Simptome ale atacurilor de boli și dăunători în culturile de leguminoase anuale

Astăzi vom scrie despre principalele simptome ale bolilor și dăunătorilor care atacă în general leguminoasele anuale, însă noi ne vom referi numai la cele mai consumate, nu musai și cultivate, din România, respectiv mazăre, fasole, linte, năut și soia.

Potrivit ghidurilor emise de Autoritatea Națională Fitosanitară, care constituie și cea mai importantă sursă a articolului de față, în România există o singură boală de carantină, respectiv vestejirea bacteriană a fasolei (Curtobacterium flaccumfaciens subsp. Flaccumfaciens), restul fiind organisme non-carantină, prezentă în culturile de la noi și din Europa.

Boli: arsura comună a fasolei (cauzată de două specii distincte, Xanthomonas axonopodis pv. phaseoli și Xanthomonas fuscans subsp. Fuscans), cancerul tulpinii (Diaporthe phaseolorum var. Sojae), antracnoza la soia (Ascochyta sojaecola), mazăre (Ascochyta sp) și fasole (Colletotrichum lindemuthianum), făinare mazăre (Erysiphe pisi), putrezirea uscată a rădăcinilor de fasole (Fusarium martii), pătarea unghiulară a frunzelor de fasole (Isariopsis griseola), mana la soia (Peronospora manshurica) și mazăre (Peronospora pis), mucegaiul alb la fasole (Sclerotinia sclerotiorum), rugina la mazăre (Uromyces pisi) și fasole (Uromyces appendicullatus), arsura bacteriană la soia (Pseudomonas savastanoi) și mazăre (Pseudomonas syringae pv. Pisi), pătarea brună la fasole (Pseudomonas syringae pv. Syringae);

Virusuri: mozaicul comun la fasole (Bean common mosaic virus), virusul răsucirii frunzelor la fasole (Bean leaf roll virus), virusul mozaicului galben la fasole (Bean yellow mosaic virus), virusul pătării la fasole (Broad bean stain virus), virusul ofilirii la fasole (Broad bean wilt virus), virusul brunificării timpurii la mazăre (Pea early-browning virus), virusurile cu enațiuni la mazăre (Pea enation mosaic virus-1, Pea enation mosaic virus), virusul mozaicului la mazăre (Pea mosaic virus), virusul mozaicului mazării transmisibil prin sămânță (Pea seed - borne mosaic virus), virusul stricului la mazăre (Pea streak virus);

Dăunători: gărgărița fasolei (Acanthoscelides obtectus Say), gărgărița mazării (Bruchus pisorum), gărgărița mare a bobului (Bruchus rufimanus), nematodul bulbilor și tulpinilor (Ditylenchus dipsaci), păduchele verde al mazării (Acyrthosiphon pisum), ploșnița leguminoaselor (Adelphocoris lineolatus), viermele sârmă comun (Agriotes lineatus), musca minieră a frunzelor de leguminoase (Agromyza nana), buha semănăturilor (Agrotis segetum), păduchele negru de frunze (Aphis fabae), buha mazării (Ceramica pisi) etc.

Simptome produse de ciuperci

Pete umede: acestea, cu timpul, se acoperă cu un mucegai de culoare albicioasă, pe suprafața căruia se individualizează scleroții, un fel de corpușoare albe, cu timpul de culoarea cărbunelui (putregaiul alb);

Pete albicioase: apar pe frunze și tulpini, fiind de conformație făinoasă (mucegaiul pulbere);

Pătarea frunzelor: este un simptom ce apare la toate tipurile de boli, în diverse perioade de vegetație, petele având diverese culori (de exemplu antracnoză);

Pustule: sunt mici, brun-roșietice sau brun-negricioase, pulverulente (n.n. – care se prezintă sub formă de pulbere).

Simptome produse de bacterii

Veștejirea este cauzată de multiplicarea bacteriilor în vasele xilemice (n.n. – țesuturi transportoare de apă și săruri minerale absorbite de rădăcină și transmise apoi restului organelor plantei), ce determină întreruperea circulației substanțelor și apei. Veștejirea poate fi parțială ori poate cuprinde întreaga plantă. La început, în timpul intervalelor călduroase de peste zi, părți din frunze se ofilesc, dar acestea își revin noaptea. Mai apoi, fenomenul devine permanent din cauză că bacteriile colonizează în întregime vasele conducătoare ale plantei, blocându-le sau rupându-le.

Leziunile (sau pete) apar în toate fenofazele și pe toate organele aeriene ale plantei:

• cotiledoane – pete circulare sau neregulate, de dimensiuni diferite, cu țesut umed, brun;
• frunze – pete apoase, translucide, unghiulare, mici, cu sau fără halou, de diferite culori, de la galben-verzui, verde, maro-verzui, brun-roșcat, cafenii, brun-deschis până la brun-negricioase. Acestea confluează, acoperă porțiuni mari din suprafața foliolelor, frunzele se îngălbenesc, se subțiază, se deformează și se ofilesc. Alteori, în faze avansate ale bolii, țesuturile din dreptul petelor se necrozează, frunza apărând zdrențuită. În cazul unor infecții puternice, planta se defoliază prematur;
• tulpini și pe pețioli – petele sunt alungite, galbene, roșcate până la brune, iar în fazele avansate ale bolii întreaga tulpină se înnegrește, se subțiază și se poate rupe;
• muguri florali – la infecții puternice, aceștia sunt distruși înainte de a se dechide;
• păstăi – pete mici, apoase, cu sau fără halou (difuz, roșu), de culoare verde-închis, care apoi se măresc, devin neregulate, de nuanțe brun sau negru. Dacă infectarea survine înainte de formarea semințelor, acestea rămân nedezvoltate și seci, iar dacă sunt afectate sepalele florilor, păstăile în formare se zbârcesc și se usucă;
• boabe – pete adâncite, cenușii-brune, uscate sau cu crăpături. Boabele afectate rămân mici, se zbârcesc sau se șistăvesc.

Simptom general – pe vreme umedă este posibil să apară în dreptul petelor, pe toate organele aeriene, un exudat albicios, cenușiu sau galben, vâscos, care va lua, după ce se usucă, un aspect de pojghiță lucioasă, brună sau cenușie sau de solzișori pergamentoși și lucioși, care însă se desprind.

Simptome produse de virusuri

Virusurile se manifestă printr-un set deja cunoscut de simptome: mozaic (marmorare și deformarea frunzelor); pete gălbui mici în apropierea nervurilor și mari pe toată suprafața limbului; excrescențe sau proliferări ale țesuturilor pe partea inferioară afrunzelor; benzi de culoare verde-închis sau verde-deschis de-a lungul nervurilor, plus cloroze; pete necrotice pe suprafața limbului frunze îngroșate, răsucite spre fața inferioară; gofrări și răsuciri ale marginilor frunzelor; piticire și scurtarea internodurilor; păstăi deformate, cu număr mic de semințe.

Simptome produse de dăunători

Acestea se împart, după tipul de dăunător, astfel:

• daune produse de organisme cu aparat bucal de ros, în exteriorul sau în interiorul organelor atacate: roaderea galeriilor în rădăcină și tulpini (larve de gărgărițe); perforarea (larve de fluturi), scheletarea (gărgărițe) și minarea (larve miniere) frunzelor; defolierea completă (omizi);roaderea organelor florale (gândac păros, gândac fitofag, fluturi;
• daune produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt: decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (afide, acarieni, ploșnițe); încrețirea și răsucirea frunzelor (afide); deformarea și decolorări ale fructelor (tripși, acarieni); argintarea frunzelor (tripși); crăpături, fisuri și malformații (acarieni);
• daune provocate de nematozi: gale, mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc; stagnarea creșterii și ofilirea plantelor.

A consemnat Maria BOGDAN