Ceapa batun, o cultură productivă la Goșmani
Proprietăţile curative şi antiseptice ale bulbilor de ceapă au fost folosite din vremurile străvechi în medicina neconvenţională pentru combaterea multor boli. Considerată timp îndelungat un mijloc universal de protecţie şi remediu curativ, „verdeaţa şarpelui“ sau „iarba şarpelui“ este cunoscută în special pentru gustul său iute. Cu toate că în lume sunt cunoscute peste 400 de specii de ceapă, din această diversitate în calitate de culturi legumicole sunt cultivate doar 6 specii, dintre care cea mai răspândită este ceapa comună. În condiţiile noastre se cultivă ceapa pentru salată (ceapa-batun, ceapa-eşalot, ceapa-verde etc.), iar legumicultorii amatori cultivă pe suprafețe mici și ceapa-şinit, ceapa mirositoare și alte specii de ceapă decorativă. În schimb, dintre aceste specii, un tânăr curajos din satul Goșmani, comuna Români din județul Neamț, a lăsat culturile clasice din ferma părinților și a început să cultive o suprafață semnificativă cu ceapă batun.
Ceapa batun: plantă perenă, fără bulbi
Andrei Andrei este curajosul cultivator care vede în aceasta o cultură de calitate, valoroasă doar în sistemul clasic: „Ceapa batun sau ceapa de iarnă este o plantă perenă, fără bulbi. În primul an de vegetaţie la plante apar frunze tubulare mari, de culoare verde-închisă, iar în anii ulteriori plantele formează tulpini florifere. De altfel, pe un singur loc ceapa batun creşte 4-6 ani. Printre altele, o calitate valoroasă a acestei cepe este că ea poate da frunze verzi primăvara devreme, atunci când pe masa consumatorilor lipsesc legumele proaspete. Este o cultură pe care o poți cultiva mai ușor datorită tehnologiei de cultivare. Totodată, am introdus-o în asolament pentru a putea beneficia de un proiect european. Momentan este o cultură nouă pentru mine și până îi învăț secretele trebuie depusă multă muncă. Datorită faptului este o cultură destul de scumpă am început să o cultiv doar pe o suprafață de un hectar, dar voi mări suprafața în anii următori! Anul trecut am avut o producție de 12 t/ha, iar anul acesta estimez o producție de 8 t/ha datorită unei sole unde am întâmpinat probleme tehnologice, întârziind plantatul, în cele din urmă. Deocamdată am în cultură ceapa (plata) din arpagic și urmează ca anul acesta să cultiv și ceapa din sămânță.“
Tehnologie clasică și rezultate pe măsură
Un alt motiv pentru care Andrei a ales această cultură este faptul că este rezistentă la frig, suportând îngheţuri de până la -25°C, iar tehnologia de cultivare este una simplă: „Frunzele ei încep să crească la temperatura de 1°C, când se topeşte zăpada. Două-trei plante se pot despărţi de tufă şi se pot planta în sol la o distanţă de 15 cm. Pentru menținerea unei umidități optime (75-80%) recomand să se facă 5-6 udări cu norma de 300 m3 de apă la hectar. În schimb, în al doilea an, primăvara devreme, câmpul se boronește cu grape ușoare, în scopul înlăturării de pe plante a frunzelor uscate și distrugerii crustei de la suprafața solului. Pe suprafațe mici acest procedeu se face în mod natural cu ajutorul greblei. Tunsul frunzelor verzi începe în luna aprilie, această operație fiind repetată de 2-3 ori, pe măsura creșterii din nou a acestora. Termenul când au fost tăiate ultima oară frunzele are o mare influență asupra recoltei și a faptului cât de repede vor crește acestea în anul viitor, precum și asupra rezistenței plantelor la frig. De aceea ultimul tăiat trebuie făcut nu mai târziu de luna septembrie. După fiecare tuns al frunzelor de batun este necesar să se aplice fertilizări suplimentare ale plantelor. Concomitent se udă.“
Dintre celelalte procedee agrotehnice sunt necesare afânările intervalelor dintre rânduri și plivitul buruienilor pe rând. Plantele de doi și trei ani ale cepei batun pot fi folosite în calitate de material săditor la cultura forțată a cepei verzi în teren adăpostit. La pregătirea materialului pentru plantarea în acest scop, înainte ca plantele să fie săpate din pământ, frunzele se taie la o jumătate din lungime, iar bulbii se scot și se păstrează la o temperatură de 0-1°C. După aceasta ei se plantează prin metoda „de pod“, ca și la cultura forțată a cepei obișnuite. Prețul de cost al batunului este de 2-3 ori mai mic în comparație cu cultura forțată a cepei obișnuite pentru cozi. Pentru obținerea semințelor, în cel de-al treilea an frunzele nu se taie; astfel plantele formează tulpini florifere, înfloresc și produc semințe. Recoltarea se face în câteva etape, pe măsura maturizării inflorescențelor. Treieratul și curățirea semințelor de batun sunt la fel ca și la ceapa obișnuită.
Beneficiile asupra organismului
În conformitate cu normele ştiinţific argumentate, un adult trebuie să consume anual nu mai puțin de 12 kg de ceapă, din care 3 kg sub formă de frunze verzi. Conform studiilor, componenţa biochimică a bulbilor şi frunzelor verzi diferă de la soi la soi. Conţinutul substanţei uscate în soiurile iuţi constituie 14-21%, în soiurile semiiuţi – 9-13%, a zahărului în bulbi – de la 4,5 până la 11,7%, iar în frunze acesta variază de la 0,3 până la 1,7%. Un conţinut sporit de acid ascorbic se atestă în frunzele verzi (27-32 mg/100 g), în bulbi fiind considerabil mai mic (4,1-0,4 mg/100 g). Pentru a satisface necesităţile organismului în vitamina C este suficient un consum de 50-70 g frunze de ceapă sau 30-50 g de bulbi. Ceapa conţine, de asemenea, 2,8-4,5% de substanţe azotate, 0,05-0,12 mg/100 g de vitamina B1, 0,02-0,07 mg/100 g de vitamina B2, iar conţinutul acidului nicotinic şi pantotenic variază între 0,2-0,6, respectiv 0,08 mg/100g.
Gustul specific amărui, iuţimea şi mirosul cepei se datorează prezenţei uleiurilor eterice, al căror conţinut variază, în funcţie de soi, de la 20 până la 90 mg/100 g de masă verde. Soiurile de ceapă dulce dețin acest gust nu pentru că au un conţinut sporit de zahăr, ci din cauza conţinutului scăzut de uleiuri eterice. Soiurile iuţi au un conţinut mai mare de zahăr, care este însoţit de cantităţi sporite de uleiuri eterice.
Beatrice Alexandra MODIGA
