reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Subvenţia pe păşune, tot la primari, dar pe căi ocolite

Primarii din ţară susţin că nu îi afectează noua ordonanţă a Guvernului care prevede ca subvenţiile pentru întreţinerea păşunilor să fie luate de fermierii care le întreţin şi nu de fermierii inventaţi „pe hârtie“, pentru că păşunile sunt deja concesionate în multe cazuri. Reprezentanţii asociaţiilor de fermieri se tem însă că banii vor intra tot în buzunarele primarilor, dar pe căi ocolite – prin asociaţii de crescători de animale constituite ad-hoc, care subînchiriază apoi adevăraţilor fermieri.

Guvernul a aprobat recent ordonanţa de urgenţă cu privire la pajiştile permanente care stabileşte că subvenţiile nu vor mai fi îndreptate spre primării, ci spre utilizatorii păşunilor.

„Primăriile şi consiliile locale vor primi subvenţii pe suprafaţă numai dacă nu există cereri din partea fermierilor. Dacă nu există în anumite comune fermieri sau crescători de animale care să solicite subvenţiile, primăria are obligaţia, prin consiliile locale, să ceară aceşti bani pentru întreţinerea păşunilor respective“, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Ordonanţa prevede că pajiştile aflate în domeniul public şi privat al comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor pot fi utilizate atât de către persoanele fizice, cât şi de cele juridice, care cresc animale. Actul normativ a introdus obligativitatea ca utilizatorii pajiştilor să aibă animalele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, făcându-se legătura între utilizatorii pajiştilor şi scopul utilizării pajiştilor, respectiv asigurarea hranei animalelor.

Lucrările de întreţinere a pajiştilor şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc şi vor fi cuprinse în contractele de concesiune sau închiriere, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă de maximum 5 ani.

Crescătorii se tem de asociaţiile „căpuşă“

Reprezentanţii crescătorilor de animale privesc cu scepticism ordonanţa de urgenţă şi cred că banii se vor întoarce tot la primari, dar pe căi ocolite.

„Majoritatea primăriilor văd subvenţia ca pe o sursă de venit. E adevărat că nu mai iau banii direct. Au făcut tot felul de asociaţii căpuşă formate din consilierii primarului, prieteni, secretare, şeful de post din comună. Şi uite aşa, asociaţia Ciobănaşul, care n-are nicio oaie, subînchiriază păşunea adevăraţilor ciobani“, susţine Ioan Agapi, directorul executiv al Federaţiei Agricultorilor de Munte Dorna din Suceava.

Primarii nu neagă că au mai existat astfel de situaţii, dar oricum cei care au „greşit“ au plătit.

„Banii de subvenţii nu au cum să fie luaţi de primării. Am avut acum doi ani un caz. O primărie de pe la noi a luat banii de păşuni şi apoi a avut controale peste controale pe cap“, afirmă Dorin Magda, primarul comunei Cârţişoara, judeţul Sibiu.

Şi primarul de la Bucium, județul Alba, recunoaşte că există cazuri de primării care au luat subvenţii, dar şi de crescători care au dat o altă folosinţă fondurilor. O situaţie mai aparte a fost semnalată chiar la el în judeţ, la Câmpeni.

„În restul ţării subvenţiile au fost luate de primării, dar la noi, la Alba, nu le-au luat primăriile, ci s-au dus direct către asociaţiile de crescători de animale. Trebuie ştiut că, dacă nu sunt administrate bine fondurile pentru pajişti, se duce totul de râpă. La Câmpeni (judeţul Alba – n.r.) şi-au luat maşini şi şi-au renovat casele cu banii de la pajişti. La noi, cei care au preluat pajiştile s-au ocupat de ele, le-au curăţat şi au făcut adăpători, dar nu le-au şi împrejmuit“, declară Cornel Năbău, primarul comunei Bucium din judeţul Alba.

Din păcate, au existat şi situaţii de primari care şi-au însuşit ilegal subvenţiile pentru păşuni. Un exemplu este primăria din Smeeni (judeţul Buzău), unde fostul primar nu a împrăştiat niciun îngrăşământ pe terenuri, subînchiriate la cunoscuţi pe criterii strict politice, după cum a relatat presa locală. Ulterior, primarul a reuşit să dea cu îngrăşământ într-o singură noapte, de teamă să nu fie  amendat de oficialităţi.

Primarii vor reguli mai clare de cheltuire a banilor

Reprezentanţii primăriilor spun că este necesar să fie extinse categoriile de lucrări pentru păşuni, care pot fi realizate cu banii din subvenţii, fiind necesară stabilirea unor reguli mai clare de cheltuire a banilor.

„Trebuie nişte reguli mai clare şi mai uşor de aplicat cu privire la investiţiile pe care le pot face oamenii pentru amenajarea păşunii. Sunt numeroase lucrări care nu sunt exemplificate clar de regulamentele APIA. Sunt zone în care nu ai apă şi trebuie să tragi conducte, dar acest gen de investiţie nu este cuprins în plan“, declară Grigoraş Păstrăv, primarul comunei Comăneşti, judeţul Suceava.

Tot el afirmă că „este dificil de cheltuit banul de subvenţii“, mai ales că mulţi crescători realizează lucră­rile pe cont propriu.

„Există lucrări clar stipulate care trebuie executate. E adevărat că omul le face în regie proprie şi se vede de la an la an cum îşi modernizează şi îşi îmbunătăţeşte ferma şi utilajele“, precizează Păstrăv.

Există şi zone în care lucrurile merg bine

La Moeciu, județul Brașov, de exemplu, pășunile au fost concesionate de mai multă vreme şi nu sunt probleme.

„Să știți că pe noi nu ne afectează ordonanța asta pentru că subvenția mergea și până acum la utilizatori. Am avut șapte pășuni pe care le-am scos la licitație. Le-au luat șapte utilizatori care le administrează. Este treaba lor cum se descurcă. Fiecare a făcut lucrările necesare. (...) Efectivele de animale au scăzut dramatic la noi în ultima perioadă, dar tot mai sunt în comună vreo 2.000 de capete de bovine și 10.000 de ovine pentru că animalele fac parte din tradiția locului. Pajiștile au fost întreținute, dar nu s-a pus niciodată problema împrejmuirii, pentru că vorbim, în total, de aproape 500 ha de pășune“, spune Niculaie Clinciu, primarul comunei Moeciu, județul Brașov.

Primarii susţin că nu se pune problema ca lucrările de întreţinere a păşunilor să nu fie efectuate, în condiţiile în care în fiecare an starea aces­tora este verificată de reprezentanţii APIA, instituţie prin intermediul căreia ajung banii.

„Noi am concesionat pajiştile către crescătorii de animale încă din 2009, când au fost luaţi în evidenţă de APIA. S-a luat atunci decizia în consiliul local să fie concesionat izlazul individual pentru toţi proprietarii de animale din comună pentru că primăria nu are creşterea de animale printre atribuţiile legale. Cei care au luat pajiştea în concesiune sunt obligaţi de APIA, unde s-au înregistrat cu animalele, să facă toate lucrările necesare pentru întreţinere. Când depun documentele la APIA primesc un regulament cu nişte norme care precizează cum trebuie întreţinută pajiştea. Aceste lucrări trebuie făcute pentru că, cel puţin din 2008 încoace, nu a fost niciun an în care să nu vină cineva de la APIA să verifice starea păşunii“, declară Grigoraş Păstrăv, primarul comunei Comăneşti. 

La Cârţişoara, judeţul Sibiu, în schimb, pajiştile montane sunt arendate de un singur cioban care se îngrijeşte de oile comunei.

„Păşunile de la noi au fost date de mult în arendă. Noi avem pajişti alpine pe care le dăm cu contract de arendă şi primim chiria. S-a făcut licitaţie şi a câştigat-o cineva de aici, care ia toate oile de la toată lumea şi merge cu ele pe munte. La noi nu se fac cine ştie ce amenajări pentru că e gol alpin şi are şi regim de rezervaţie. Nici jnepenii nu pot fi tăiaţi fără autorizaţie. Pajiştile sunt întreţinute, pur şi simplu, prin păşunare 2-3 luni pe an“, afirmă Dorin Magda, primarul comunei Cârţişoara, judeţul Sibiu.

Marius ŞERBAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului