Logo
Imprimă această pagină

Noile creaţii ale INCDA Fundulea

Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea, judeţul Călăraşi, au prezentat recent noile creaţii de grâu, orz, porumb şi floarea-soarelui, în cadrul Sesiunii anuale de referate ştiinţifice.

Evenimentul, desfăşurat la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu - Şişeşti“, a reunit câteva zeci de cercetători, academicieni şi fermieri. Acesta a reprezentat un bun prilej de dezbare a stadiului în care se găsesc cercetările în domeniul culturii plantelor de câmp şi de identificare a unor posibilităţi de a realiza noi proiecte, mai ales că, în această perioadă, se desfăşoară un concurs la care INCDA trebuie să participe.

Otilia, urmaşul promiţător al soiului Glosa

Cunoscutul cercetător Nicolae Săulescu a prezentat cu această ocazie grâul de toamnă Otilia, soi precoce, înregistrat de INCDA Fundulea în anul 2013. Potenţialul de producţie a noului soi este de peste 10 t/ha, puţin mai mare decât al soiului martor Glosa, iar productivitatea medie, în condiţii de fermă, a depăşit frecvent 5 t/ha (spor de 4-5%), fără irigare, având o stabilitate superioară a recoltelor.

Comparaţia a fost făcută cu Glosa, pentru că este cel mai cultivat soi din România, ocupând, conform datelor MADR, peste 30% din producţia de sămânţă certificată de grâu.

Soiul Otilia are portul la înfrăţire semierect, talie semipitică de 75-92 cm, spic alb, aristat, piramidal, cu densitate medie şi lungime medie-lungă. Bobul are culoare roşie. Acest soi este rezistent la iernare şi cădere, la secetă şi arşiţă. Faţă de Glosa, rezistă mai bine la bolile specifice, precum septorioză, rugină galbenă şi fuzarioză. De asemenea, prezintă rezistenţă mai bună la încolţirea boabelor în spic. Are calităţi deosebite pentru panificaţie, comparativ cu alte soiuri, pe lângă conţinutul mai mare de gluten şi proteine (12,47%) aluatul obţinut din grâul Otilia având o elasticitate superioară.

Un alt soi performant de grâu este Adelina, care a fost prezentat de Gabriela Păunescu, cercetătoare la SCDA Şimnic. Conform spuselor sale, introducerea şi extinderea în cultură a acestui soi prezintă mai multe avantaje. În primul rând, are un potenţial de producţie ridicat. La Râmnicu-Sărat s-au obţinut 10.956 kg/ha în anul 2008 şi 10.010 kg/ha în 2012, iar la Dâlga 10.013 kg/ha în 2012. Produc­ţia medie pe zona de testare a fost de 7.063 kg/ha, cu sporuri de 2% faţă de Boema, 1,3% faţă de Dropia şi 4% faţă de Flamura 85. Are o calitate de panificaţie bună spre foarte bună. Are rezistenţă bună la factorii limitativi ai producţiei: condiţii de iernare, cădere, secetă şi arşiţă.

Orzul de smarald

„Soiul Smarald, omologat în 2013, se caracterizează ca fiind adaptat la toate condiţiile de mediu şi se recomandă spre cultivare în toate zonele favorabile orzului de toamnă“ – a declarat Liliana Vasilescu, cercetătoare la INCDA.

Noul soi prezentat are conţinut mediu în proteine de 13,1%, tot mediu în amidon, de 62,7%, şi sortimentul de 88%, caracteristici care îl recomandă atât pentru producţia de bere, cât şi pentru furajare. Potenţialul de producţie este de peste 9 t/ha şi se obţin frecvent peste 5 t/ha.

Iezer, hibrid semitardiv de porumb

Teodor Martura (INCDA) a prezentat hibridul semitardiv de porumb - Iezer, înregistrat în anul 2012. Producţiile medii înregistrate în reţeaua ISTIS, în perioada 2009-2011, pe terenuri neirigate, au fost de la 8.179 kg/ha în Cogealac la 12.385 kg/ha la Dâlga, localitate în care s-a înregistrat şi cea mai mare productivitate, de 14.028 kg/ha, în anul 2011. În aceeaşi perioadă, dar în reţeaua ASAS, producţia medie a fost de 9,18 t/ha neirigat şi 11,8 t/ha irigat. Pe solele experimentale neirigate de la Fundulea s-au obţinut 11.176 kg/ha în 2011 şi 5.820 kg/ha în anul secetos 2012, valori mai mari decât ale unor martori cu renume internaţional.

„Hibridul Iezer este tolerant la secetă şi arşiţă, la frângere şi cădere, are stabilitate mare a producţiei în condiţii pedoclimatice şi tehnologice diferite“ – a precizat Martura.

În aceste condiţii, Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, se arată totuşi optimist în ceea ce priveşte continuitatea activităţii de cercetare ştiinţifică a celui mai prestigios institut care are ca atribuţii ameliorarea speciilor de plante agricole în România.

„Cercetarea românească îşi face datoria, dar la nivelul potenţialului şi posibilităţilor pe care le are. Când spun potenţial, mă refer la finanţare, la baza materială, dar şi la resursele umane. Fără participarea efectivă a elitelor din domeniul agricol nu pot fi făcute progrese în cercetarea ştiinţifică“ – a menţionat Hera.

Alte lucrări prezentate

- Hibrizi de floarea-soarelui, recent creaţi la INCDA Fundulea (INCDA).

- Rolul progresului genetic în contracararea efectelor schimbărilor climatice asupra producţiilor de grâu (INCDA).

- Modele de apreciere a rezistenţei la încolţirea în spic la grâul de toamnă şi studiul eredităţii acestui fenomen, în cadrul programului de ameliorare (SCDA Turda).

- Comportamentul unor hibrizi de porumb la atacul sfredelitorului porumbului (INCDA).

- Cercetări privind evoluţia speciei Agriotis segetum Den et Schiff în condiţiile din centrul Moldovei (SCDA Săcuieni).

- Evaluarea potenţialului dăunătorilor culturilor de câmp din Câmpia Transilvaniei (SCDA Turda).

- Cinci decenii de cercetări în domeniul studiului şi combaterii buruienilor (SCDA Livada).

Subfinanţarea cronică, boala moştenită şi în noua formă de organizare

Marian Verzea, directorul general al INCDA, a afirmat, cu ocazia sesiunii ştiinţifice, că aceasta are loc în contextul în care, cel puţin pentru institut, unele lucruri s-au mai limpezit din punct de vedere organizatoric. Prin apariţia HG nr. 185/2013, INCDA aparţine de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). Conform hotărârii, finanţarea este asigurată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

„La acest bilanţ al activităţii de cercetare, din nefericire, cei mai mulţi dintre invitaţi nu ne-au onorat cu prezenţa. Mă refer la MEN, MADR şi alte instituţii care au fost invitate, ca de fiecare dată“ – a declarat Verzea.

Preşedintele ASAS, Gheorghe Sin, a explicat, pe scurt, în ce constă noua organizare a cercetării. „Astfel, MEN ar vrea ca toate unităţile de cercetare din ţară să fie în coordonarea sa. Numai că Legea nr. 45/2009 prevede că institutele naţionale sunt subordonate ASAS. Deci e vorba de o serie întreagă de aberaţii“, afirmă domnul Sin. În plus, MADR consideră că este nevoie de numai trei institute naţionale, care să cuprindă toate sectoarele agricole, faţă de 18, câte există în acest moment, chestiune cu care ASAS nu este de acord.

Conform celor spuse de preşedintele instituţiei, pentru anul 2013 ASAS a solicitat suma de 250 milioane de lei pentru întreaga sa reţea de cercetare. Nu s-au aprobat, prin buget, decât 35 milioane de lei, cât a avut şi anul trecut, din care în final au mai rămas numai 27 milioane de lei. „În această situaţie, abia dacă vor putea fi acoperite sumele necesare planului sectorial“, mai spune Gheorghe Sin.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

Revista Lumea Satului