Pesta porcină africană ne doboară sau ne întărește?

Boli precum pesta porcină africană sau dermatoza nodulară manifestată la bovine dau târcoale României. O veste care pune în alertă autoritățile române, dar care ar putea scoate în evidență România ca fiind țara cu cel mai curat status epidemiologic, ceea ce ar însemna o atractivitate sporită pentru exporturile de animale vii crescute pe plaiurile mioritice. Cum se mobilizează autoritatea sanitară veterinară alături de alte instituții ale statului în această situație și care sunt oportunitățile de care România ar putea beneficia am aflat chiar de la președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare pentru Siguranța Alimentară (ANSVSA), dr. Radu Roatiș.

Ce trebuie să știm

Pesta porcină africană este cauzată de un virus care afectează porcii domestici și mistreți de toate vârstele, indiferent de gen. Boala nu este transmisibilă la om, însă poate determina pagube importante prin procentul ridicat de mortalitate (aproape de 100%, în timp extrem de scurt), din cauza dificultăților de eradicare a bolii în timp scurt și tocmai de aceea este necesar să se impună niște restricții comerciale. Până în acest moment virusul nu a pătruns pe teritoriul României, iar autoritățile române au impus deja o serie de măsuri pentru a păstra teritoriul țării indemn. În schimb, în țări precum Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Italia, Federația Rusă, Ucraina, Belarus și Republica Moldova această boală produce deja efecte.

Teoretic, animalele încep să prezinte primele semne de boală la 3-15 zile de la momentul infectării cu acest virus, dar în forma actuală a bolii simptomele pot apărea și în 3-4 zile. Conform specialiștilor, virusul se transmite prin contact direct între animalele sănătoase şi cele bolnave sau indirect, prin hrănirea porcilor cu resturi de la bucătărie, când originea cărnii de porc folosită la gătit nu este cunoscută; prin alţi vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala, dar și prin toate secreţiile, excreţiile, fluidele, ţesuturile provenite de la animalele infectate, bolnave şi moarte, precum şi animale care au supravieţuit îmbolnăvirii şi s-au recuperat.

Din păcate, nu există vaccin și nici tratament împotriva acestei boli. Singurele măsuri de prevenire fiind igiena alimentară şi a exploataţiilor, controlul sever al mişcării animalelor aplicat de autorităţile împuternicite.

Ce se întâmplă în prezent

În ultimul timp, boala s-a răspândit din Federația Rusă, Belarus către Țările Baltice, Polonia și în final a ajuns în Ucraina și Republica Moldova. Așadar, putem spune că se află la granița României. „Pericolul este foarte mare în jurul nostru și se impun măsuri de biosecuritate foarte severe. Avem totuși o șansă – hotarele naturale – Prutul, Tisa, Dunărea, care ne feresc, însă și aici sunt portițe. Spre exemplu, la unul dintre brațele Dunării (Chilia spre Ucraina) a fost semnalat un mistreț conform veterinarilor ucraineni. Tot ceea ce putem face este să urmărim zona frontierei și să ne asigurăm că nu sunt cadavre, iar dacă există să le analizăm și să le distrugem. Din păcate, este o luptă pe termen foarte lung până se va reuși eradicarea focarelor din jurul nostru“, a declarat ministrul Agriculturii Achim Irimescu. Dacă situația s-ar reduce doar la micșorarea numărului de mistreți ar fi simplu, însă vânătorii cu experiență avertizează autoritățile „să nu se facă greșeala de a rări populația de mistreți pentru că, odată uciși ai noștri, care sunt sănătoși, vor intra ceilalți din afară, căutându-și terenuri pe care să le cucerească, populațiile fiind în expansiune“. Fermierii aflați aproape de graniță sunt și ei îngrijorați, „trebuie să stăm cu pușca să ne păzim“, declara de curând Dimitrie Muscă a cărui fermă se află la Curtici.

Partea bună

Pesta porcină africană nu este singura amenințare a Europei. În jurul nostru, în Grecia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia există o altă boală numită dermatoză nodulară, transmisibilă prin diverși vectori. Tot ceea ce putem face noi ca țară este să aplicăm măsurile impuse de ANSVSA, adică să interzicem intrarea în țară a animalelor vii, a cărnii de porc proaspătă, refrigerată sau congelată, a produselor din carne de porc (cârnați, șuncă, carne sărată) chiar și în cantități mici provenite din spațiul extracomunitar.

„Bolile pot reprezenta bariere comerciale, însă munca noastră este de a depista și a combate bolile, iar eu încerc să implementez o strategie clară, bazată pe obiective. În fața acestor boli ne-am mobilizat, am găsit înţelegere și la alte entităţi ale statului român, verificăm circulaţia animalelor pe drumurile naţionale şi nu mai există haos în mişcarea acestora. Colegii de la Autoritatea Vamală ne sprijină în a trimite înapoi toate camioanele care nu sunt dezinfectate. Iar punerea unei ordini în ceea ce înseamnă activitatea noastră a dus la rezultate care până acum au ţinut România ca ţara cu cel mai curat status epidemiologic“, a afirmat Radu Roatiș.

În final, prezența unor maladii în țările din jurul României este o amenințare, dar poate deveni și un beneficiu dacă România rămâne neatinsă de aceste boli. În această situație, „este normal ca toţi cei care cumpără să se îndrepte spre ţara noastră. Piețe precum Iordania, Egipt, Catar, Emiratele Arabe, pieţe bogate, îşi doresc să cumpere din România. Încheiem acordul cu Statele Unite, un partener important al României prin care vom putea exporta porci în viu“, a mai adăugat Roatiș. Se pune întrebarea dacă vom fi suficient de abili în a transforma problema altora într-un beneficiu pentru noi, România.

Cum se manifestă boala?

- temperatură foarte ridicată (40,5-42°C) şi stare febrilă;

- roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdome­nului şi pieptului;

- lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii;

- vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi;

ANSVSA are un rol important pe tot segmentul (răspunzând atât de sănătatea animalelor, de alimente, de sănătatea umană, cât și de mediu), așa cum se spune de la furcă la furculiță, ceea ce reprezintă chiar definiția trasabilității. Tocmai pentru a transmite cât mai bine acest mesaj și pentru ca oamenii să înțeleagă măsurile care uneori se impun, reprezentanții ANSVSA și-au propus ca pe data de 15 mai, când este Ziua Medicului Veterinar, să organizeze evenimentul Ziua Porților Deschise. Cu speranța că astfel se va înțelege că tot ceea ce se pune în pământ, substanțele cu care se tratează, cum se recoltează, cum se abatorizează, cum se prelucrează, cum se pune pe masă și ce consumăm noi ca națiune, din ce producem sau aducem din afară, intră în responsabilitatea lor.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 30-31