Sistemul agroforestier pentru echilibrarea ecosistemului și îmbunătățirea microclimatului
Sistemul agroforestier reprezintă combinația dintre doua elemente:
– elementul forestier – plante perene lemnoase (arbori silvici, pomi fructiferi sau arbuști fructiferi);
– elementul agricol – plante erbacee (cereale, pășune, fâneață, culturi anuale de legume).
În interiorul unei perdele forestiere de la INCDA Fundulea. De observat diversitatea de specii. O „perdea forestieră“ ce conţine doar salcâm nu contribuie foarte mult la creșterea biodiversităţii. Este doar o... plantație de salcâm.
Beneficiile sistemului agroforestier
După o proiectare și implementare atentă, în care se ține cont de toți factorii relevanți, o fermă care implementează un sistem agroforestier se poate bucura de următoarele beneficii:
• Îmbunătățirea microclimatului. Solele dintre două perdele forestiere beneficiază de umiditate crescută pe timp de vară, viteza vântului deci evapotranspiraţia fiind redusă semnificativ dacă perdeaua este amplasată cum trebuie. Plantele sensibile la vânt (de exemplu orzul) beneficiază în special de această protecție. O perdea (chiar și tânără) oferă protecție împotriva inundației prin faptul că permeabilitatea solului crește datorită acțiunii permanente a rădăcinilor, iar viteza de mișcare a apei de suprafața este încetinită de tulpinile arborilor și (mai târziu) de stratul de frunze de pe suprafaţa solului. Temperaturile sunt mai mici vara și mai mari iarna, iar zăpada nu mai este viscolită, fiind reținută pe teren. Rezerva de apă din sol creşte și se elimină pericolul troienirii.
• Combaterea naturală a dăunătorilor, prin mecanisme biologice, încurajând populațiile de prădători naturali (vezi mai jos).
• Micșorarea eroziunii, cu zero costuri de întreținere. Vântul și apa sunt factorii ce contribuie la eroziunea solurilor. Prin prezenţa unei perdele forestiere, solul purtat de vânt are șanse mai mari să nu părăsească sola, iar cel purtat de apă se oprește în interiorul perdelei forestiere.
Cum influențează perdelele forestiere dăunătorii din fermă sau grădină?
Cea mai ieftină și viabilă soluție de a combate dăunătorii este crearea unui ecosistem în care prădătorii acestora sunt în populații suficiente pentru a-i ţine sub control, lucru realizat de vegetația spontană în mod natural, dar şi de diversitatea culturilor.
Încă din anii 1950 în România, la SCDA Turda, s-a cercetat impactul plantării de perdele forestiere asupra insectelor dăunătoare, concluzia fiind: „...există un echilibru entomocenotic real, astfel încât nu se înregistrează situații critice de atac al dăunătorilor şi nu se impune aplicarea tratamentelor cu insecticide“.
Impactul perdelelor forestiere în cultura mare. Tripși – de 6 ori mai puțini, afide – de 10 ori mai puține.
Mecanisme naturale de control al dăunătorilor. O buburuză hrănindu-se cu afide.
De aceea orice perdea forestieră trebuie să conțină mai multe specii, de mai multe talii, contribuind la creșterea biodiversității:
– un arbust (de exemplu măceș);
– un arbore de talia III (de exemplu corcoduș);
– un arbore de talia II (de exemplu frasin);
– un arbore de talia I (de exemplu stejar).
Sistemul agroforestier în lume
Sistemul agroforestier este pretabil la orice scară, de la gospodării mai mici de un hectar și microferme până la ferme mari, cu ajustările de rigoare.
La nivel european, EURAF (federația fermierilor ce folosesc sistemul agroforestier) își propune implementarea acestuia în 50% din fermele europene până în 2020.
Orice agricultor inteligent poate şi ar trebui să integreze perdelele forestiere în ferma sa dacă posedă cunoștințele necesare!
Și plantele de cultură pot fi integrate într-un sistem agroforestier, crescând varietatea de produse! În imagine – cartofi cultivați între rândurile de alun. Umiditate crescută, protecție împotriva vântului, secetei și inundației, problemele cu dăunătorii, reduse.
Sistemul agroforestier în agricultura tradițională din România
De multe ori am auzit de la țăranii bătrâni expresia: „pomii rodesc mai bine când sunt aproape de pădure“. La întrebarea „de ce?“ nu au știut să-mi răspundă. Acest fenomen se explică prin beneficiile arătate mai devreme.
În mod tradițional, sistemul agroforestier se folosește în zonele de deal ale României prin combinația pomi și arbuști fructiferi + pășune, deși distanțele de plantare adesea nu sunt optime, iar tehnologia – cu mult depășită. Folosind o proiectare atentă, practicile tradiționale pot fi îmbunătățite semnificativ.
Sistem agroforestier cu oi și pomi fructiferi, SUA.
Pomii primesc îngrăşământ gratuit, nu suferă de competiția ierbii (care este pășunată), iar animalele beneficiază de umbră și protecție împotriva vântului, factori extrem de importanți pentru productivitate. În agricultura ecologică animalele pot consuma şi fructele căzute din cauza bolilor sau dăunătorilor, întrerupând ciclul vieții acestora şi contribuind la diminuarea lor în următorul an.
Cum integrăm sistemul agroforestier într-o fermă?
Când vine vorba de perdele forestiere, impresia comună a fermierilor este că „pomii stau în drum“. Într-adevăr, dacă plantăm aiurea, prezența pomilor va fi o problemă.
După un plan care ia în considerare panta, orientarea, lățimea de lucru a utilajelor, agrotehnica, rotația, și cunoașterea amănunțită a speciilor, prezența pomilor fructiferi sau a unor perdele forestiere ajunge să fie un beneficiu imens pentru fermier.
În practică, sistemul agroforestier constă în introducerea de rânduri de pomi la distanțe variabile (10-150 m) în cultură, păstrând intervalul dintre rânduri cultivat.
Astfel, există două variante:
Pentru ferme mici şi mijlocii
• Rânduri de arbuști sau pomi fructiferi, lățimea rândului este de un pom, iar distanța dintre rânduri este mică (10-50 m). Intervalul dintre rânduri este cultivat cu legume, arbuști fructiferi sau folosit la creșterea animalelor/păsărilor
Marea Britanie – Rânduri apropiate de măr, legume cultivate în interval.
Pentru ferme mari
• Perdele forestiere – rânduri de arbori silvici, lățimea rândului mai mare (5-10 arbori), iar distanța dintre rânduri 50-150 m.
Gheorghe Albu (Constanța) și o serie de perdele forestiere de salcâm. Producții sporite cu 30-50%, ajungând la 8 t de grâu/ha.
Intervalul dintre perdele este adesea teren arabil sau păşune.
Cum orientăm rândurile de pomi sau perdelele forestiere?
Orientarea rândurilor poate varia și se stabilește în funcție de factorul limitant al terenului, fiind integrată în designul fermei:
• În fermele mari – pe tiparul Keyline sau pe direcția curbelor de nivel, pentru a maximiza absorbția și retenția precipitațiilor și a stopa eroziunea. Cea mai benefică orientare.
• În fermele mici – de la nord la sud, pentru a maximiza lumina disponibilă plantelor, în situațiile în care rândurile sunt foarte apropiate (sub 10 m).
• În zonele cu vânt puternic – perpendicular pe direcţia vântului dominant.
Efectul perdelei forestiere asupra vitezei vântului
Specii folosite în perdele forestiere
Perdelele forestiere conțin întotdeauna o multitudine de specii, cu talii diferite, cele mai întâlnite fiind: salcâm, glădiță, plop, frasin, ulm, stejar, paltin, tei, corcoduș, cireș sălbatic, măr pădureț, păr pădureț, mahaleb, soc, păducel, porumbar, măceş, sălcioară.
Cât costă înființarea unei perdele forestiere?
În ciuda părerii profanilor, costurile de înființare a unei perdele forestiere sunt infime, situându-se între 200 – 400 lei/ha de teren agricol protejat. De aşteptat, având în vedere că prețul unui puiet silvic este de… 30 bani.
Gabriel Diaconu este un trainer și consultant de agricultură ecologică și permacultură și se ocupă cu înființarea de ferme și microferme ecologice. Pentru cursuri şi servicii de consultanță poate fi contactat pe site-ul www.permacultura-romania.com sau pe adresa de e-mail
Gabriel Diaconu
Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 14-16
perdele forestiere, ecosistem, microclimat, sistem agroforestier