reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Inundații avem. Planuri pe hârtie - cu miile. Cu practica o ducem mai rău!

  • Publicat în Actualitate

România este plină de programe de apărare împotriva inundațiilor, de gestionare a situațiilor de urgență, de hărți de risc și sisteme de alarmare etc. Fiecare primărie din țară are astfel de planuri. Dar de fiecare dată inundațiile ne iau prin surprindere! Într-un fel, an de an se intervine punctual postcalamitate, dar la următoarele viituri apele-și fac loc prin alte zone vulnerabile, așa că aproape nu avem niciodată protecție pe de-a-ntregul într-o localitate sau un bazin hidrografic.

Să spunem altfel: în România lungimea totală a râurilor cu curgere permanentă este de cca 115.000 km, cu o densitate medie pe fiecare teritoriu de 0,49 km/kmp. Rețeaua cea mai puțin densă, sub 0,30 km/kmp, corespunde regiunilor de câmpie și de dealuri, iar cea mai densă, unităților montane, unde atinge valori de 1-1,2 km/kmp. Ca dispunere geografică, România are 28% munte, 42% zone coli­nare și de podișuri și 30% câmpie.

Cel mai des fenomen hidrologic cu trimitere directă la inundații îl reprezintă viiturile, cu o frecvență mai mare în lunile martie-iunie. În ultimii ani, la fiecare ploaie mai puternică râurile de munte și deal înalt produc calamități (inclusiv în aval, prin creșterea debitelor râurilor și ieșirea lor din matcă). Specialiștii (nu doar cei angajați la instituțiile statutului) au emis o serie de cauze pentru producerea inundațiilor (acestea au fost mereu, dar cu o intensitate mai scăzută): încălzirea globală, care ar cauza fenomenele meteo extreme; defrișarea necontrolată a pădurilor; neîntreținerea și nerealizarea, în ultimii 20-30 de ani, a captărilor de apă (împotriva eroziunii solului); neîntreținerea și nerealizarea, acolo unde era necesar, a lucrărilor de îndiguire; lipsa lucrărilor de amenajare a albiilor râurilor, ziduri sau alte apărări de maluri.

Investiții minore de la bugetul statului, oarecum promițătoare, din fonduri europene (dacă proiectele vor fi acceptate spre finanțare!)

Nu mai este un secret pentru nimeni că România n-a avut timp, chef ori bani să întrețină lucrările de hidroameliorații existente; despre realizarea altora, la un volum care să țină pasul cu vremea și vremurile din urmă, nici nu poate fi vorba. Ministrul Ioan Daneș a publicat, deunăzi vreme, un raport al muncii depuse de domnia sa și de ministerul pe care-l reprezintă (Apelor și Pădurilor) pe primele șase luni ale anului. Dacă ar fi să ne uităm la o singură cifră, avem deja imaginea ineficienței (nu o ineficiență de astăzi sau de ieri, ci din ultimii 30 de ani): lucrări finalizate în 2018 – 32,26 km amenajări de albie, 27,72 km consolidări de mal și 27,79 km de diguri. Știți cât înseamnă? Sub 0,016% din necesarul de lucrări la nivel național! În ritmul acesta e limpede că ne vor trebui pesemne câteva sute de ani ca să efectuăm și noi o primă intervenție asupra cursurilor de apă cu risc de inundații.

inundații alba

Tot în această perioadă s-au efectuat intervenții de prevenire sau înlăturare a efectelor inundațiilor la aproximativ 200 de obiective, pentru care s-au achitat 74 mil. lei (sursă de finanțare-bugetul statutului, credite BDCE și bugetul propriu al ministerului). Pentru alte investiții mai mari, abia acum se pregătesc instituțiile statului să obțină finanțarea prin Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM). Iar ministrul Daneș le-a enumerat pe cele mai importante (valorile nu conțin TVA): mărirea gradului de protecție împotriva inundațiilor în Bazinul Hidrografic (BH) Mureș prin ridicarea clasei de importanță a infrastructurii existente de apărare, în valoare de 11.630.000 euro; amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova – 8.450.000 euro; amenajarea râurilor Jiul de Vest și Est în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane și punerea în siguranță a barajului Valea de Pești – Hunedoara – 11.574.000 euro; reducerea riscului la inundații în BH Ialomița, aval de acumularea Pucioasa, componentele Ialomița Superioară și BH Prahova, valoare cumulată – 65.390.000 euro; amenajarea afluenților Oltului de pe ramura nordică a munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide – 17.901.600 euro; managementul riscului la inundații în bazinul râului Suceava, județul Suceava – 28.000.000 euro; reducerea riscului la inundații pentru municipiile Bârlad și Tecuci – 4.800.000 euro; reconectarea, restaurarea luncii inundabile și remeandrarea cursului de apă Jijia – 9.150.000 euro; amenajare râu Bârzava și afluenți pe sector Bocșa – Gătaia – Denta, pe teritoriile județelor Caraș-Severin și Timiș – 10.245.000 euro; apărare complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor – 17.640.000 euro. Pentru alte trei investiții abia se realizează, în prezent, studii de fezabilitate: amenajarea Crișului Repede (apărare împotriva inundațiilor a municipiului Oradea și a localităților din aval) – 6.506.130 euro; amenajarea Crișului Negru în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane pe cursul superior și mijlociu – 25.524.662 euro; apărare împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea – 13.529.412 euro. Alt proiect, început în urmă cu 10 ani – lucrări pentru reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, în valoare de 1.438.070 euro, fără TVA – abia acum este în curs de finalizare, dar a fost nevoie de intervenții la CE, pentru acceptarea trecerii plății în noul exercițiu financiar european.

Maria BOGDAN