Plecând de la ideea că fiecare comunitate deţine soluţiile pentru problemele cu care se confruntă, apariţia grupurilor de acţiune locală (GAL) permite dezvoltarea mediului rural, cu respectarea specificului zonei. Grupul de acţiune locală – în fapt un parteneriat public-privat cu participarea părţilor implicate în acţiunile multisectoriale dintr-o astfel de microregiune – devine, iată, urmând exemplul din ţările Uniunii Europene, şi pentru ţara noastră cel mai important factor în dezvoltarea zonelor rurale, GAL-ul elaborând strategii de dezvoltare pe care le adoptă şi le implementează.

În judeţul Iaşi, de pildă, în cele şase microregiuni care au depus şi elaborat la MADR strategii de dezvoltare locală, se numără şi GAL Valea Prutului, care cuprinde opt comune din judeţul Iaşi şi comunele Româneşti, Şanta Mare şi Ştefăneşti din judeţul Botoşani. Între cei 60 de membri fondatori se numără primăriile, 33 de firme, trei persoane fizice şi trei ONG-uri, parohii etc., cu menţiunea că, înde­plinind condiţiile impuse de statut, lista rămâne deschisă.

Oficial, activitatea GAL Valea Prutului a debutat la 30 decembrie 2011, dar în fapt putem vorbi de implicare în viaţa microregiunii din a doua jumătate a anului trecut, când s-au primit proiecte pentru finanţări.

„Ne-am făcut simţită prezenţa, ne spune managerul ing. Cătălin Magneriu, după o intensă muncă de lămurire, după întâlniri cu viitorii beneficiari ai proiectelor din fiecare comună, pentru că, se ştie, oamenii sunt încă reticenţi, mai ales când este vorba de cofinanţare la un anume proiect care implică respectarea strictă a unor condiţii. Or, dacă aceste condiţii nu sunt respectate punct cu punct, beneficiarul este obligat să restituie suma.“

Rezultatele n-au întârziat să apară. La ultima sesiune pe Măsura 112 au depus proiecte tineri fermieri din Popricani, Andrieşeni, Şanta Mare, Victoria.

Proiecte vizând construcţia unor pensiuni turistice au fost depuse din comunele Popricani, Vânători, Bivolari. Alte proiecte s-au depus pentru dezvoltarea unor ferme agricole, apicultură etc.

Birocraţia – mereu în actualitate

Dar tânărul manager nu este mulţumit. „La Măsura 112 s-au depus doar nouă proiecte, la Măsura 121 numai şase şi exemplele pot con­tinua. Explicaţiile sunt multiple: în primul rând a lipsit şi, trebuie s-o spunem, sprijinul primarilor. Cei mai mulţi sunt membri ai GAL-ului numai cu numele, au cu totul alte preocupări, mai ales că 2012 a fost un an greu cu secetă, alegeri etc.

Ing. Magneriu este de asemenea nemulţumit de volumul mare de tot felul de acte care se solicită pentru avizarea unui proiect. „Dacă ar fi să fac acum un proiect, ne spune domnia sa, aş sta mult pe gânduri din cauza hârţogăraiei care se solicită, deşi, de ani şi ani, se vorbeşte de limitarea birocraţiei. Unele avize se obţin greu şi foarte greu. Acelaşi dosar, deci aceleaşi acte, trebuie alcătuit pentru un proiect în valoare de 20 mii de euro sau 200 de mii de euro. Pe de altă parte, timpul de aşteptare este atât de lung încât unii fermieri, în special cei tineri, renunţă.

Din acelaşi motiv, dar şi din cauza multiplelor modificări care se aduc mereu legislaţiei, suma solicitată în proiect nu mai poate fi folosită şi, nu de puţine ori, solicitantul se adresează unei bănci.“

Instituţii paralele?

După ce Gal-ul a primit proiectul, acesta este trimis la APDRP pentru verificare. „Fără îndoială sunt necesare controalele, dar dosarul rămâne la instituţia amintită cel puţin 60 de zile, ceea ce înseamnă timp pierdut.

De asemenea, sesiunea de proiecte a fost deschisă de către GAL odată cu cea de la APDRP. Şi de ce să ni se adreseze nouă, se întreabă retoric interlocutorul meu, când la APDRP timpul de aşteptare este cu două-trei luni mai mic? Mai mult, la proiectele care prevăd construcţii (inclusiv pensiuni) în dosarul depus la GAL trebuie anexat şi proiectul tehnic, în timp ce la APDRP e necesar numai studiul de fezabilitate.“

Dar ing. Magneriu este optimist. În nădejdea că autorităţile centrale vor lua în sfârşit măsuri care să conducă la simplificarea formalităţilor, ceea ce până la urmă explică în bună măsură rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene, managerul de la GAL Valea Prutului mizează pe dorinţa a tot mai mulţi tineri care vor să investească în agricultură, aducând un suflu nou în viaţa satului.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013