„Ce mare lucru să câştigi bani europeni?“ îmi zicea deunăzi unul dintre foştii mei colegi de şcoală, „orientat“ –, şi atunci, şi acum –, certându-mă, pentru lipsa mea de „orientare“.

„Cel mai uşor, zicea, e să te pui la dispoziţia unei organizaţii oarecare, un «serele» de garsonieră, apartament, hai, ăl mult scară, sau mai bine un «oenge», aşijderea, care-i ţinut de-o soacră de’a doua a unui parlamentar obscur sau, la rigoare, de’a unui baronete vizibil. Vezi să fie chitit pe habarnamuri europene, care trebuie transpuse în politica naţională «tout de suite», cum zice franţuzul, dacă vrem să mai punem gumaru’n Schenghen. Cum afli? Simplu! Goagălul şi scrii: «Ong fonduri europene nerambursabile». Rezultatul, uite-l ici’şa, pe tabletă: aproximativ 187.000 în 0,21 de secunde.

Azi, că mâine se dublează! Să tot ai de unde alege. Accesezi adresa de web ori aia de pe paginile de socializare, că ălea e balta cu peşte şi te dai lovit pe parte de democraţie şi cetăţenie europeană, dialog intercultural şi, dacă te ţin curelele, conservarea spaţiului şi civilizaţiei rurale tradiţionale, plus discriminarea de orice fel. Vezi să nu bagi în faţă expertiza pe meserie. Nu interesează pe nimeni, că altfel nu-ţi dădeam io berea asta, ci invers. Era să uit, conservarea mediului şi biodiversităţii, «tous les azimuts», vorba aceluiaşi! Garantat! În două zile o să primeşti un pogon de invitaţii la felurimi de feluri de manifestări, care mai de care, mese rotunde, grupuri de reflexie, conferinţe şi simpozioane. De la cine? De la ăia de câştigară proiecte europene, granturi norvegiene, germane, elveţiene, suedeze şi naiba mai ştie de pe unde, că toţi dau năvală să ne înveţe cum se’nvârte culişeru’n mămăligă şi cum se mârlesc baboii. Peste noapte ajungi «grup ţintă» şi intri automat pe lista de beneficiari ai banilor europeni. Mai mult organizatorii, da’ c’un lunch, o mapă, o «documentaţie», on pix şi on caiet, tot te alegi.

Vezi de te grijeşte de un costum mai curăţel, o cravată, ochelarii atârnaţi de gâţi, că cu moaca ta de intelectual năpădit de existenţialele lumii succesu-i garantat. Apropo! Nu fi zgârcit cu bişniţ cardurile, cre’ că ai! Dacă n’ai, fă iute! Îţi dau moca un şpil. Să scrii la profesie UE/COR 242401, că ştiu ei ce-i asta! Cum nu ştii? Formator de formatori, a mai bava meserie din câte se există în UE-27. Uite ici’şa, ditai patron de firmă de consiliere cum mă vezi, pe ţidulă n-am scris decât formator! N-ai patalama? Păi ce stătuşi ca bou pe coadă? Dăduşi al doilea doctorat? Să-ţi fie de bine, da’ n’ajută la nimic! Formatoru’i formator! Eşti profesor universitar? Nexam! Nu eşti formator, nu exişti! Vii la mine la firmă şi te fac formator în doi timpi şi trei mişcări! Te costă daru’ la aia de-o veni de la Direcţia Muncii. Obiceiu’ locului. Gata! Asta e intrarea! În trei săptămâni ajungi pe listele de experţi-cheie. Aci îţi trebuie şi siviul! La al tău io aş fi expert şperaclu’, nu cheie! Auzi! Două facultăţi, două doctorate, un raft de cărţi scrise, specializări prin străinezia şi tu împuşti francu’ într-un amărât de institut de cercetări! Te-aş lua la mine în onegheu, că am şi un sereleu şi un onegheu, da’ eşti la dracu’ în praznic şi mă obligă ăştia să-ţi plătesc transportu’. Da’ găseşti pe lângă bătătură! La câte bălţi sunt…! Îţi mai vând un pont! Cu jumătate din para faci parandărăt. Nu dai, se rupe cheia’n yală! Împuşti francu’! Da’ ce credeai? Că de dragu’ dioptriilor tale te bagă cineva la caşcaval? Io’s singuru’ prost de pe faţa pământului de ţi-am deschis ochii, da’ dacă nu erai tu, să sufli la examenul ăla, ştii tu care, rămâneam dracu’ repetent şi nu mai prindeam repartiţia aia de mi-o aranjase tata socru’, secretaru’ cu agricultura! Îţi sunt dator, ca’ cum ar veni!“

Gheorghe SOCOTITORU

Apropo! Ştiţi pe vre’un baci, prin Călimani, să fie interesat de un proiect la cheie, pe Măsura 3.1.2?

Acelaşi

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013