Se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre modul cum va fi agricultura finanţată în viitorul exercițiu bugetar al UE 2021-2027. Asistăm la negocieri, la poziții mai mult sau mai puțin tranșante ale autorităţilor naţionale sau asociaţiilor profesionale, la puncte de vedere divergente sau convergente. Este până la urmă povestea unui parteneriat dinamic de aproape 60 de ani (vreo trei generaţii) între fermieri şi Europa. Care va fi viitorul vom afla curând, dar până atunci aş vrea să vă expun sintetic noţiuni, aspecte şi date privind Politica Agricola Comună.

Agricultura este unul dintre domeniile de acțiune în care țările Uniunii Europene au convenit să-și pună în comun atât responsabilitatea, cât și finanțarea publică. Aceasta înseamnă că sprijinul politic și financiar nu este gestionat de fiecare țară în parte, ci de UE în ansamblu.

Politica Agricolă Comună (PAC) are ca obiectiv principal asigurarea aprovizionării continue cu alimente sigure, produse într-un sistem durabil şi la prețuri rezonabile, precum și menţinerea unui standard de viață decent pentru agricultori.

PAC a fost elaborată şi pusă în aplicare încă din anul 1962, dar a suferit în timp mai multe modificări. Dacă la început punea accent pe cantitate, acum se axează pe orientarea către piață, calitate, siguranță alimentară și trasabilitate, respectarea bunăstării animalelor, protecția mediului și durabilitate.

Ponderea cheltuielilor agricole în bugetul UE a avut un trend descrescător, de la nivelul de aproximativ 70% în anii '70 la circa 38% în prezent.

Din 2004 și până azi, UE a primit în rândurile sale alte 13 noi state, printre care și România, fără  să existe însă și o creștere a fondurilor alocate agriculturii.

Datorită PAC, cetățenii europeni se bucură de securitate alimentară fără precedent. Populația UE poate fi sigură că agricultorii produc alimentele de care este nevoie, de calitate şi în cantităţile necesare. Datorită resurselor sale agricole excepționale, UE poate și trebuie să joace un rol-cheie în garantarea securității alimentare la nivel mondial.

Volumul, diversitatea și calitatea produselor sale fac din UE cel mai mare exportator de produse agroalimentare, în principal prelucrate și cu valoare adăugată ridicată, punând astfel în mişcare industria prelucrătoare, un sector dinamic care angajează cel mai mare procent din forța de muncă, devenind astfel un motor vital al economiei rurale în sens larg.

Preocupările legate de schimbările climatice și de probleme precum pierderea biodiversității, lipsa apei și scăderea fertilității solurilor arată că agricultura joacă un rol din ce în ce mai important și în gestionarea durabilă a resurselor naturale. De aceea, PAC sprijină agricultorii care acordă atenție acestor aspecte.

În Uniunea Europeană există aproximativ 11 milioane de exploatații agricole, iar circa 44 de milioane de persoane lucrează în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Agricultorii sunt prima verigă din acest lanț de producție alimentară. Așadar, ei sunt actori economici și strategici importanți, iar UE nu își poate permite să îi piardă.

Se știe că abilitățile agricole fundamentale instinctive nu se învață numai din cărți, ci sunt transmise și din generație în generație. Dar tot mai mulți tineri nu mai consideră agricultura o profesie atractivă și prin urmare numărul agricultorilor a scăzut. Din statistici, în anul 2013 numai 6% dintre exploatații erau gestionate de agricultori cu vârsta sub 35 de ani, în timp ce 31% dintre ele aparțineau unor agricultori de peste 65 de ani.

Iată de ce PAC sprijină tinerii să se lanseze în agricultură, acordându-le fonduri pentru a cumpăra terenuri, mașini și echipamente agricole. Se oferă, de asemenea, granturi pentru formarea agricultorilor (atât a celor noi, cât și a celor cu experiență) în vederea utilizării celor mai noi metode și tehnici de producție. Încurajarea tinerilor agricultori și asigurarea continuității de la o generație la alta reprezintă o adevărată provocare pentru dezvoltarea rurală în UE (sursa ec.europa.eu/agriculture).

Producţia agricolă din UE, media 2012-2014

• Cereale: 300 de milioane de tone
• Zahăr: 18 milioane de tone
• Oleaginoase: 30 de milioane de tone
• Ulei de măsline: 2 milioane de tone
• Mere: 10 milioane de tone
• Pere: 2 milioane de tone
• Citrice: 11 milioane de tone
• Vin: 170 de milioane de hectolitri
• Carne de vită și vițel: 7 milioane de tone
• Carne de porc: 20 de milioane de tone
• Carne de pasăre: 13 milioane de tone
• Ouă: 7 milioane de tone
• Lapte: 150 de milioane de tone.

(sursa: ec.europa.eu/agriculture)

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström