele 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și cele 27 actualmente în construcție.
Localitățile care vor beneficia de aceste tranșe de finanțare sunt în număr de 12, și anume: Parva - județul Bistrița Năsăud, Unguraș - județul Cluj, Colibași - județul Giurgiu, Șotânga - județul Dâmbovița, Valea Mărului - județul Galați, Vetrișoaia - județul Vaslui, Saraiu - județul Constanța, Tîrgușor - județul Constanța, Dobrosloveni - județul Olt, Vadu Pașii - județul Buzău, Gogoșari - județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani - județul Iași, pentru stația de compostare. Astfel, MMAP, prin proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), a început, în data de 17 septembrie 2020, procedura privind licitația pentru atribuirea lucrărilor de construcții care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd.
Cheltuielile de finanțate sunt suportate de Guvernul României. Sumele provin dintr-un împrumut de la Banca Mondială. România are peste 3 milioane de ferme mici (sub 5 ha), majoritatea practicând agricultură de subzistență. Mici fermieri, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de mijloace, nu respectă condițiile minimale pentru gospodărirea corespunzătoare a gunoiului de grajd. De cele mai multe ori acesta este depozitat pe pământ, iar scurgerile ajung direct în prima pânză de apă freatică și, de acolo, în fântânile oamenilor. În acest context, gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României. Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Practic, UATurile sunt însărcinate cu implementarea unui serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și din fermele mici. Stația de compostare de la Prisăcani este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniță), fiind utilizat ulterior ca îngrășământ organic de bună calitate. Se obțin astfel, atât beneficiile de mediu, cât și posibilitatea ca fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma și fac dovada predării gunoiului de grajd să fie considerați de către APIA și AFIR conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare, ceea ce le aduce scutrea de investiții proprii în platforme individuale. „Nevoia clară a reducerii poluării apelor cu nutrienți din surse agricole și necesitatea alinierii țării noastre la prevederile Directivei Nitrați sunt motivele pentru care proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este, în acest moment, la faza de finanțare adițională. Având o fază pilot între 2002-2007 și o primă etapă la nivel național între 2008-2017, Proiectul va continua să aibă intervenții până în 2022, în zona finanțării de investiții, a întăririi capacității instituționale și a informării și instruirii fermierilor”, a declarat Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiții este de cca. 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de aproximativ 21.370 tone. Beneficiarii investițiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanțare.
Eforturile investiționale sunt suportate în proporție de aprox. 95% de către MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de aprox. 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investițiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de către acestea și monitorizate de către MMAP. Bugetul de investiții pentru perioada 2017-2022 este de 36,32 milioane de euro.
Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Proiectul, început în 2008 și încheiat în 2017, a finanțat 86 de platforme de management de gunoi de grajd, iar acum se află în a doua fază, cea de finanțare adițională, alocată pentru cinci ani, până
în martie 2022 și va finanța peste 80 de comunități locale.
Anca Lăpușneanu
mediu, gunoi de grajd, poluare, poluare cu nitrati, MMAP
- Articol precedent: Dezbatere cu cântec la Academie... despre limitele ariilor naturale protejate din România
- Articolul următor: Tehnică inedită de polenizare, descoperită de cercetători japonezi