SELECȚIA GENOMICĂ: Un nou instrument genetic în ameliorarea animalelor

Productivitatea animalelor de fermă a crescut în mod accelerat odată cu apariția programelor de împerechere selectivă. Deși ar părea că nu se mai poate îmbunătăți nimic în acest domeniu, noile tehnologii genetice pot îmbunătăți până la de zece ori programele de ameliorare clasice prin înglobarea informației genomice.

Context

Acidul Dezoxiribo-Nucleic este practic cărămida din care sunt construite genele și viața. Fiecare animal conține milioane de piese ADN ce formează gene care controlează și stau la baza tuturor funcțiilor corporale și implicit a performanțelor animalului. Descoperirile recente din biotehnologie au făcut posibilă „citirea“ ADN-ului animalului și a unor markeri ce ajută la localizarea anumitor gene de interes.

Ce este selecția genomică (SG)?

Selecția genomică este o tehnologie modernă de ameliorare ce folosește informația a zeci de mii de markeri asociați cu genele ce influențează producția animală (markeri care acoperă întregul genom). Informația de la acești markeri, împreună cu performanțele individuale ale animalelor permit o estimare mult mai precisă a meritului genetic al animalelor. Valoarea de ameliorare genomică (VAG) se bazează pe utilizarea unor ecuații de predicție calculate pe baza unei populații de „referință“, în care animalele sunt genotipate și fenotipate, iar ecuațiile sunt utilizate în evaluarea candidaților la selecție genotipați.

Selecția genomică este necesară în România?

Ameliorarea animalelor de fermă din România a fost influențată de evenimentele socio-economice din ultimele decenii. Astfel, din cauza dispersării efectivelor în foarte multe ferme mici și mijlocii, a fost practic imposibil să se organizeze eficient colectarea datelor de origine a animalelor. Din acest punct de vedere, tehnologiile genomice sunt extrem de valoroase în evaluarea compoziției de rasă a efectivelor și în stabilirea paternității.

Care sunt beneficiile selecției genomice?

Un mare beneficiu al SG este creșterea preciziei de estimare a meritului genetic al animalului, oferind fermierilor o informație mai precisă despre valoarea genetică a animalului. Acest lucru poate fi făcut devreme în viața animalului, fără a mai necesita colectarea unei cantități mari de informații și acumularea de costuri. Selecția genomică permite o evaluare de precizie a paternității produșilor, pe baza mai multor markeri genetici.

Cum ne pregătim pentru selecția genomică?

Pentru selecția genomică sunt avuți în vedere mai ales masculii cu mulți descendenți și evaluați cu acuratețe maximă pe baza fenotipurilor (producțiilor) proprii sau a rudelor. De la aceste animale se vor recolta probe de sânge sau păr pentru o viitoare genotipare.

Selecția genomică în România

În România primele activități de genotipare a animalelor domestice în vederea identificării unor markeri genetici utilizabili în ameliorarea genetică au avut loc în anii 2008-2011, în cadrul unui proiect ce viza elaborarea unor programe de ameliorare asistate de markeri genetici la ovine (proiectul OPECGEN – parteneriat între UBB și INCDBNA-IBNA Balotești). Tot în cadrul IBNA s-au desfășurat cercetări legate de identificarea și selectarea unor noi markeri genetici la populațiile locale de ovine, în cadrul unor proiecte de tip TE în care a fost subliniată importanța introducerii în evaluarea genetică a informației de la markeri genetici asociați cu calitatea și cantitatea producției de lapte și a unui parteneriat de tip PED în care, alături de partenerul SC OVIS CAP NEGRU SRL, au fost create și optimizate programe de ameliorare asistate de markeri genetici pentru caracterele producției de lapte și de carne la ovinele românești. La ora actuală sunt în desfășurare lucrări de cercetare privind utilizarea informației genomice provenite de la paneluri dense de markeri (50.000 de markeri), crearea unei populații de referință și utilizarea informației genomice în programele de ameliorare a ovinelor și taurinelor.

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, (PFE−17/2018-2020).

Dr. ing. Mihail Alexandru Gras