Inginerul Aurel Placinschi lucrează direct în producţie şi în acelaşi loc – comuna Ţigănaşi, judeţul Iaşi – de 39 de ani, de când a absolvit cursurile de agricultură de la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“. A avut doar doi ani de întrerupere, când a fost chemat la Semrom. Aventura privată a pornit-o imediat după 1990, când, împreună cu mai mulţi proprietari, a preluat CAP-ul sătesc, lucrând, pentru început, 2.000 ha. Astăzi, în afară de zootehnie, firmele sale au în exploatare 5.000 ha de teren agricol în Ţigănaşi, Probota, Trifeşti şi Victoria. Aşteptările de la anul agricol 2012-2013 sunt uriaşe: „Am vrea producţii excepţionale, pentru a recupera pierderile de anul trecut.“ Şi premise sunt deocamdată: clima să nu facă surprize de aici înainte.

Culturile semănate în toamnă – rapiţă, grâu şi orz – au ieşit din iarnă cu bine. Ceva emoţii avea inginerul Placinschi la mijlocul lunii martie, dar numai la cultura de rapiţă, când în nordul Moldovei s-au înregistrat două nopţi consecutive temperaturi de minus 11°C. La rapiţa deja pornită în vegetaţie, astfel de minime sunt riscante. Una peste alta însă, ca den­sitate şi vegetaţie, dar şi ca umiditate a solului, culturile aveau datele necesare pentru a promite recolte foarte bune.

„Sunt excepţionale acum. Mai rămâne ca plantelor să le oferim  hrana şi  tehnologia corectă.“

Scheme aplicate la grâu şi orz

Iar în fermele de la Ţigănaşi nu se face rabat de la tehnologie. Ba chiar aici se inovează tot timpul.

„De câţiva ani – spunea ing. Plachinschi – având în vedere că nu prea mai ridicăm resturile vegetale, iar la grâu, fiindcă noi nu semănăm niciodată grâu după grâu, ci numai după floarea-soarelui şi porumb, având un volum mare de resturi vegetale, toamna folosim o schemă de fertilizare concentrată pe descompunerea resturilor încorporate în sol. Aşadar, mergem cu o cantitate însemnată de Complex 20-20, cam 60-70 kg de substanţă activă la hectar azot şi fosfor. Azotul din acest îngrăşământ ne interesează fiindcă va fi reţinut de resturile vegetale, pe care le ajută să se descompună. Obţinem un raport mai potrivit astfel, cu mai mult azot în toamnă. Mai departe, vorbind despre  grâu şi orz, iarna nu mai aplicăm fertilizare pe terenul îngheţat, ci intrăm cu utilajele doar pe solul dezgheţat, când plantele au pornit în vegetaţie. Calendaristic, ţinând cont de condiţiile acestui an şi de faptul că loturile noastre sunt amplasate pe terasele râului Jijia, de la 50-60 m şi până la 200 metri altitudine, am fertilizat etapizat, la mijlocul lunii martie, cu 70 kg s.a. azot la unitatea de suprafaţă. Undeva, înaintea înspicării, mai venim cu ceva foliare.“

Rapiţa, sub risc cauzat de temperaturile scăzute

La rapiţă, reţeta de fertilizare este un pic modificată, în sensul că toamna se merge cu mai puţin azot, dar într-un raport egal cu fosforul şi potasiul. Aurel Placinschi preferă îngrăşământul Complex triplu (C 15:15), pe care-l aplică în doză de 300-400 kg/ha substanţă fizică, ceea ce înseamnă 50-60 kg s.a./ha din fiecare îngrăşământ, respectiv azot, fosfor şi potasiu.

Primăvara se mai aplică 100 kg s.a./ha azot, distribuit în două sau trei fracţii, prima în luna martie, când rapiţa a pornit în vegetaţie, iar a doua sau următoarele două în luna aprilie, când începe să se întindă tija.

„La rapiţă, cum spuneam, am ceva incertitudini din cauza temperaturilor scăzute din martie. Cultura arată extraordinar, am doar aceste rezerve, nu ştiu cum va ieşi după episodul acesta termic nefavorabil“, se temea Aurel Placinschi.

O primăvară pornită cu dreptul

În zona Iaşilor, culturile de primăvară se însămânţează mai târziu cu o săptămână sau două decât în sudul ţării. Floarea-soarelui se cultivă în prima decadă spre jumătatea lui aprilie, iar porumbul – în a doua parte a lunii. Toate inputurile (sămânţa, îngrăşămintele chimice, ierbicidele) sunt deja asigurate în fermă, iar ca bază tehnologică nu se pune problema, fiindcă fermele au tractoare şi utilaje de ultimă generaţie, o investiţie din fonduri europene însumată la 2,5 milioane de euro. Ca soluţie de fertilizare, la floarea-soarelui se utilizează, toamna, tot îngrăşământ complex triplu, în doză de 300-400 kg/ha substanţă fizică, iar la porumb este folosit Complexul 20-20, azot şi fosfor, în cantitate de 250-300 kg/ha substanţă brută.

Primăvara târziu, după intrarea în vegetaţie, urmează o fertilizare cu 100 kg/ha (substanţă activă) de azotat de amoniu, aplicat într-o singură etapă şi doar uneori în două faze. Dozele menţionate sunt folosite la porumbul comercial. La loturile de multiplicare a seminţelor, de hibridare, prezente în fermele de la Ţigănaşi, cantităţile şi timpul de aplicare sunt diferite.

Maria BOGDA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013