Prima întâlnire în România a Rețelelor Rurale Naționale

Pe site-ul AFIR au fost publicate Ghidurile Solicitantului finale:

1) DR-27 - Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă

2) DR-28 - Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural

3) DR-30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

4) DR -37 - Transfer de cunoștințe

În vederea lansării sesiunii de primire a cererilor de finanțare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului aferent submăsurii 19.1 „Sprijin pregătitor” pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) din cadrul măsurii 19 Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER, finanțată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

 Obiectivul principal al acestei submăsuri vizează creșterea capacității de colaborare, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, ceea ce va oferi actorilor locali și reprezentanților din diferite domenii de activitate posibilitatea de a lucra împreună și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile acoperite de Grupurile de Acțiune Locală (GAL).

Totodată, prin submăsura 19.1 sunt vizate acțiuni de construcție instituțională și de creare de rețele, cu scopul de a pregăti și de a implementa o strategie integrată de dezvoltare locală pentru o anumită zonă.

Sprijinul pregătitor se acordă până la suma maximă de 30.000 de euro, astfel: cheltuieli pentru animarea teritoriului, acordate în funcție de numărul de locuitori existent la nivelul teritoriului vizat, respectiv 0,22 euro/ locuitor, dar care nu vor depăși 15.000 euro și cheltuielile legate de elaborarea strategiei care se vor încadra în cel mult 15.000 de euro, indiferent de mărimea teritoriului și de populația acoperită de SDL.

Sprijinul pentru această submăsură este de 100% nerambursabil. În cadrul acestei submăsuri nu se acordă avans. Rambursarea cheltuielilor eligibile se realizează în maximum două tranșe de plată. Sprijinul pregătitor finanțat în cadrul submăsurii 19.1 se adresează parteneriatelor privat – publice locale pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală.

Toți cei interesați pot consulta Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul www.afir.info, la Investiții PNDR/ LEADER, în „Sprijin pregătitor”.

Joi, 6 octombrie 2022, în cadrul evenimentului privind lansarea noii Rețele Europene PAC a avut loc premierea proiectelor câștigătoare din cadrul concursului european de bune practici Inspirație Rurală (Rural Inspiration Awards).

Concursul a inclus 4 categorii, Viitor verde, Incluziune social și viitor inovativ, Reziliență și Viitor digital, iar câștigător la categoria Incluziune socială și viitor inovativ este proiectul  “Centrul de incluziune socială: Incluziunea Socială în teritoriul GAL Napoca Porolissum”, dezvoltat de Asociația GAL Napoca Porolissum.

Proiectele propuse și depuse au fost înscrise de personalul unităților de sprijin ale rețelelor rurale, respectiv de Unitate de Sprijin a RNDR. https://www.rndr.ro/

Foto: https://www.facebook.com/asociatiagal.napocaporolissum

Concurs RNDR „Vacanța în satul meu”

Micii artiști pot realiza lucrările apelând la orice tip de „ustensile”: pensule, creioane, carioci etc. Lucrările trebuie transmise până pe data de 11 iulie 2022 inclusiv.

Cine poate participa?

Orice copil cu reședința în România se poate înscrie în concursul RNDR. Concurenții vor fi împărțiți în patru categorii de vârstă, după cum urmează: preșcolari, clasa premergătoare - clasa a IV-a, gimnaziu, liceu.

Cum te înscrii?

Pentru a facilita înscrierea, punem la dispoziția concurenților trei metode:

1. Intri pe rndr.ro în secțiunea Concurs RNDR, rogi un părinte să completeze formularul online de înscriere în concurs și să încarce lucrarea. Este important să citiți acordurile privind prelucrarea datelor cu caracter personal și utilizarea lucrărilor disponibile AICI și să bifați căsuțele aferente, pentru a finaliza înscrierea în concurs.
2. Trimiți un email pe adresa  concurs@rndr.ro, în care te prezinți (nume, prenume, vârstă, adresă, număr de telefon la care poți fi contactat/ă, școala pe care o urmezi, pasiuni etc.), menționezi că dorești să participi la Concursul RNDR, precizezi titlul lucrării și ne explici în câteva cuvinte de ce ai ales să reprezinți o anumită priveliște/persoană etc., reprezentativă pentru satul românesc. Trimiți lucrarea ta în format JPEG, PNG sau PDF.
3. Poți trimite lucrarea și prin poștă, la adresa Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Bd. Carol I nr. 2-4, Sector 3, București, cod poștal 030163, însoțită de explicațiile enumerate la punctul de mai sus. Nu uita să scrii pe plic: „Pentru Concursul RNDR” și să îl trimiți cu câteva zile înainte de data limită de înregistrare la concurs, ca să aibă timp să ajungă la noi. Avem nevoie și de acordul părinților/aparținătorilor legali cu privire la prelucrarea datelor cu caracter privat, precum și în vederea utilizării imaginilor înscrise în concurs la ilustrarea unor materiale promoționale fără scop comercial. Formularele sunt disponibile pe www.rndr.ro.

Regulament:

Înscriere la concurs și trimiterea lucrării prin poșta electronică sau clasică se pot face până la data de 11 iulie 2022, ora 23:59 (ora României).

Lucrările vor fi publicate pe www.rndr.ro și vor fi promovate pe conturile de social media ale RNDR și vor fi însoțite de o scurtă prezentare a autorului/autoarei. Lucrările vor putea fi votate pe www.rndr.ro în perioada 12 iulie – 15 august 2022, până la ora 23:59 (ora României). Câștigătorii vor fi desemnați în urma voturilor unice exprimate pe www.rndr.ro. Fiecare utilizator va putea vota o lucrare o singură dată.

În cazul în care două sau mai multe lucrări vor înregistra același număr de voturi pe www.rndr.ro, departajarea se va realiza în funcție de scorul de distribuție și de numărul de voturi primite online pe pagina RNDR, până la data de 15 august 2022. Dacă două lucrări vor avea același scor de distribuție, departajarea se va face în funcție de numărul de voturi. Dacă două lucrări vor avea același scor de distribuție și același număr de voturi, departajarea se va face în funcție de numărul de comentarii.

Atenție: nu se va ține cont de scorul de distribuție, de numărul de voturi primite online sau de numărul de comentarii de pe alte pagini/conturi în afară de pagina RNDR!

Notă

Concursul este organizat pe teritoriul României și se adresează copiilor care au reședința pe teritoriul României. Nu se pot înscrie în concurs copiii personalului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), precum și din instituțiile aflate în coordonarea sau subordonate MADR.

Participarea este gratuită.

Câștigătorii vor fi anunțați pe www.rndr.ro și pe conturile de social media ale RNDR.

Premiile vor consta în produse utile la școală și în vacanță.

Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin sa demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021, ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară.” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri.  Astfel,  fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole.” a mai declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

• Performanta financiară pe segmente de business

Principalele rezultate financiare ale Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% pana la 1.716,4 milioane RON. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Principalele rezultate financiare ale Agricover Credit

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde RON, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent.

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane EUR în activități de cercetare și dezvoltare in tehnologie.

În noiembrie 2021, Grupul a lansat Crop360, o platformă de agricultura digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătim viitorii lideri ai agriculturii românești.

În 2021, am continuat să acordăm sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul nostru de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești.

• Perspective de dezvoltare.

Anul 2022 ne găsește plini de încredere, pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei.  În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală  continuă să fie amenințate.

În paralel, continuam eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. In acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor.

Despre Agricover

Agricover este liderul pieței de agribusiness din România, un generator de soluții inovatoare care transformă agricultura și viața fermierilor pe termen lung, creând progres și prosperitate la scară socială.

Încă de la înființare, Grupul Agricover și-a propus să deservească fermierii români și să le ofere soluții inovatoare, adaptate nevoilor lor reale, astfel încât aceștia să își poată consolida în mod sustenabil productivitatea, prin acces la tehnologii agricole performante la nivel internațional, la soluții de finanțare adaptate specificului sectorului agricol și la servicii de agricultură digitală.

Agricover Holding SA reunește Agricover SA – societate care va fi redenumită Agricover Distribution SA, specializată în distribuția de tehnologii agricole, Agricover Credit IFN SA - instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor și Agricover Technology SRL prin care Grupul oferă fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura digitală mondială.

La sfârșitul anului 2021, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășurau activitatea 470 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 9.200 de clienți fermieri activi, care exploatează peste 2,6 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover Holding SA este deținută de Jabbar Kanani, cu o participație de 87,269% din capitalul social subscris și vărsat, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care deține 12,727% din acțiunile Agricover Holding iar restul de 0,004% fiind deținut de acționari tip listă. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecția plantelor și semințe certificate, deține 10% din acțiunile Agricover S.A.

Orașul Mizil este situat în estul județului Prahova, la îngemănarea dealurilor cu Câmpia Bărăganului și în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor.

Obiective ale modernizării

La Mizil funcționează fabrici de poliuretan, mobilă, saltele, armament, produse alimentare. De asemenea, este și un centru viticol. Este un oraș avantajat prin poziționarea lui geografică și poate dezvolta și un turism de tranzit. În vecinătatea orașului se află o zonă considerată rezervație hidrologică cu izvoare minerale – Băile Boboci, unde potențialul turistic și balnear poate fi valorificat. Modernizarea Mizilului este în plin proces.

Ministerul Dezvoltării a semnat recent o finanțare pentru proiectul „Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din Oraşul Mizil“, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 13. Proiectul are două componente. Prima se referă la îmbunătăţirea serviciilor sociale, educaţionale, culturale și recreative și vizează modernizarea, reabilitarea şi dotarea Şcolii Gimnaziale „Sfântul Nicolae“, modernizarea, reabilitarea şi dotarea Casei de Cultură a Oraşului Mizil, respectiv înfiinţarea unui centru multifuncţional pentru tineret, prin schimbarea folosinței inițiale a vechiului sediu al Primăriei oraşului Mizil.

Cea de-a doua componentă urmărește îmbunătăţirea spațiilor publice urbane, proiectul incluzând, la acest capitol, modernizarea străzilor Ţepeş Vodă, Zorilor și Griviţei), dar și amenajarea unui teren de sport.

Situația fondurilor europene

Pentru primarul orașului Mizil, Silviu-Călin Negraru, fondurile europene reprezintă gura de oxigen de care are nevoie pentru a rezolva anumite probleme ale urbei.

În acest sens, există mai multe contracte de finanțare pentru implementarea unor proiecte de ecologizare, construirea unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în oraș. Sursa finanțării o reprezintă fondurile mixte. Există și proiecte de infrastructură rutieră – modernizare străzi din pământ în orașul Mizil, iar sursa finanțării sunt fondurile naționale.

Primarul are și proiecte de școli și grădinițe – Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Liceului tehnologic „Tase Dumitrescu“, Mizil, sursa finanțării fiind fondurile europene, creșterea eficienței energetice a Corpului nr. 5 al Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu“ oraș Mizil, având ca sursă de finanțare fonduri europene. Lista continuă cu proiecte de unități medicale, respectiv Reabilitare, extindere și dotare infrastructură Ambulatoriu Integrat din cadrul Spitalului Orășenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil, sursa finanțării fiind fondurile europene, Creșterea eficienței energetice la Spitalul Orășenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil – Pavilionul principal, proiecte de apă și canal – Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare în județul Prahova (proiect fazat) beneficiar SC HIDROPRAHOVA SA, localități: Breaza, Sinaia, Câmpina, Mizil, Vălenii de Munte, Plopeni, Urlați, sursa finanțării fiind, de asemenea, fondurile europene.

Modernizarea drumurilor judeţene din zona Urlaţi – Mizil – Sălciile

Conducerea Consiliului Judeţean a anunţat anul trecut că a semnat ordinul de începere a lucrărilor în cadrul unuia dintre cele mai mari proiecte europene derulate în ultimii ani în Prahova, cel de modernizare a drumurilor judeţene 102K, 100C şi 102D. Proiectul european are o valoare de circa 150 de milioane de lei și vizează modernizarea unor drumuri importante din zona de sud-est a judeţului (zonă care asigură conexiunea spre Ialomiţa), fiind încadrate de ADR în prioritatea unu de dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia. Lucrările se vor derula în Urlați, Mizil, Baba Ana, Ceptura, Ciorani, Fântânele, Fulga, Sălciile, Vadu Săpat şi Tomşani, pentru refacerea structurii celor trei drumuri, a podurilor și a podețelor pe o lungime de peste 40 de kilometri.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii rutiere şi fluidizarea traficului între Prahova şi Ialomiţa, proiectul contribuie şi la dezvoltarea economică şi turistică a zonei încadrate generic în aşa-zisul Drum al Vinului, pe lângă alte proiecte şi parteneriate pregătite de CJ Prahova.

Scurt istoric. Se pare că regiunea a fost locuită încă din neolitic, lucru dovedit de descoperirile de la Pietroasele, respectiv cetatea de la Gruiul Dării și castrul construit de Constantin Cel Mare în perioada campaniei din anul 332 împotriva goților de la nord de Dunăre, Monteoru, care a dat numele unei înfloritoare culturi din epoca bronzului, și Năeni, necropola tracică care datează din perioada 800 – 600 î.Hr. Prima mențiune documentară a localității se regăsește în catastifele Brașovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar sub numele Eșteu într-un pergament slavon, emis la cancelaria lui Mihnea Turcitu la data de 6 iulie 1585. Din acest document reiese că așezarea are o vechime de câteva secole, fiind recunoscută și de comercianții de chilimuri și scoarțe.

Anca Lăpușneanu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit, până în acest moment, peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.

Astfel, în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). În 2016, primul an de plată a contractelor încheiate și intrate în implementare, au fost virați către beneficiarii PNDR 867,7 milioane €. Cea mai mare sumă plătită într-un an pentru actuala perioadă de programare a fost de 1,8 miliarde de €, în anul 2017. În anul 2018, suma plătită către beneficiarii PNDR 2014-2020 a fost de 1,4 miliarde de €, iar în 2019 fondurile europene nerambursabile plătite s-au ridicat la 1,2 miliarde euro. În 2020, AFIR a plătit către beneficiarii Programului peste 1,6 miliarde euro. Reamintim că plățile către beneficiari se fac pe baza cererilor de plată depuse de aceștia, pentru contractele încheiate și aflate în implementare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat contracte de finanțare prin PNDR 2020 cu 70.604 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice, pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural.

Numărul tinerilor fermieri care au semnat contracte de finanțare prin submăsura 6.1 se ridică la  12.024. Valoarea acestor contracte este de 463,5 milioane €, iar valoare plăților efectuate până în prezent către tinerii fermieri se ridică la 452,8 milioane €.

Pentru micii fermieri, în cadrul submăsurile 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, și 6.5 - Schema pentru micii fermieri, au fost încheiate 28.515 de contracte, în valoare de 244,2 milioane €. Plățile efectuate de AFIR către micii fermieri se ridică la 232,4 milioane €.

În total, prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.125 de investiții de utilitate publică cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,4 miliarde €. Fonduri nerambursabile plătite autorităților publice locale prin submăsurile 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică și 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, sunt de peste 1,1 miliarde €.

Pentru procesarea produselor agricole, linie de finanțare disponibilă prin submăsurile 4.2 și 4.2a (Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricol și pomicol) au fost contractate 696 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea plăților către procesatori fiind de 279,4 milioane €.

Un număr de 2.484 de fermieri au încheiat cu AFIR contracte în valoare de 1,29 miliarde € pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, fondurile fiind disponibile în cadrul submăsurii 4.1 și 4.1a. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii celor două submăsuri însumează peste 889 milioane €.

Pentru finanțarea investițiilor în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice (submăsura 4.3) s-au semnat 870 de contracte de finanțare în valoare de 705,7 milioane €, iar plățile efectuate de Agenție către beneficiari sunt în valoare de 471,4 milioane €.

Sprijin acordat celor 284 de fermieri care au semnat contracte pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi catastrofale (submăsura 5.1) este de 5,9 milioane €.

De asemenea, 3.086 de antreprenori din mediul rural au semnat cu AFIR contracte de finanțare în valoare de 276.5 milioane €. Suma plătită pentru înființarea și dezvoltarea de activități neagricole în mediul rural (submăsurile 6.2 și 6.4) depășește 229 milioane €.

Pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul agricol și pomicol (Submăsurile 9.1 și 9.1a), au fost încheiate 75 de contracte cu o valoare de 19,8 milioane de euro. Banii plătiți deja de AFIR pentru aceste acțiuni se ridică la 8,7 milioane €.

Fondurile plătite pentru a sprijini înființarea și funcționarea a 27 de grupuri operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și în sectorul pomicol (submăsurile 16.1 și 16.1a) se ridică la 163,5 mii €.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de 434 milioane de € pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locala, implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, activităților de cooperare și cheltuieli de funcționare și animare (submăsurile 19.1, 19.2, 19.3 și 19.4)

Suma plătită celor 8.782 de fermieri romani prin submăsura 17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor este de 14,5 milioane €.

În ceea ce privește plățile directe, prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură au fost acordate fonduri totale de 3,47 miliarde € către fermierii români care au semnat angajamente de agromediu.

Astfel, prin submăsura 8.1 (Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite) au fost semnate 106 angajamente, pentru care s-au plătit până în prezent 3,3 milioane €.

Prin submăsura 10 (Agromediu și climă) s-au plătit peste 816 milioane €, iar prin submăsura 11 (Agricultură ecologică) s-au plătit 318 milioane €.

Totodată, plățile aferente submăsurii 13 (Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice) se ridică la 1,5 miliarde de €.

Pentru submăsura 14 (Bunăstarea animalelor) au fost plătite fermierilor români 789,3 milioane € iar prin submăsura 15 (Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor) s-au plătit 26,9 milioane €.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat până în prezent plăți în valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție a fondurilor europene de 80%. Menționăm că valoarea plăților efectuate în conturilor beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferentă atât proiectelor de investiții, cât și plăților directe pentru agromediu și climă.

„Procentul de 80% pe care l-am atins în absorbția fondurilor europene gestionate la nivelul Agenției nu reprezintă doar o cifră statistică, ci înseamnă efortul conjugat al beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, fie că sunt fermieri, antreprenori sau autorități publice. Acest procent onorant este și rezultatul muncii susținute a întregului colectiv al AFIR, care nu a precupețit niciun efort pentru a duce la bun sfârșit toate țintele propuse.  Pentru noi toți, o absorbție cât mai ridicată a finanțărilor disponibile reprezintă un cumul de investiții agricole și non-agricole realizate în mediul rural, înseamnă modernizare în infrastructura de la sat, înseamnă în cele din urmă creșterea satului românesc.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Cu toate că exercițiul financiar 2014 – 2020 s-a încheiat și ne aflăm în perioada de tranziție dintre programe, AFIR mai are la dispoziție 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiară pusă la dispoziție, ultima plată putând fi făcută până la 31 decembrie 2023.

Cele mai multe proiecte finanțate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submăsura 6.3. De asemenea, un număr mare de tineri fermieri, respectiv 11.858 au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro.

Prin submăsurile 4.1 și 4.1a, AFIR a finanțat 2.490 de investiții în exploatații agricole și pomicole, valoarea contractelor de finanțare încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro, o sumă importantă care a contribuit la modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Totodată, AFIR a încheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 contracte de finanțare pentru investiții non-agricole prin submăsurile 6.2 și 6.4. Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol este se ridică la 278 milioane  de euro, finanțare esențială pentru anumite categorii de meșteșugari, dar și pentru cei care își suplimentează veniturile insuficiente din ramura agricolă.

 Pentru procesarea produselor agricole și pomicole au fost contractate 700 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente, valoarea finanțărilor nerambursabile este de aproximativ 475 milioane de euro. Astfel, procesatorii finanțați prin PNDR 2020 au reușit să facă pasul de la producția de materie primă la produse procesate, adăugând plus valoare muncii lor.

De asemenea, pentru investiții în dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații, AFIR a finanțat 848 de proiecte, în valoare de peste 684 milioane de euro. În plus, AFIR a sprijinit financiar și 2.128 de investiții de utilitate publică prin submăsurile 7.2 și 7.6, cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,43 miliarde  de euro, fonduri europene extrem de necesare pentru tot ce înseamnă infrastructură de apă, apă uzată, drumuri, cât și infrastructură educațională, socială și de patrimoniu din mediul rural.

Precizăm, totodată, că valorile prezentate includ și investițiile finanțate de AFIR, prin PNDR 2020, în arealul ITI – Delta Dunării.

Sursa: afir.info

În data de 12 martie 2021, Ambasada Franței si ministerele agriculturii și dezvoltării rurale din Franța și din România au organizat o primă întâlnire care face parte din această serie.

Obiectivul acestor întâlniri este de a invita partenerii francezi și români să se implice într-o nouă dinamică de cooperare bazată pe rețeaua de cooperare descentralizată franco-română (actualmente aproximativ 120 de parteneriate active) și pe programul LEADER al noii Politici agricole comune (PAC).

Pentru a identifica exemple de bune practici în România și în Franța, reuniunile se vor concentra pe următoarele patru teme:

• dezvoltare durabilă în sate și zone rurale;
• sisteme agricole durabile și proiecte de marketing în zonele rurale;
• implicare socială și incluziune în serviciul dezvoltării durabile a zonelor rurale;
• măsuri și inițiative agroecologice pentru dezvoltare rurală durabilă.

Din partea Asociației Comunelor din România, la întâlnire au participat: Emil DRĂGHICI, președintele Asociației Comunelor din România, primarul comunei Vulcana-Băi, județul Dâmbovița; Valentin-Dumitru-Ioan IVAN, președintele Filialei Județene Sibiu a ACoR și primarul comunei Sadu, județul Sibiu și Corina-Alexandra GHEORGHE, șef birou relații internaționale din aparatul executiv al ACoR.

În cadrul întâlnirii, președintele ACoR, domnul Emil DRĂGHICI, a ținut să precizeze că dorește ca reprezentanții Congresului Autorităților locale din Republica Moldova (CALM) să se alăture activităților de cooperare descentralizată franco-română, lucru discutat și în cadrul Forumului Cooperării Descentralizate Franco-Român, organizat la Lyon, Republica Franceză, în perioada 31 martie - 4 aprilie 2019.

De asemenea, acesta a dezvăluit că este optimist în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a ruralului românesc, deși asistă cu neputință la degradarea spațiului rural prin proasta finanțare. Acesta mărturisește că ne aflăm într-o situație fără precedent, subfinanțarea mediului rural. Astfel, salarizarea este inferioară față de cei din mediul urban, de aceea ar trebui sesizat Consiliul Europei.

Spațiul rural reprezintă 87% din teritoriul României, de aceea nu poate sta pasiv, deoarece mediul rural e în degradare, iar în PNRR (Planul Național de Rederesare și Reziliență) nu sunt alocate sume către rural.

Alexandru POTOR, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL), prezent în cadrul întâlnirii a dezvăluit faptul că sunt în stadiul de pregătire a Planului Național Strategic, iar programul de cooperare transnațional – Leader, nu a funcționat așa cum se aștepta, însă lucrurile pot evolua pozitiv. Domnul Potor dezvăluie faptul că FNGAL are legături strânse cu Rețeaua de Dezvoltare Rurală din Franța și se bazează pe cooperarea cu Ambasada Franței în România și GAL-urile de acolo. Vor retransmite informații către FNGAL (Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală din România), informații pentru inițiative franceze.

Atât reprezentanții organizațiilor din România, cât și cei din Franța au concluzionat că întâlnirea a fost foarte utilă și de mare interes pentru toată lumea. Astfel, vor fi organizate unul sau 2 webinarii pe lună, concentrate pe temele menționate mai sus.

Sursa: https://www.acor.ro/