abonament lumea satului

update 21 Jul 2017

Pagubele din sectorul pomicol și viticol, în cifre

Conform unui comunicat de presă emis de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești“, pagubele înregistrate în zonele colinare în urma fenomenelor climatice din perioada 17 -26 aprilie 2017 sunt semnificative. În urma evaluărilor făcute de unitățile de cercetare pomicole și viticole, multe dintre plantații sunt compromise.

Înghețuri târzii în aprilie, o premieră

Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4°C, până la -6°C), în perioada 20-24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de stațiile meteorologice ale stațiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie și prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7-10 zile în perioada de temperaturi negative.

Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din stațiile meteorologice ale unităților de C-D amplasate în livadă.

În această perioadă, speciile pomicole semințoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) și arbuștii fructiferi (căpșun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Speciile pomicole sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârșit a înfloritului până la fruct tânăr, în funcție de soi și zona climatică.

Principalele pagube înregistrate

PRUN: la ICDP Pitești – Mărăcineni, SCDP Vâlcea, SCDP Târgu Jiu, SCDP Voinești, pierderi de până la 95%. În zona Iași și Bistrița nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley și Anna Spath. CIREȘ: au fost puternic afectate în aceleași zone ca și prunul soiuri precum Regina, Kordia în proporție de 95%. În zona Iași, cireșul a fost afectat în procent de 35%. PIERSIC și CAIS: zona principală Dobrogea nu a fost afectată. NUC: afectat 100% în zona colinară. MĂR: au fost înre­gistrate pagube în special în zona Pitești, Voinești, Târgu Jiu prin afectarea florilor în proporție de 36% la soiul Golden până la 80% la soiul Idared. CĂPȘUN: afectat 90% în zona colinară.

Așa cum se observă, situația nu este generală în toate zonele țării, temperaturile negative în jurul a -4 grade C înregistrându-se cu precădere în dealurile și colinele lanțului carpatic, mai ales pe văi.

Măsuri necesare

Determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secționarea organelor de rod), constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale.

Lipsa / diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantațiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menținerea unui frunziș normal, care să susțină diferențierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităților de îngrășăminte și aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzișului).

Plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asigurați.

În eventualitatea susținerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de cca 2.500 lei/ha.

Pagubele înregistrate în viticultură

Și în acest sector înghețurile târzii au afectat lăstarii principali și implicit producția, diferențiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi pornirea în vegetație a soiurilor vinifera.

În podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori și temperaturi minime absolute în aer și sol (-1,4°C) sub pragul de îngheț al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70-90%, refacerea butucilor fiind posibilă numai din mugurii dorminzi. În zona centrală (Odobești), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la șes și la plantațiile tinere cu forme de conducere semiînaltă și înaltă. În partea de S și S-E a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4°C au afectat lăstarii principali și producția în proporție de 15-90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorității soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20-80% în cazul amplasării plantațiilor pe șes. În podgoria Dealu Mare, temperaturile de -1,2°C au afectat parțial producția (15-50%), iar în vestul țării pierderi mai mari se înregistrează la șes și mai puțin pe versanți și platouri.

De asemenea, la şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi unde au îngheţat lăstarii porniţi în procent de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ 2-3 săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-un procent de 15% pierdere. O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în plantațiile viticole amplasate pe versanți, de până la 60%.

În concluzie, starea de vegetație a plantațiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producție cauzate de brume și înghețuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantațiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetație normală.

Măsuri agrotehnice pentru refacerea viilor afectate

– Refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Aceasta se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

– Refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi intensitatea acestora este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere:

– Tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsuoara frunzelor în curs de formare, ce prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

– Tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3-2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili pot asigura realizarea parţială a producţiei.

– Tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.

PREȘEDINTE ASAS – prof. dr. Gheorghe SIN

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 14-15