Zilele Horticulturii Bucureștene, punte între trecut și viitor

În fiecare an, în luna lui Florar, din peisajul bucureștean nu poate lipsi și o sărbătoare a florilor. Și unde ar putea aceasta să-și găsească mai bine locul decât în parcul Facultății de Horticultură? Și în anul acesta, ca în toți cei 15 ani din 2004 încoace, în generosul campus al USAMV București festivalul Zilele Horticulturii Bucureștene a încântat participanții.

Flori, plante rare și tehnologii moderne

Pentru mulți dintre vizitatori festivalul, desfășurat pe parcursul a patru zile, a fost doar un prilej de a-și bucura ochii cu spectacolul oferit de florile comercializate cu acest prilej. Pentru încă și mai mulți a fost și o ocazie de a-și procura plante din soiuri mai mult sau mai puțin deosebite, cu care să își sporească farmecul grădinilor sau al balcoanelor și jardinierelor de la ferestre. Desigur că a existat și o minoritate alcătuită din grădinari pătimași care au venit la expoziție pentru a obține plante rare, greu de găsit altfel.

O categorie aparte au constituit-o specialiștii, studenții și masteranzii care au participat și la celelalte activități desfășurate în cadrul festivalului. Între manifestări, de mare efect a fost inaugurarea Parcului științific româno-chinez. În cadrul acestui proiect, în locul vechilor sere de flori au fost create, în colaborare cu Academia de Științe Agricole a Chinei, o seră nouă, bazată pe un sistem cu totul nou de utilizare a energiei solare. În cadrul aceluiași program a fost inaugurată și Fabrica de Plante. „Este uimitor cum într-un spațiu insalubru, unde s-a aflat vechea centrală termică, este acum o seră în sistem hidroponic în care au fost plantate 3.300 de plante de salată. Ciclul acestora de creștere este de 20 de zile, așa încât pot fi realizate mai mult de 12 cicluri pe an“, a arătat dl Florin Stănică, prodecan al USAMV București și principalul organizator al festivalului.

Un acord sigilat cu trandafiri

Un alt proiect lansat cu această ocazie a fost și acela intitulat Orașe Verzi. În cadrul acestuia, o echipă de specialiști olandezi, împreună cu specialiști dar și studenți și masteranzi ai Facultății de Horticultură din București, se vor strădui ca pe parcursul următorilor trei ani să găsească cât mai multe căi de a dezvolta noi spații verzi în orașele românești.

Un început simbolic al acestei inițiative l-a reprezentat sădirea a doi trandafiri roz în rozariul USAMV. Unul dintre ei, olandez, a fost plantat de ambasadorul Olandei la București, dna Stella Ronner-Grubacic. Trandafirul, din varietatea Romantica, a fost rebotezat în cinstea evenimentului Donau (Dunărea, în limbile neerlandeză și germană), Cel românesc, Petrina, a fost denumit și Rhenus (Rin, în limba neerlandeză). Astfel a fost pecetluită înțelegerea româno-olandeză.

În timpul festivalului au mai avut loc demonstrații de tundere și îngrijire a pomilor și viței-de-vie în livada și în via USAMV. Un moment însemnat al evenimentului a fost marcat de omagierea seniorilor horticulturii românești. Cu această ocazie au fost omagiați acei reprezentanți de frunte ai domeniului care au împlinit vârste rotunde, de 80, 85 și 90 de ani, în prima jumătate a acestui an. Dintre cei șapte aflați pe listă, prof. dr. ing. Ioan Pop, dr. ing. Ștefan Popescu, dr. ing. Otilia Popa, dr. ing. Ovidiu Lozoveanu, dr. ing. Boris Plămădeală, prof. dr. ing. Vergil Gângu și dr. ing. Gheorghe Bernaz, doar doi au putut participa la eveniment.

Rolul horticulturii nu e încă înțeles

„Nu e o noutate că horticultura asigură securitatea alimentară, socială și morală a societății. Toți doctorii ne îndeamnă, și pe posturile TV, și în mod direct, să consu­măm fructe și legume în fiecare zi, să fim atenți la consumul produselor de panificație și al celor din carne. Dar, din păcate, nici societatea în ansamblul ei, nici politicienii care ne conduc nu par să înțeleagă rolul horticulturii în viața de zi cu zi, importanța ei“, a subliniat dl Gheorghe Glăman, președintele secției de Horticultură a ASAS și al Societății Române de Horticultură.

„Din păcate, sute de milioane de euro și, dacă nu suntem atenți, în curând peste un miliard, ies din buzunarul țării pentru legume și fructe aduse din străinătate. În același timp, sate întregi din zona de deal dispar. Experții în horticultură au încercat să arate ceea ce este nou în domeniu, să pună în evidență modul cum se pot face bani din acest domeniu. Deși pâinea se regăsește în Biblie de 104 ori, în timp ce vinul și strugurii apar de 168 de ori, se pare că guvernanților noștri nu le intră în cap! I-am auzit vorbind despre cum trebuie să facem noi solarii, dar nu i-am auzit vorbind despre serele distruse în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, dacă mergem prin toată țara, vom vedea pe marginea drumurilor destule solarii părăsite, neacoperite. De ce, probabil că știți mai bine ca mine“, a mai punctat președintele SRH.

Vremea de a trage învățăminte din istorie

„Îmi pare rău că la această ceremonie lipsește Alteța Sa Principesa Margareta, care ne-a fost alături la ultimele două-trei ediții. Întreaga manifestare, Zilele Horticulturii Bucureștene, se desfășoară sub patronajul Casei Regale a României încă de la prima ediție, care a avut loc în 1915. Șapte dintre edițiile desfășurate între cele două războaie au fost patronate de Regina Maria. Aceasta este o recunoaștere a ceea ce Casa Regală a dat României, dar și a ceea ce horticultura înseamnă pentru țara noastră“, a arătat Gheorghe Glăman.

„Regele Ferdinand își imputa lui și miniștrilor săi că, la intrarea României în Marele Război, nu aveau cu ce să-și hrănească soldații. La vremea aceea, guvernanții gândeau ca și acum și nu acordau horticulturii atenția cuvenită. Mai târziu au fost cumpărate fabrica de magiun, care a fost amplasată la Topoloveni, instalații de uscare a fructelor, fabrici de conserve, tocmai pentru a repara această greșeală. Cred că este timpul ca cei care conduc această țară să învețe ceva din istorie“, a îndemnat academicianul.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS MATERIALUL VIDEO