Lumea satului 750x100

update 29 Oct 2020

Se pregătește o nouă restructurare a direcțiilor agricole?

Doctorul în agronomie Doina Silistru, senator de Vaslui din 2004, inginerul mecanic Alexandru Stănescu, fratele actualului vicepremier Paul Stănescu, deputat de Olt din 2012 și medicul veterinar, și juristul Ioan Dîrzu, deputat de Alba din 2012, sunt inițiatorii unui nou proiect de reorganizare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Coinițiatori sunt 93 de deputați și 66 de senatori din arcul guvernamental. Proiectul a fost depus la Senat pe 25 octombrie 2017, iar pe 31 octombrie s-au cerut avizul Consiliului legislativ și un punct de vedere de la Guvern. Ministrul Agriculturii Petre Daea a organizat, cu ceva timp în urmă, o primă rundă de discuții cu directorii direcțiilor agricole județene cu privire la noua restructurare.

Ce avem, de fapt? O nouă viziune despre (re-re) organizarea structurilor agrare de stat, multe, foarte multe la număr. Ce se dorește acum? Să fie adunate în subordinea direcțiilor agricole județene instituțiile care au fost separate înainte de alți miniștri sau parlamentari. N-ar fi de mirare ca unii dintre inițiatorii sau coinițiatorii care doresc astăzi reunirea structurilor sub umbrela DAJ-urilor să fi fost cei care au votat ieri  separarea lor. Dacă vă amintiți, cel mai recent experiment a vizat inspecțiile agricole; într-un an au fost luate de la DAJ-uri și trecute în subordinea MADR, iar în anul următor au fost readuse de unde au plecat.

Noile direcții agricole s-ar putea să-și recapete puterea de altădată. Sperăm că nu și „boala“ de a avea puzderie de directori

Inițiatorii spun așa: că se vor desființa, spre a fi reorganizate, direcțiile județene agricole, inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor și oficiile de studii pedologice și agrochimice județene. Ultimele două își vor pierde personalitatea juridică, patrimoniul și dotarea, trecând în subordinea unei instituții mamut care se va numi Direcția Generală pentru Agricultură Județeană. Observați, apare în titulatură sintagma „generală“, la care se renunțase în 2010 parcă, atunci când, sub puterea acestui „general“, era o infuzie incredibilă de directori pe metru pătrat, parcă 5 sau 6 la 100 de oameni. Noile DGA-uri vor mai prelua alte cinci filiale teritoriale ale unor structuri: Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Agenția Domeniilor Statului și Autoritatea Națională Fitosanitară. Așa era organizarea în 1990 (atunci erau subordonate direcțiilor generale agricole și autoritățile sanitar-veterinare), așa era organizarea, mai puțin inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor, și în 2009.

De ce ar fi nevoie de această re-reorganizare?

De ce ar dori cineva să facă acest gen de răvășire în niște instituții care funcționau bine ori, în cazul altora (oficiile fitosanitare), abia s-au pus pe picioare? Unii admit că direcțiile agricole, deposedate an de an de scopul pentru care există și funcționează, trebuie din nou întărite. O altă versiune vorbește despre grija față de agricultori, „să nu mai bată aceștia la zece uși“. Nicio grijă, fermierii tot la zece uși vor bate, fiindcă nu-și închipuie cineva că sediile se mută și fizic... Oficial, în motivație, inițiatorii vorbesc despre „îndeplinirea uneori defectuoasă a atribuțiilor“ de către aceste instituții disparate în teritoriu, dar toate aflate în subordinea MADR, precum și despre „nerealizarea scopului pentru care acestea au fost create“. „Actualul mod de organi­zare – se mai spune – nu corespunde cerințelor de management modern, iar menținerea în actuala formă creează (???) imposibilitatea realizării și aplicării la parametri maximi a politicilor publice în domeniu, prin segmentarea comunicării și deciziei“. Anumite surse susțin că ar fi vorba despre salarizare. Iar o variantă spune că aceasta ar fi metoda prin care salariile mici din anumite sectoare vor crește la nivelul acelora acordate la direcțiile pentru agricultură. În a doua variantă, dimpotrivă, pe fondul salarizării generoase din 2017, reorganizarea ar fi singura soluție pentru a mai scăpa de niște oameni sau directori bine remunerați, dar oricum nu la nivelele celor de la APIA și AFIR. Să presupunem că n-ar fi rea noua idee. Dar vine întrebarea, generată de exemplele reale din trecut: dacă peste doi ani alt partid vine cu altă concepție și vrea iar să re-reorganizeze direcțiile agricole? Ne petrecem alți ani în... de-a făcutul și desfăcutul structuri?

Reacții din teritoriu

Primele reacții din teritoriu au și apărut. O scrisoare comună a specialiștilor din inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului săditor, poate una dintre cele mai consolidate instituții, vorbește despre impactul negativ pe care l-ar putea avea această acțiune: „Desființarea statutului juridic actual al acestor instituții va avea un impact negativ asupra modului de gestionare a calității semințelor și materialului săditor, conducând la destabilizarea unor structuri viabile, care și-au demonstrat eficacitatea în consolidarea sistemului operațional specific domeniului semințelor, armonizat cu prevederile Directivelor de bază ale Comisiei și Consiliului European pentru comercializarea semințelor și materialului săditor (...) Anularea acestui statut ar perturba, prin disiparea importanței instituțiilor, colabo­rarea acestora cu factorii de decizie din plan local, cu implicații în asigurarea calității semințelor și a materialului săditor și în gestionarea protecției reale a utilizatorilor finali ai semințelor și materialului săditor, precum și în promovarea soiurilor românești.“ În memo­riu se face trimitere și la faptul că nu există un studiu de impact economico-social pentru reorganizarea propusă de parlamentari: „Legea privind reorganizarea inspectoratelor prin desființare nu se bazează pe un studiu de impact economico-social care să scoată în evidență nivelul cheltuielilor ulterioare acestei acțiuni, implicațiile sociale pe care le va genera și ineficientizarea activității (...) Propunerea legislativă nu va conduce la reducerea poverii administrative deoarece vizează desființarea unor structuri care, într-o măsură variabilă, aduc venituri la bugetul statului, din încasarea contravalorii prestațiilor efectuate către operatorii economici din domeniul semințelor, unele dintre acestea putând chiar să se autofinanțeze. Mai mult, prin desființarea structurilor teritoriale, se impun costuri suplimentare pentru reintabularea imobilelor, reînmatricularea autoturismelor din dotare, schimbarea contractelor pentru furnizare utilități, schimbarea formularelor specifice (...) Desființarea  ITCSMS ca instituții se va realiza relativ ușor, prin publicarea Legii de reorganizare, dar efectele acestei acțiuni se vor vedea timp îndelungat și vor avea un impact negativ asupra desfășurării normale a activităților acestui sector important.“

Maria Bogdan