Valeriu Tabără: „Trebuie regândită întreaga strategie agricolă a României“

Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal

„România este una dintre primele puteri agricole ale Europei şi una dintre cele mai bune din lume. Dar suntem într-o situaţie nelalocul ei. Sunt doi indicatori importanţi de testare a ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului agricol românesc. Primul este valoarea producţiei globale pentru că trebuie să oglindeşti valoarea adăugată nu numai materia primă, iar al doilea este balanţa comercială cu produse agroalimentare care ne este nefavorabilă. Suntem singura putere agricolă din Europa care are balanţă agroalimentară negativă. Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal. Rămânem pe o valoare globală a producţiei fixă de 15-16 miliarde, prin 2011 am avut 19,4 miliarde, dar nici atunci nu am atins acea jumătate din minimul maxim. Între 40 şi 50 de miliarde ar fi potenţialul nostru şi făceam o comparaţie cu Italia. În 2016 noi am avut 16 miliarde, Italia a avut 55 de miliarde, a fost a doua valoare la nivel european după Franţa, care este o mare putere agricolă, cu 74 de miliarde. Şi se ştie că, din punct de vedere pedoclimatic, Italia are doar 44% din potenţialul României, iar partea de sud a Italiei este foarte săracă, secetoasă. România are un potenţial mai mult decât dublu. Cu toate acestea, indicatorii de funcţionalitate a întregului sistem agroalimentar românesc este nefavorabil nouă. Astfel, trebuie regândită întreaga strategie de agricultură din România şi asta înseamnă multe sectoare.“

Această valoare mică este lipsa de transformare a materiei prime

„Prima valoare adăugată din sistemul agricol al oricărei ţări se face prin zootehnie. Ea este cea care transformă materia primă. Avem exemplul agrocombinatului de la Curtici, valoare adăugată extraordinară. Dar noi nu facem acest lucru şi atunci valoarea producţiei zootehnice, care pentru a avea funcţionalitate foarte bună ar trebui să aibă 60%, are de vreo doi sau trei ani sub 30%. Este un alt indicator important care demonstrează că sistemul agricol românesc nu funcţionează. Nu discutăm despre dotarea tehnică, pentru că uneori depăşim la acest capitol ferme din Germania, Franţa, Marea Britanie şi chiar SUA. Dar nu avem tehnologiile adaptate pentru că avem un climat diferit faţă de aceste ţări. Noi avem un climat temperat continental cu veri excesiv de călduroase şi secetoase din punctul de vedere al umidităţii relative a aerului. Nu este vorba despre lipsa apei din sol pentru că aţi văzut şi anul acesta, practic plantele nu s-au uscat de la bază cum este normal, ci de la vârf la bază. Asta înseamnă, de fapt, o întrerupere a ciclului de viaţă şi o afectare a producţiei şi cantitativ şi calitativ. Sunt probleme care pot fi rezolvate prin decizii administrative sau legi. Trebuie să susţii sectoarele care produc material biologic şi tehnologii de clasă care să contracareze astfel de condiţii şi să existe o adaptare, spre exemplu, a biotehnologiilor pe care Uniunea Europeană nu le admite. Sunt multe decizii politice fără suport ştiinţific care afectează dezvoltarea agriculturii europene şi în special pe cele din ţări precum România.“

Cercetarea românească deţine date senzaţionale

„S-a spus că cercetare românească nu mai este în stare de nimic. Nu este aşa. Ea deţine date senzaţionale acumulate de ani, unele de o foarte mare actualitate. Facem eforturi pentru a îmbunătăţi resursa umană pentru că foarte mulţi ani nu s-a mai investit. Mulţi cercetători

s-au pensionat, alţii au părăsit sectorul de cercetare. De aceea suntem în discuţii acum cu o nouă lege a salarizării, iar în noua lege, Legea nr. 45, de organizare a cercetării, aş vrea să intrăm pe elemente de performanţă. Adică cei care realizează performanţă în cercetare să fie recompensaţi pe măsură. Probabil că în această lege vom introduce şi omologarea şi brevetarea tehnologiillor specifice care se obţin în sistemul de cercetare agricol din România. Avem de gând să obţinem omologarea mai rapidă, iar responsabilitatea să fie mai mare. “

Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă

„Se discută despre asociaţii. Din păcate, pe structura pe care o au acum acestea nu rezolvă problema lipsei sistemului de consultanţă care ar trebui să fie alături de fiecare fermier în parte. Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă agricolă. Noi l-am avut odată şi destul de bine pus la punct. Camerele agricole nu ar trebui neglijate. Aceste instituţii funcţionează în ţările cele mai avansate din lume din punct de vedere agricol.Poa te că ele ar trebui preluate pe lângă Camerele de comerţ şi industrie din judeţe .Ar trebui să se vorbească şi despre Direcţiile Agricole şi rolul lor şi despre alte instituţii importante cum este Agenţia pentru protecţia Plantelor care nu se simte, din nefericire, în judeţe. Sunt Oficiile de studii pedologice care ar trebui să dea reţete privind gradul de fertilitate, reţete de fertilitatea pentru anumite culturi, soiuri sau hibrizi. Chestia asta lipseşte. Nu mai vorbesc de elementele de evaluare a resurselor naturale care sunt lăsate deoparte, deşi vorbim despre mediu. Nu este suficient să vorbim. Realitatea este cu totul alta.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO