Piaţa „Seminţe cu Suflet“ a ajuns la Iaşi

Piaţa „Seminţe cu Suflet“, iniţiată de un grup de voluntari care şi-a propus să promoveze soiurile autohtone de legume şi fructe a ajuns la sfârşitul lunii noiembrie în capitala Moldovei, la Iaşi. Întâlnirea a avut loc la Facultatea de Zootehnie, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medică Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" (USAMV), iar cei interesaţi au putut face schimb de seminţe străvechi nemodificate genetic provenind din gospodării, asociaţii şi instituţii din ţară şi din străinătate.

Sufletişti cu multe zâmbete, îmbrăţişări şi… seminţe de tot felul

Grupul „Seminţe cu Suflet“, înfiinţat în urmă cu patru ani, este format din circa 2.000 de persoane din toată ţara pasionaţii de agricultură, care până în prezent au organizat peste 20 de târguri în cadrul acestui proiect. De data aceasta s-au adunat la Iaşi; unde dr. Doina Leonte, șef de lucrări și cadru didactic la Facultatea de Zootehnie, de la USAMV Iaşi, împreună cu toţi ieşenii care fac parte din acest grup au fost gazda acestei reuniuni, aflată la ediţia a IV-a. „Ediţia de anul acesta este plină de emoţii, cu multe zâmbete, multă forfotă, îmbrăţişări şi revedere, şi cu mulţi ieşeni dornici să vadă ce au adus sufletiştii din Buzău, Tecuci, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Iaşi şi Chişinău. Grupul ieşenilor s-a mărit, iniţial am fost în jur de 5 membri, dar în acest moment suntem peste 50 de persoane. Evenimentul a luat amploare deoarece lumea a aflat de noi şi nu sunt doar persoane dornice să primească, sunt şi persoane dornice să dăruiască. Noi cei din Iaşi ne întâlnim periodic, cel puţin odată pe lună şi mereu primim noi membri“, precizează Doina Leonte.

Dar din dar … se face rai!

Pentru cei necunoscători, membrii grupului au oferit şi sfaturi cu privire la seminţele şi materialul de plantat. Unul dintre membri a fost şi Aneta Bârlădeanu, din comuna Cotnari, judeţul Iaşi, care a venit la a patra ediţie a târgului însoţită de nepoţelul ei, cu diverse seminţe tradiţionale, pentru a face schimb şi pentru a le dărui celor interesaţi, ne mărturiseşte aceasta. „Am o grădină cu o suprafaţă de 1.500 mp de teren, iar anul acesta am venit cu crăiţe, zorele mixte, dovlecei, gogonele, roşii mari, mărar şi busuioc. Ceapa egipteană care rămâne an de an în pământ şi busuiocul moldovenesc sunt cele mai vechi soiuri pe care le am“, adaugă ieşeanca.

Tot din judeţul Iaşi a venit şi Dan Marinescu. Acesta spune că de când s-a pensionat, în jur de 10 ani, are mai mult timp să se ocupe de grădină. „Am o suprafaţă de jumătate de hectar, unde cultiv legume şi flori, plus vie şi livadă. Avem ceapă de egipt, care face direct bulbi, deci sare o etapă, toamna se poate deja planta, iar primăvara este o ceapă mai timpurie, care este foarte avantajoasă pentru toată lumea; avem şi topinambur, gutui japonez şi ricin, o planta medicinală care se foloseşte pentru ulei, dar şi în cosmetică şi farmacie“, mărturiseşte ieşeanul.

La piața de semințe am găsit-o și pe Mihaela Dorobanţu, din comuna Săhăteni, din judeţul Buzău, care ne spune că se ocupă în limita timpului disponibil şi a puterilor de cultivarea unei suprafeţe mici de grădină, astfel încât să îi asigure copilului şi întregii familii legume valoroase şi pline de substanţe hrănitoare. „În general, încercăm să folosim permacultura pentru că plantele capătă vigoare şi vor fi mult mai hrănitoare. Venim cu drag de câte ori se organizează, la pieţele importante din ţară, unde ne străduim să ajungem, prin eforturi proprii. De fiecare dată vin cu tot ce pot, dar prefer legumele (…), mă fascinează tomatele şi varietatea lor“, ne spune sufletista.

De peste Prut, din Chişinău, Republica Moldova, Aliona Culai a adus ceea ce a cultivat anul acesta în grădina familiei, cu toate că a fost un an dificil. „Am adus năutul negru şi brun, fasolea la metru, dovleacul la metru, am adus şi diferite plante aromatice, flori, aş putea spune chiar de toate.

De patru ani mă ocup şi am o suprafaţă de teren de 13 ari. Cele mai vechi seminţe sunt roşiile şi castraveţii de la bunica şi bunelul, dar anul acesta am avut puţine, deoarece am plantat răsadul la 30 aprilie şi mi-a îngheţat prima dată, apoi l-am plantat a doua oară, dar am adunat doar câte ceva“, mărturiseşte Aliona.

Ecoruralis, o asociaţie care sprijină ţăranii

Din partea Ecoruralis, o asociaţie care sprijină ţăranii din toată ţara a poposit la Iaşi, Stela Zămoiu, din satul Dâmbroca, judeţul Buzău. „Ieşenilor le-am adus de toate, începând de la roşii, castraveţi, vinete, fasole, dovleci, kiwano, tot ce este românesc tradiţional, nimic nu este modificat genetic. Cea mai veche sămânţă este roşia frumoasa de Dâmbroca, castravetele tradiţional românesc şi ardeiul iute, care era pe vremea lui Ceauşescu. Noi păstrăm vie sămânţa pentru că asociaţia noastră Ecoruralis este cea mai mare asociaţie din România, are peste 12.000 de membri, iar noi luptăm nu numai să salvăm seminţele aici pe tarabă, ci şi sus la guvern (...), luptăm pentru seminţele noastre autohtone, pentru a le păstra, de a putea chiar şi să le vindem. Asta este mâncarea noastră, viitorul nostru, iar dacă noi, ţăranii, nu avem grijă de noi, nu ne dă nimeni!“, subliniază buzoianca.

Beatrice Alexandra MODIGA